Search Results for "rasaduri"

Ian 16 2015

Calitatea rasadurilor de legume

Published by under Legume

rasaduri de tomate_150Pentru a obtine culturi legumicole de calitate, in primul rand trebuie sa pornim cu un start bun, acest start bun fiind reprezentat de niste rasaduri de o calitate superioara.

Pe langa asigurarea conditiilor de mediu optime si protectia fitosanitara a tinerelor plantute impotriva bolilor si daunatorilor, producatorii de legume trebuie sa aiba in vedere si aprovizionarea suficienta cu substante nutritive a plantelor. Tinand cont ca o mare parte dintre rasaduri se produc in substraturi profesionale – turba – ce contine o cantitate limitata de ingrasaminte, nu trebuie neglijata fertilizarea, in special la culturile la care durata producerii rasadului este mai mare.

O situatia speciala dintre substantele nutritive o prezinta fosforul, pentru ca la temperaturi mai scazute, nu este disponibil plantelor. Aceasta lipsa a fosforului apare de multe ori dupa transplantare, tocmai intr-un moment in care tinerele plantute au foarte mare nevoie de el, deoarece fosforul are un rol important in dezvoltarea sistemului radicular al plantelor. In general, nu trebuie asteptata aparitia simptomelor de carenta vizuale, deoarece in acel moment plantele deja sufera de absenta acelui tip de hrana. Trebuie actionat si pe baza experientelor anterioare.

Carenta de fosfor se manifesta prin intarzierea cresterii, ramificare redusa, sistemul radicular slab dezvoltat si coacere intarziata. Plantele afectate de carenta in fosfor prezinta o pigmentare (antocian) rosie violacee a frunzelor si tulpinilor. Insuficienta fosfatului in cloroplaste reduce procesul de fotosinteza. Din cauza faptului ca sinteza acidului ribonucleic (ARN) este redusa, sinteza proteinelor este, de asemenea, redusa.

Pentru a evita aparitie simptomelor vizuale ale carentei de fosfor recomandam aplicarea produsului MAGIC P STAR. MAGIC P STAR este un fertilizant mineral lichid care garanteaza o disponibilitate maxima a elementelor nutritive pe durata celor mai sensibile faze de dezvoltare. Formularea sa speciala cu fosfor, magneziu, fier, si zinc asigura un efect ”starter” chiar și la temperaturi sau luminozitate scazute, datorită efectelor sale pozitive asupra dezvoltării radacinilor. MAGIC P STAR se poate aplica atât foliar cât și prin fertigare după transplantarea plantelor sau în timpul înfloritului.

Un alt fenomen de care ne putem lovi in producerea unor rasaduri sanatoare il reprezinta alungirea rasadurilor. Principalii factori care pot determina aparitia acestui fenome sunt lumina insuficienta, temperaturile prea ridicate sau lipsa corelatiei dintre lumina si temperatura, umiditatea in exces. In anumite situatii poate fi si excesul de azot. Prevenirea aparitiei acestui fenomen de poate face prin dirijarea corect a a factorilor de vegetatie (lumina, caldura, apa, fertilizare) si ca o masura de ajutor mai poate fi aplicat produsul ALGAREN TWIN. Acest produs prin aplicare foliara sau prin udare ajuta la o inradacinare mai puternica a rasadurilor si reduce distanta dintre internoduri. Prin reducerea distantei dintre internoduri se mentin plantele mai scurte nepermitandu-le sa se alungeasca.

ALGAREN TWIN contine auxine si citochinine intr-un raport specific ce stimuleaza plantele sa produca citochinine endogene, care induc radacinarea si o legare a fructelor mai abundenta. Produsul se mai poate folosi si pentru imersia radacinilor (cuburilor nutritive) a rasadurilor intr-o solutie de 0.2-0.4%.

green_contact

rasaduri de tomate_520

No responses yet

Mai 04 2011

A inceput sezonul producerii rasadurilor de legume

Published by under Legume

Intrucat activitatea de producere a rasadurilor a inceput deja, Sumi Agro va poate ajuta cu urmatoarele produse:

1.     Seminte de hibrizi de varza si tomate din categoria Profesionale. Ambele sunt marca japoneza Kaneko

Hibrizii de varza extratimpurie si timpurie (Sougetsu, Rare Ball si Irodori) au o perioada de vegetatie de 50 – 65 zile si ajung la o greutate a capatanii de 1,2 – 2,0 kg.

La tomate hibridul timpuriu Kanpuku ajunge la o greutate a fructului de 200-230 g. Are cresterea nedeterminata. Gustul si culoarea fructului sunt deosebite si foarte apreciate in zonele unde se cultiva, iar toleranta sa la mana este un avantaj pentru cultivator.

2.     Produsul Tachigaren 30 L

Il recomandam atat ca fungicid cat si ca stimulator de crestere a sistemului radicular. Se poate folosi pentru prevenirea infectiei plantulelor cu agenti patogeni de sol cum ar fi: caderea rasadurilor, mana de sol, fusarioza, verticilioza. Se aplica atat pe substratul de cultura imediat dupa semanat cat si dupa rasarirea, repicatul sau plantatul definitiv al rasadurilor. Aplicarea se face odata cu operatiunea de udare. Pe langa efectul fungicid, Tachigaren stimuleaza cresterea si fortificarea radacinilor, ceea ce implicit se va reflecta in rapiditatea de crestere si dezvoltare a partilor aeriene.

3.     Fungicidul Triumf 40 WG

Este un produs pe baza de hidroxid de cupru. Poate fi folosit pentru desinfectia spatiului de cultura si a substratului de semanat sau la producerea cuburilor pentru repicat. Aplicat pe plante previne atacul de mana. Cuprul este si bactericid.

In situatii accidentale cand temperatura tinde sa ajunga la limita inghetului ori in caz de brume, aplicarea produsului Triumf pe frunze reduce pagubele, prin faptul ca impiedica formarea particulelor de gheata.

4. Fungicidul Topsin

Este de asemenea un produs folosit de legumicultori si la producerea rasadurilor. Combate un numar mare de patogeni specifici care pot infecta plantele inca din faza de rasad. Se aplica prin stropire pe suprafata rasadurilor in semanatura sau individual prin udare la fiecare planta. Rasadurile produse fara balot nutritiv, pot fi scufundate cu radacinile intr-o solutie de Topsin inainte de plantarea definitiva.

Produsele Triumf + Topsin pot fi utilizate si la desinfectia uneltelor si a amestecurilor de pamant folosite la umplerea ghivecelor, inainte de plantat.

5. Moluscocidul Optimol 4 G

Daca apar urme de melci prin solar sau alt spatiu de cultura va recomandam sa folositi moluscocidul Optimol. Fiind granulat aplicarea sa se va face prin simpla imprastierea a granulelor pe sol sau substratul umed. Efectul sau este imediat si va fi vizibil a doua zi dimineata.

6. Fertilizantul starter Teprosyn

Este un produs care se aplica pe semintele ce urmeaza a fi semanate. Ajuta la o crestere rapida a plantelor imediat dupa germinare. Plantele vor gasi azotul, fosforul si zincul  in forme usor asimilabile si foarte aproape de radacinita. Pentru aplicarea produsului, pe cantitati mici de seminte, se poate folosi un vas in care se introduc semintele, se adauga un amestec de produs si apa dupa care se omogenizeaza.

7. Fertilizantul foliar Elite

Daca amestecurile de pamant folosite nu satisfac necesarul de hrana al rasadurilor, recomandam folosirea fertilizantului foliar Elite, care contine 20%N: 20%P: 20%K + alte elemente.

Autor:

Dr.ing. Anastase IORGU

Tel.Mob: 0744.586.115
anastase.iorgu@sarom.ro

Fig. 1 Rasaduri de legume

No responses yet

Apr 08 2010

Producerea rasadurilor de legume si flori

Published by under Flori,Legume

Articolul trateaza  producerea rasadurilor pe scara mica pentru gospodarie (propria noastra gradina). Sunt din ce in ce mai multi doritori in asi cultiva propria parceluta din curte cu specii de legume, flori, plante aromate, etc.

Piata furnizeaza material semincer (seminte) foarte variat, care poate fi practic cumparat mai tot timpul anului atat din magazine specializate “fitofarmacii” cat si din orice supermarket. Foarte multe specii de legume necesita  producerea de rasad, de obicei acest lucru este indicat si pe pliculet.

Legume ca: tomatele (rosiile), vinetele, ardeiul, varza – se pot semana cu succes direct in ladite, daca le semanam mai rar nu mai repicam.

Legume ca: dovlecelul, castravetele, pepenele  – trebuiesc semanate obligatoriu in cubulete individuale sau in pahare de plastic de unica folosinta. Aceste legume nu suporta repicatul si se vor planta cu grija  in camp cu tot cu substratul in care au crescut.

Producerea de rasad este necesara intrucat vom castiga timp valoros pentru crestere si implicit pentru ajungerea plantei la maturitatea de consum. De  altfel sunt multe specii care au nevoie de conditii mai blande pentru o buna germinre. Practic pentru aceste specii avem nevoie de o ingrijire deosebita (caldura, umiditate, etc.).

Pentru producerea rasadurilor sunt necesare nu numai seminte ci si cateva materiale:

I. Materiale necesare pentru producerea rasadurilor

–        ladita in care se vor semana semintele (ladita de plastic folosita la transportul fructelor), sunt la indemana – intrucat magazinele le arunca. Se pot folosii vase “ghivece”, jardiniere – pentru un numar mai mic de rasaduri sau chiar sticle taiate;

–       pahare de plastic de unica folosinta (pe care le gaurim la baza);

–        folie pentru acoperirea gaurilor laditei (daca folosim ladite care au gauri);

–        nisip;

–        pamant pe baza de turba din comert sau pamant pentru rasaduri (cu un pH de 6,5-7 , masurati valoarea pH-ului cu hartie de pH);

–        ingrasamant universal – preferabil Substral universal, sau orice alt ingrasamant care contine N (azot), P (fosfor), K (potasiu);

–        1 creion ascutit;

–        1 bucatica de lemn de  10×20 cm sau un inlocuitor (va fi folosit la tasarea usoara);

–        1 buc. pulverizator (pompita 1 litru), Fig. 1.6.

Produse fitosanitare:

– Fungicide (Previcur Energy sau Topsin, Ridomil Gold MZ, Bravo sau Rover);

-Regulatori de crestere (Stabilan sau  Cycogan 400 sau  Cycocel);

– Stimulator de germinare a semintelor:  Atonik;

Insecticide & Acaricide (Actara, Dantop, Mospilan, Vertimec, Nissorun).

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

II. Etape parcurse in semanarea semintelor:

Stimularea germinarii semintelor de  tomate si ardei. Pentru a avea  o rasarire uniforma si pentru o mai buna siguranta in  germineaza un numar cat mai mare de seminte (mai ales daca sunt la limita capacitatii germinative) se poate proceda la inmuierea semintelor (numai a semintelor netratate Vezi Fig.)  in solutie de Atonik  (1:2.000 adica  1 ml Atonik in 2 litri de apa) timp de 8-12 ore.  Dupa inmuiere semintele se vor zvanta cu ajutorul unei carpe (prosop)  sau servetel si se pot semana imediat.

Se aseaza folia in  ladita (daca folosim ladita cu gauri);

Se aseaza pe fundul laditei nisip “stratul de drenaj” (nisip de circa 0,5-1 cm grosime);

Substratul “pamantul” va fi format din 2/3 amestec pe baza de turba si 1/3 nisip. Se poate cumpara si folosii direct pamant pentru rasaduri din comert. Avantajul pamantului cumparat fata de alte retete, care presupun folosirea unui pamant din gradina sau padure “humus de padure – preferabil de tei”, este acela ca, acestea “de obicei” nu contin – seminte de buruieni si sunt libere de diversi agenti patogeni (insecte adulte, larve, unele boli, etc.)

– se aseaza substratul in ladita si se uniformizeaza si taseaza foarte usor, Fig. 2.1;

– pentru semintele de circa 0,5-1 mm marime (rosii, ardei, varza, conopida, brocoli, etc.) se fac gaurele cu ajutorul creionului ascutit, din 2,5 in 2,5 cm (atat intre randuri cat si pe rand) la o adancine ce variaza intre 1-2 cm; Dupa semanat, urmeaza acoperirea semintelor cu pamant  (aceasta se face cu multa grija) si la final se face o tasare usoara, Fig. 3.1.

– pentru semintele foarte mici (telina, petunii, etc.) – este necesara amestecarea acestora cu nisip iar semanarea acestora se va face fie in santulete sau direct pe substrat (cu mare grija-sa nu cada prea multe la un loc). Dupa semanat urmeaza acoperirea semintelor cu un strat foarte fin de pamant cernut si o tasare extrem de usoara.

– se dau cateva gauri in folia de pe fundul laditei, pentru ca sa se scurga apa – la nevoie.

Udatul

–        prima udare se face imediat dupa semanat (cu o solutie de Previcur Energy,  1 ml/1l apa),  se recomanda udarea cu stropi cat mai fini  cu ajutorul unei pompite cu care se pulverizeaza apa pe plante “pulverizator’;

–        apa folosita este bine sa fie in permanenta apa la temperatura camerei, preferabil apa de ploaie.

Atentie!!! Mentineti pamantul reavan – nu udati excesiv.

Dupa ce plantele au rasarit, (de obicei rasar in 4-6-10 zile la temperaturi cuprinse intre 20 si 25°C), nu mai udati, udati cu apa putina – in momentul in care pamantul se usuca putin la suprafata (mentineti pamantul reavan nu ud).   Umiditatea excesiva creaza conditii pentru: boala “Caderea plantutelor” cauzata de ciuperca (Pythium spp.), Aceasta boala duce la putrezirea plantutelor in zona coletului, distrugerea plantutelor este iremediabila – se pierd toate palntele “rasadurile”. Mare grija verificati prin sondaj plantele, desi par sanatoase se vor prabusi brusc daca apare boala.

Ca si preventie a bolilor la rasaduri se pot folosi fungicide, cu care puteti face prima udare, imediat dupa semanare cu una din substantele:   Previcur Energy  + Topsin. Urmatarea udare cu Previcur energy  se va face la  5-10 zile de la rasarire (dupa ce se formeaza prima pereche de frunze adevarate),  aceste fungicide combat  Pythium spp (boala caderea plantutelor).

Impotriva manarilor  se fac tratamente cu Bravo si Ridomil Gold MZ.

Ingrijirea rasadurilor

– Daca este cald afara (peste 15°C-soare) scoateti rasadurile afara dar nu le expuneti direct la lumina, ci treptat (calirea rasadurilor). Expunerea la lumina mai ales in primele zile dupa rasarire exita alungirea excesiva a acestora;

– Cand la plantute va aparea “prima frunza adevarata”, se poate vace udarea acestora cu solutie reprezentata din apa si un ingrasamant universal, preferabil „Substral”. Udarea cu fertilizant se va repeta o data la 1-2 saptamani.

– Preventiv se pot face tratamente (stropire si udare) cu Previcur;

– Preventiv -impotriva insectelor se pot face tratamente cu Actara;

Rasadurile obtinute prin acest procedeu se pot repica (dupa prima frunza adevarata, rasadurile  se vor muta „planta” intr-un alt loc  pentru mai mult spatiu);

In stadiu de 4-5 frunze adevarate rasadurile de (tomate si ardei) se pot trata (nu este obligatoriu) cu un regulator de crestere (Stabilan, Cycogan 400, Cycocel) pentru a prevenii alungirea excesiva a rasadurilor  (Atentie !!! Folositi cu precautie regulatorii de crestere la dozele si in momentele indicate de producator), altfel pot face mai mult rau decat bine).

Plantarea in camp a rasadurilor si ingrijirea lor – post plantare

Plantarea in camp se va face dupa (5-10 mai), atunci cand nu mai exista riscul de inghet si s-au inregistrat constant cateva zile la rand temperaturi de peste +10°C noaptea, vezi articolul agrometeorologia.

Rasadurile produse in sere, rasadnite, apartamente, balcoane inchise,  trebuiesc adaptate treptat la conditiile din camp  „calite”. Pentru calirea  rasadurilor  acestea se  scot treptat afara  (la inceput se scot cateva ore afara – intre orele „10-11 si 18-20″, dupa care intervalul se prelungeste.

Inainte de plantare rasadurile se uda, preferabil cu o solutie de Topsin;

Plantarea in camp cu procent mare de prindere este preferabil  sa se faca seara dupa orele 18 sau daca avem o zi cu un cer noros, plantarea se poate face si in timpul zilei.

Daca in anul precedent ati avut atac de coropisnita atunci odata cu plantarea incorporati si aplicati in jurul plantei mesurol (un produs  eficient impotriva coropisnitei).

Dupa plantare soiurile de:  castravetii, tomatele se pot uda preventiv cu solutie de  Previcur  si se fac stropiri cu solute de Ridomil Gold MZ.

La o saptamana de la plantare vom face o stropire cu solutie de (Actara sau Mospilan) si (Vertimec sau Nissorun), pentru a prevenii atacurile de acarieni si afide (afidele favorizeaza transmiterea de virusuri de la o planta la alta, acestea ce imbolnavesc grav plantele).

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1  Producerea rasadurilor de legume, flori

Fig. 1 Producerea rasadurilor de legume, flori

Fig. 2 Seminte de Tomate: A – seminte netratate, B-seminte tratate cu fungicide „Thiram”

Rasad de rosii

Fig. 3 Rasad de Rosii – produs in caserola

Rasad de rosii

Fig. 4 Rasad de Tomate – produs in sticla PET de 5 litri

Rasad de Vinete

Fig. 5 Rasad de Vinete – produs in ghiveci

Comentariile sunt închise pentru Producerea rasadurilor de legume si flori

Feb 26 2015

Fertilizarea tomatelor in solarii si sere

Published by under Legume

Poza_1TEHNOLOGIA DE FERTILIZARE A TOMATELOR CU CRESTERE NEDETERMINATA

Generalităţi:

Rolul şi absorbţia elementelor nutritive şi efectele carenţelor care apar:

Consumul specific de elemente nutritive, la aceste tipuri, este caracterizat de necesarul mai ridicat de K, raportul N/K  fiind 1:1,8 – 1:2,2. Potasiul este elementul determinant al calităţii rosiilor. Soiurile cu pulpă tare şi cele care conţin gena LSL necesită o cantitate şi mai mare de K.

Caracteristicile procesului de absorbţie şi a necesarului de elemente nutritive la tomatele cu creştere nedeterminată:

La producerea răsadurilor de rosii fertirigarea plantelor începe odată cu apariţia primelor frunze adevărate.  În această perioadă este importantă asigurarea necesarului de microelemente şi fosfor. Pentru obţinerea unor răsaduri cu rădăcini bine dezvoltate, valoarea EC-ului se poate majora până la 2,5-3,5. Fertirigarea se execută de 3-4 ori pe săptămână. În funcţie de condiţiile climaterice,umidificarea şi reîmprospătarea  aerului se face mai rar.

Nivelul ridicat al fosforului, la plantarea tomatelor cu creştere nedeterminată, asigură o înrădăcinare bună şi influenţează pozitiv legarea. Nivelul corespunzător al N se alege astfel încât să se regleze creşterea vegetativă. Fertirigarea se începe doar când solul s-a uscat. Necesarul săptămânal de elemente nutritive se majorează proporţional cu dezvoltarea primelor fructe.

Important !

  • Producţia planificată, la culturile cu perioada lungă de vegetaţie poate fi 15-30 kg/mp, iar la cele cu perioada scurtă de vegetaţie poate fi 6-15 kg/mp, asigurând condiţiile optime de vegetaţie.
  • Perioadele critice de fertilizare sunt: la plantare – înrădăcinare, legarea etajelor 5-8, definitivarea producţiei.

Tomatele cu creştere nedeterminată

Fertilizare de bază starter

Se efectuează în funcţie de cantitatea de îngrăşăminte organice aplicate şi de rezultatele analizei de sol. Necesarul de Ca se administrează ţinând cont de pH-ul solului.

Fertirigarea:

Fertirigarea continuă cu soluţia nutritivă se efectuează la sistem de fertirigare cu un tanc sau cu două tancuri. Compoziţia şi concentraţia soluţiei nutritive depinde de valorile EC-lui solului. Odată pe săptămână se va fertiriga doar cu apă cu acid. Până la apariţia etajului 4-5 se va uda moderat pentru a preveni alungirea şi implicit ajungerea în stadiul vegetativ.

Se poate utiliza orice fel acid, cantitatea se va alege în funcţie de calitatea apei de irigat.

Fertilizare foliară:

Tratamente direcţionate: pentru îmbunătăţirea legărilor   se vor aplica săptămânal, fertilizări  foliare cu YaraVita™  Boron, de la începutul înfloritului. Doza: 1 l/ha.

Fertilizarea de bază starter a tomatelor cu creştere nedeterminată

Tab_1

Necesarul săptămânal la tomatele-rosiile cu creştere nedeterminată

Tab_2

Fertirigarea tomatelor, cantităţile de elemente nutritive fiind în funcţie de EC-ul solului

Tab_3

*Notă : Soluţiile A şi B se alternează sau se utilizează cu tanc dublu

Corecţia valorilor EC ale soluţiei nutritive, pe perioada recoltării, în funcţie de valorile  EC ale suspensiei apoase de sol de 1:2: Vara, pe un sol cu EC de 0,8-0,9, valorile optime ale EC-lui soluţiei nutritive sunt 1,8-2,0: primăvara devreme sunt 2,3-2,5

Tabel_EC

Fertilizarea foliară, împreună cu tratamentele fitosanitare, la 7 – 10 zile

Tab_4

*În cazul carenţelor identificate se vor utiliza produsele YaraVita™ sau monochelaţi YaraVita™ Rexolin

Notă:

La utilizarea îngrăşămintelor foliare  Folicare™ sau YaraVita™, în prealabil să  se efectueze  proba de amestec pentru a  evita formarea precipitatului.

Recomandările tehnologice sunt  orientative,  doza optimă de îngrăşăminte şi tehnologia aplicate nu se pot determina fără cunoaşterea rezultatelor agrochimice de laborator. În cazul în care nu beneficiaţi de analiza solului, puteţi să apelaţi la asistenţa noastră de specialitate. Vă  stăm la dispoziţie!

Această tehnologie este proprietatea Yara Hungária Kft. Utilizarea conţinutului este posibilă doar cu acordul prealabil al Yara Hungária Kft.

Asistenta tehnica_Yara_3

Poza_2

No responses yet

Feb 19 2015

Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)

Published by under Protectia plantelor

Limaxul cenusiu-Deroceras agresteDenumire populara: Limaxul cenusiu, Limaxul de camp

Denumire stiintifica: Deroceras agreste sin. Agriolimax agreste, Agriolimax agrestis, Limax agrestis

Denumire populara in engleza: field slug, grey field slug

Deroceras agreste este o specie originala din Europa Vestica.

Limaxul cenusiu este un melc fara cochilie polifag, ce consuma organele plantelor ca: frunze, flori, fructe, tuberculi.   Deroceras agreste ataca legume (salata, varza, conopida, tomate, ardei, fasole, stevie, castraveti, dovlecel, anghinare), flori, pomi (cires), capsun, plante ornamentale, etc.

Descrierea limaxului cenusiu (Deroceras agreste):

Adultii au 4-5 cm lungime, culoare crem, cu pete neregulate gri sau maro-deschis cu pete inchise la culoare. Orificiul respirator este situat in jumatatea posterioara si dreapta scutului-manta. Limaxul cenusiu cand este deranjat produce un mucus (secretie) laptos diferentiindu-se astfel de alte specii la care mucusul este transparent.

Larvele sunt cenusii – galbui asemanatoare cu adultii dar au dimensiuni mai mici si sunt imature sexual.

Ouale sunt sferice, gelatinoase si transparente.

Biologia si ecologia speciei:

Exemplarele de limax cenusiu sunt hermafrodite (au organe de reproducere atât masculine, cât și feminine pe același individ), pot ajune la varsta de 9-13 luni si depune de-a lungul vietii circa 300-500 oua. Unele exemplare pot fi la inceput de sex masculin apoi devin hermafrodite iar in cele din urma vor fi numai de sex feminin.

Anumite specii de limax se pot autofertiliza – producand urmasi viabili fara inperechere.

Dupa împerechere limaxul cenusiu depune grupat in zone protejate 8-60 oua transparente.

Ouale sunt rezistente la frig si uscaciune permitand iernarea si in stadiu de ou depus in sol la 20-30 cm adancime.

Larvele apar primavara in luna mai cand se inregistreaza constant temperaturi de peste 8-10 ºC.

Limaxul cenusiu traieste in camp, gradini, parcuri.

Exemplarele de Limax agrestis sunt active pe timp de noapte si uneori ziua – in perioadele ploioase. Ziua limaxul cenusiu se adaposteste in sol (se apara de uscaciune si de razele solare) preferand locurile umede si umbrite.

Atacul este mai agresiv in: anii cu ierni blande, primaverile calduroase cu precipitatii, veri umede si racoroase si in culturile la care nu se efectueaza mobilizarea solului (sapat la cazma, aratura).

Semnele atacului:

Monitorizarea prezentei limaxului cenusiu se poate face sapand o groapa cilindrica cu diametru de 15 cm si adancimea de 10 cm. Groapa se va acoperi cu un capac confectionat din carton-bitumat invelit in folie de aluminiu, acesta are rolul de a mentine groapa umeda si rece (un loc ideal pentru limaxul cenusiu). Dupa cateva zile se va ridica capacul si se va evalua populatia de limax din cultura. Prezenta a mai mult de 5 limacsi intr-o gaura indica obligativitatea aplicarii masurilor de control chimic al acestora cu moluscocide.

La un atac masiv limaxul poate fi identificat cu usurinta seara, observand atent cu ajutorul unei lanterne – frunzele pe ambele fete.

Semnele atacului de limax pe frunze se observa la inceput prin numeroase gauri in mijlocul frunzei sau pe margini (Vezi fig.) iar pe masura ce consuma frunze vor ramane numai nervurile acesteia (aspect de pasunat).

Semnele atacului pe frunze pot fi asemanatoare cu cel de omizi, motiv pentru care diferenta o face prezenta mucusului-vascos care in contact cu aerul devine pergamentos si se regaseste pe plante sau solul de sub plantele atacate.

Afectarea plantelor:

Culturile timpurii sunt cele mai afectate, melcii pot consuma cu usurinta intrega parte aeriana a rasadurilor (plantele care au < 5 frunze pot fi usor compromise total).

La varza, limacsii patrund printre frunze dupa formarea capatanii producand gelificarea tesuturilor, reducand astfel valoarea comerciala a recoltei.

In sol, limacsii ataca semintele in curs de germinare, radacinile tuberizate care secundar pot putrezi sub actiunea putregaiurilor cauzate de ciuperci si bacterii.

Masuri de preventie:

  • aratura sau sapatul la cazma, efectuat inca din toamna;
  • lucrarile repetate ale solului – prasila (sapatul periodic);
  • respectarea unei densitati optime (plantele prea dese mentin umiditatea si creaza conditii pentru melci);
  • strangerea manuala a melcilor de pe plante in zilele ploioase;
  • administrarea de pulbere de var nestins, o cantitate de 20 g/mp;
  • administrarea ingrasamintelor – superfosfat o cantitate de 15-20 g/mp;

Combatere:

Aplicarea de produse specifice combaterii melcilor – moluscocide (momeala de melc).

Produse specifice pentru cambaterea melcilor:

 “Intotdeauna cititi si utilizati moluscocidul conform recomandarilor  de pe eticheta”

Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)

Fig. 1 Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)

Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)

Fig. 2 Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), atac la cires

Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)

Fig. 3 Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)

Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)

Fig. 4 Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), atac la frunza de cires

Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)

Fig. 5 Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), atac la salata

Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)

Fig. 6  Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), atac la anghinare

Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)

Fig. 7 Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), atac la anghinare

Limaxul cenusiu-Deroceras agreste-capsuna

Fig. 8 Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), atac la capsuni

Deroceras agreste & Botrytis - capsuna

Fig. 9 Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), atac la capsuni

No responses yet

Feb 15 2015

Limaxul mare (Limax maximus)

Published by under Protectia plantelor

Limaxul mare-Limax maximusDenumire populara: Limaxul mare

Denumire stiintifica: Limax maximus sin. Limax cinereus, Heynemannia maxima, Milax maximus

Denumire populara in engleza: European giant garden slug,  great grey slug, leopard slug, large grey slug, spotted garden slug

Limaxul mare este un melc fara cochilie polifag, ce consuma hrana vegetala (erbivor): frunze, flori, fructe, tuberculi, ciuperci (consuma din bazidiofructe), etc. si hrana animala (carnivor): cadavre, vaneaza alti melci.

Descrierea limaxului mare (Limax maximus):

Adultii sunt mari de pana la 13-19 cm lungime, de culoare maro-deschis sau cenusiu-deschis cu trei randuri de benzi de culoare maro-inchis pana la negru, acestea nu sunt prezente si pe manta (Vezi fig.). Adesea tot corpul este desenat de pete intunecate dispuse neregulat ce dau un aspect de leopard (Vezi fig.). Talpa are o singura culoare – alba.

Orificiul respirator  este prezent in jumatatea din spate a scutului-manta pe partea dreapta  (Vezi fig.).

Larvele sunt asemanatoare cu adultii dar au dimensiuni mai mici si sunt imature sexual.

Ouale sunt mari si transparente.

Biologia si ecologia speciei:

Exemplarele de Limax maximus sunt hermafrodite (au organe de reproducere atât masculine, cât și feminine pe același individ), pot ajune la varsta de 3 ani. Chiar daca sunt hermafroditi nu se pot imperechea cu ei insari si sunt necesare doua exemplare pentru imperechere. Dupa imperechere ambele exemplare vor putea sa depuna oua.

Limaxul mare poate depune in grupuri de cate 100 pana la 200 oua transparente. La inceput larvele sunt mici, de culoare alba, urmand ca dupa o saptamana sa apara primele dungi si pete.

Limaxul mare traieste in pivnite, depozite, ciupercarii, gradini, parcuri, cimitire. La exterior (gradini, parcuri) ierneaza in stadiu de adult. In beciuri, ciupercarii, date fiind conditiile optime (umiditate, intuneric, temperaturi pozitie) limaxul mare este activ tot anul.

Exemplarele de Limax maximus aflate afara (gradini, parcuri, etc.) sunt active pe timp de noapte si ziua doar in perioadele ploioase, calde si cu nebulozitate. Adesea ziua se adapostesc sub pietre, frunze asezate pe sol, crapaturi in pietre, sub ramuri, etc. Cand se deplaseaza melcii lasa o urma de mucus care ii ajuta sa revina la locul de hrana (frunza, fruct) in noaprea urmatoare.

Atacul de Limax maximus:

Limaxul mare ataca fructe, tuberculi, radacini-tuberizate, frunze, flori, rasaduri, plante ornamentale, plante perene, plante ofilite, etc.

Afectarea plantelor:

Prin atacul frunzelor planta este masiv defoliata iar prin atacul din beciuri si depozite fructele se strica, ciupercile nu mai au aspect comercial si sunt greu vandabile.

Combatere:

  • Adunarea exemplarelor de limax mare;
  • Administrarea de pulbere de var nestins, o cantitate de 20 g/mp;
  • Administrarea ingrasamintelor – superfosfat o cantitate de 15-20 g/mp;
  • Aplicarea de produse specifice combaterii melcilor – moluscocide (momeala de melc).

Produse specifice pentru cambaterea melcilor:

 “Intotdeauna cititi si utilizati moluscocidul conform recomandarilor  de pe eticheta”

Limaxul mare (Limax maximus)

Fig. 1 Limaxul mare (Limax maximus)

Limaxul mare (Limax maximus)

Fig. 2 Limaxul mare (Limax maximus)

Limaxul mare (Limax maximus)

Fig. 3 Limaxul mare (Limax maximus)

Limaxul mare (Limax maximus)

Fig. 4 Limaxul mare (Limax maximus)

Limaxul mare (Limax maximus)

Fig. 5 Limaxul mare (Limax maximus), gaura respiratorie

Limaxul mare (Limax maximus)

Fig. 6 Limaxul mare (Limax maximus)

Limaxul mare (Limax maximus)

Fig. 7 Limaxul mare (Limax maximus)

No responses yet

Ian 17 2015

Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

Published by under Protectia plantelor

Putregaiul alb la varza -Sclerotinia sclerotiorumDenumire populara: Putregaiul alb la varza

Denumire stiintifica: Sclerotinia sclerotiorum si Sclerotinia minor

Denumire populara in engleza: white mold, sclerotinia stem rot, watery soft rot.

Putregaiul alb afecteaza planta in stadiu de rasad, cultura, seminceri si isi continua atacul in depozit. Sclerotinia sclerotiorum ataca peste 360 specii de plante, iar din familia Cruciferae peste 32 specii.

Specii de crucifere atacate de ciupercile din genul Sclerotinia spp.: varza alba, varza rosie, varza de Bruxelles, varza de frunze, varza creata, varza chinezeasca, conopida, broccoli, etc.

Biologia si ecologia bolii:

Infectia primara a plantelor sanatoase are loc pornind de la scleroti – structura de rezistenta de culoare neagra, lungi de: 2-20 mm la Sclerotinia sclerotiorum si 0.5-2 mm la Sclerotinia minor. Acestia se gasesc in sol si in depozit (pe plante sau in nisip). Sclerotii asigura supravietuirea ciupercii peste iarna (perioada rece din an). In perioada de vegetatie (primavara-vara-toamna) din scleroti, in conditii favorabile (umiditate timp de 10 zile si temperaturi optime in intervalul 13-16 ºC) se dezvolta apotecii pedunculate (ciuperci macroscopice de culoare cafenie, in forma de trompeta de 0.6-1.3 cm) cu ascospori care permit diseminarea ciupercii cu ajutorul vantului si picaturilor de apa.

La varza apotecile pedunculate se gasesc frecvent in zonele umede si adapostite de frunzele plantelor mature.

Pentru germinare ascosporii au nevoie de temperaturi optime in intervalul 20-25 ºC (temperaturi intre 5-30 ºC) si prezenta unei pelicule de apa la suprafata organelor plantei atacate timp de 50-70 ore.

Boala apare frecvent intr-un climat racoros si umed in care circulatia aerului este deficitara (depresiuni, zone impadurite, spatii protejate, depozite, culturi imburuienate, etc).

Boala se raspandeste de la o planta la alta si de la un organ la altul atat prin intermediul ascosporilor cat si prin miceliu (care vine in contact direct cu diferite organe ale plantei).

Forma de rezistenta – sclerotii sunt raspanditi in camp usor cu ajutorul plantelor infectate, prin lucrarile solului, animale, apa care siroieste, etc.

Semnele atacului (simptome):

Ciuperca ataca numeroase organe ca: frunze, tulpini, inflorescentele, etc.

Sclerotinia minor infecteaza tulpina sau frunzele la contactul cu solul. Odata infectate tesuturile dezvolta un putregai moale-apos acoperit de o pasla alba (miceliul ciupercii) in care se dezvolta sclerotii – de culoare neagra (asemanatori cu excrementele se soarece – Vezi fig.). Tesuturile afectate se brunifica si se inmoaie.

Atacul de Sclerotinia sclerotiorum este similar, dar sclerotii sunt mari, iar prin intermediul ascosporilor sunt infectate numeroase organe superioare: capatani, tulpini florifere, etc (Vezi fig.).

Identificarea din timp a apotecilor (ciupercilor macroscopice) in general este dificil de realizat.

Masuri de preventie:

  • Distrugerea resturilor infectate prin ardere;
  • Distrugerea buruienilor intrucat unele pot fi plante gazda;
  • Irigarea prin picurare;
  • Dezinfectia termica a solului (pasteurizare) din spatii protajate (sere, solarii) si a substratului pentru rasaduri prin tratament cu abur la 85 ºC timp de 30 minute;
  • Infiintarea culturilor pe soluri sau substraturi bine drenate;
  • Nu utilizati la compost plantele infectate din cultura sau depozit, intrucat sclerotii pot fi viabili 1-3 sau mai multi ani;
  • Evitati fertilizarea excesiva cu azot (N);
  • Asigurarea unei ventilatii (aerisiri) corespunzatoare in spatiile protejate: tunele joase, sere, solarii, rasadnite;
  • Tratamente fungicide specifice; etc.

Fungicide:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Tratamente foliare preventive si la aparitia primelor simptome cu fungicide specifice;

Aplicarea de tratamente prin udarea substratului/solului cu Topsin (metil tiofanat).

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

Fig. 1 Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum), scleroti

Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

Fig. 2 Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum), scleroti

Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

Fig. 3 Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum), scleroti

Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

Fig. 4 Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum), scleroti si miceliu – pasla alba

Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

Fig. 5 Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum), scleroti si miceliu

Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

Fig. 6 Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

Fig. 7 Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

Fig. 8 Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

Fig. 9 Putregaiul alb la varza (Sclerotinia sclerotiorum)

No responses yet

Ian 04 2015

Patarea unghiulara la castraveti (Pseudomonas lachrymans)

Published by under Protectia plantelor

patarea unghiulara la castraveti-Pseudomonas lachrymansDenumire populara: patarea unghiulara a frunzelor de castraveti, patarea unghiulara la cucurbitaceae

Denumire stiintifica: Pseudomonas syringae pv. lachrymans sin. Pseudomonas lachrymans.

Denumire populara in engleza: angular leaf spot of cucumber, bacterial leaf spot of cucurbits, etc.

Patarea unghiulara a frunzelor (Pseudomonas lachrymans) este o boala grava si frecvent intalnita la culturile de castraveti din spatii protejate – tuneluri joase, sere, solarii si mai rar in camp.

Specii atacate de bacteria Pseudomonas syringae pv. lachrymans: castravete, pepene galben, pepene verde, dovlecel si alte cucurbitaceae.

Cauza bolii:

Boala este cauzata de bacteria Pseudomonas lachrymans. Este o bacterie sub forma de bastonase, aeroba, gram-negativa care infecteaza plante din familia cucurbitaceae.

Ecologia bolii:

Bacteria Pseudomonas lachrymans se poate gasi pe seminte infectate, resturi de plante infectate – ramase in sol.

Aparitia bolii este favorizata de caldura si umiditate, astfel: temperaturi optime de 24-28ºC, umiditate relativă a aerului de peste 85% si prezenta apei pe frunze.

Boala poate aparea inca de la rasad in faza de cotiledoane (datorita semintelor infectate), fiind astfel dusa si in cultura prin transplantarea de rasaduri infectate.

Raspandirea bacteriei se face prin: picaturile de apa provenite de la ploaie, irigare prin aspersie (purtate de vant), dar si de catre lucratori, insecte, echipamente, etc.

Bacteria poate rezista in sol si in resturile de plante infectate pana la 2 ani de la desfiintarea ultimei culturi de cucurbitaceae.

Semnele atacului – simptome atacul apare pe: frunze, fructe, flori, etc.

Pseudomonas lachrymans infecteaza plantele din faza de rasad, astfel pe cotiledoane se observa la inceput pete mici, maronii. La un atac agresiv rasadurile se pot usca.

Atacul pe frunze debuteaza adesea pe marginea frunzelor cu pete mici-neregulate, cu aspect umed, de culoare gri. Petele se maresc si capata culoarea verde deschis-galben pai, au forma poligonala-unghiulara fiind delimitate de nervurile frunzei (Vezi fig.). In conditii de umiditate ridicata sau umezeaza, la suprafata petelor se poate observa – exudatul bacterian. Zonele afectate devin albicioase, se necrozeaza si cad, ramane la final o perforatie in frunza (Vezi fig.). Frunza poate capata un aspect zdrentuit. Bacteria ataca inclusiv petiolul (codita frunzei) si tulpinile plantei.

Atacul pe fructe apare sub forma unor leziuni circulare sau ovale cu diametru de 1-5 mm, scufundate in tesuturi. La inceput au un aspect de umed care apoi vireaza in maro. Pe zonele atacate este prezent exudatul bacterian. Pe zonele atacate se pot instala usor putregaiurile micotice, fructele atacate devin improprii pentru comercializare.

Masuri de protectie:

  • Rotatia culturilor de minim 3 ani poate reduce intensitatea atacului;
  • Irigati plantele prin picurare;
  • Distrugerea prin ardere a resturilor de plante ramase dupa recoltare;
  • Evitati fertilizarea excesiva cu azot (N);
  • Asigurarea unei ventilatii (aerisiri) corespunzatoare in spatiile protejate: tunele joase, sere, solarii, etc;
  • Folosirea semintelor sanatoase (recoltate din plante sanatoase, libere de agenti patogeni);
  • Cultivarea de soiuri si hibrizi cu toleranta;
  • Utilizarea de rasaduri libere de agenti patogeni;
  • Nu se intra in cultura pentru lucrari atunci cand plantele au apa pe frunze (ploaie, roua, aspersie, etc).

Fungicide:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul/bactericidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fungicide/bactericide  de contact:

 Produse cuprice: Zeama bordeleza, Triumf, Funguran, Champ 77 WG  (50 % cupru metalic din hidroxid de cupru), Blue shield, Kocide, Copac, Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic), Alcupral® 50 PU, Bouille bordelaise WDG, etc;

Produse pe baza de mancozeb:  Efmanzeb 80 WP, Manfil 80 WP, Manzate 75 DF, Vondozeb,  Winner M 80, Novozir MN 80;

Produse complexe:  Manoxin C 50 PU (25% cupru din oxiclorură de cupru + 24% fosetil de aluminiu +1% miclobutanil), Melody Compact 49 WG;

Produse sistemice + contact:
Antibiotice –  pentru bacterioze, in unele tari se folosesc si se gasesc produse ca: Kasumin 2 L (kasugamycin);  Agri-Strep (streptomycin), Agrimycin (streptomycin), Ferti-Lome (streptomycin).
Atentie !!!

  • Se fac tratamente preventive la rasaduri (dupa ce au aparut si s-au dezvoltat frunzele adevarate) cu produse cuprice la interval de 6-7 zile;
  • Se fac tratamente obligatoriu la culturile din camp, gradina – imediat dupa ce au cazut precipitatii.
  • Aplicam tratamente cu fungicide de cate ori este nevoie si la acoperire in perioadele ploioase.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul/bactericidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

patarea unghiulara la castraveti-Pseudomonas lachrymans

Fig. 1 Patarea unghiulara a frunzelor de castraveti (Pseudomonas syringae pv. lachrymans)

patarea unghiulara la castraveti-Pseudomonas lachrymans

Fig. 2 Patarea unghiulara a frunzelor de castraveti (Pseudomonas syringae pv. lachrymans)

patarea unghiulara la castraveti-Pseudomonas lachrymans

Fig. 3 Patarea unghiulara a frunzelor de castraveti (Pseudomonas syringae pv. lachrymans)

patarea unghiulara la castraveti-Pseudomonas lachrymans

Fig. 4 Patarea unghiulara a frunzelor de castraveti (Pseudomonas syringae pv. lachrymans)

patarea unghiulara la castraveti-Pseudomonas lachrymans

Fig. 5 Patarea unghiulara a frunzelor de castraveti (Pseudomonas syringae pv. lachrymans)

patarea unghiulara la castraveti-Pseudomonas lachrymans

Fig. 6 Patarea unghiulara a frunzelor de castraveti (Pseudomonas syringae pv. lachrymans)

patarea unghiulara la castraveti-Pseudomonas lachrymans

Fig. 7 Patarea unghiulara a frunzelor de castraveti (Pseudomonas syringae pv. lachrymans)

patarea unghiulara la castraveti-Pseudomonas lachrymans

Fig. 8 Patarea unghiulara a frunzelor de castraveti (Pseudomonas syringae pv. lachrymans)

No responses yet

Next »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.