ian. 04 2015
Proliferarea marului (Phytoplasma mali)
Denumire populara: Proliferarea marului, Micoplasmoza marului, Fitoplasmoza marului
Denumire stiintifica: Phytoplasma mali sin. Mycoplasma of apple (MLO), Apple proliferation phytoplasma, Apple witches’ broom phytoplasma
Denumire populara in engleza: proliferation of apple, aP, witches’ broom of apple
Proliferarea marului este o boala deosebit de grava (de carantina) ce apare in livezile de mar.
Specii care pot fi atacate de micoplasmoza/fitoplasmoza marului: diverse specii mar (Malus spp.); dalia (Dahlia spp.); Parul (Pyrus communis); Crinii imperiali (Lilium hybrids), etc.
Cauza si biologia bolii:
Boala se datoreaza infectiei cu Phytoplasma mali.
Se pare ca cicadele pot contribui la transmiterea de Phytoplasma mali pe cale naturala.
Phytoplasma mali se transmite usor de la plante infectate prin altoire. Raspandirea fitoplasmozei are loc chiar daca plantele altoi par sanatoase, intrucat acestea pot fi infectate cu Phytoplasma mali fara a avea simptome vizibile, astfel prin altoire boala se transmite la noile plante.
Daca o planta este infectata, primele semne vor aparea abia dupa 1-2 ani sau mai mult. Semnele atacului apar in special in ani cu stress (seceta, fertilizare deficitara, etc.) si in mod deosebit la livezile batrane (aproape de intrarea in declin).
Micoplasmoza/fitoplasmoza se transmite si de la portaltoi (de mar) la altoi (de mar), astfel primele semne pot fi vizibile pe: cresterile provenite din altoi in imediata apropiere a zonei de altoire, pe ramuri lacome si pe lastarii proveniti din mugurii terminali.
Plantele infectate cu Phytoplasma mali devin mai sensibile la fainarea marului (Podosphaera leucotricha).
Semnele bolii:
Semnele infectarii cu Phytoplasma mali se pot observa pe: ramuri, frunze, fructe, flori, muguri, etc.
La plantele afectate apar cresteri anormale inclusiv din muguri dorminzi. Cresterile sunt reprezentate din numeroase ramuri subtiri „cu aspect de maturi” (Vezi fig.).
Plantele infectate au o vigoare redusa, unele ramuri se pot ofilii si usca, scoarta ramurilor afectate devine maroniu-roșiatica si se exfoliaza. Unii pomi se pot usca dar exista totusi si posibilitatea ca la 2-3 ani de la o infectie usoara, plantele ajutate si de o fertilizare corespunzatoare sa produca fructe normale.
Frunzele de pe ramurile afectate apar mai devreme, sunt mai mici, ingustate, au marginea serata, pot fi clorozate (de obicei pe solurile calcaroase). Stipele (două frunzișoare situate la baza pețiolului) frunzelor afectate sunt anormal de mari, au codita scurta si pot fi 4 in loc de doua (Vezi fig.).
La plantele afectate fructele raman mici (25-30 % din marimea normala), sunt turtite, au o intensitate a aromei redusa iar cantitatea de zaharuri este mult diminuata. Codita fructelor este mai lunga si mai subtire.
Pomi maturi infectati si confruntati cu o supraincarcare de fructe mai multi ani la rand intra in declin si se usuca;
Detectare si prevenire:
- Testarea permanenta a plantelor implicate in procesul de inmultire prin altoire: altoi (plante mama) si portaltoi (marcotiere);
- Infectiile latente pot da simptome vizibile dupa 1-2 sau mai multi ani;
- Utilizarea plantelor indicatoare – sensibile la Phytoplasma mali, ex. Malus x dawsoniana;
- Dezinfectarea instrumentelor implicate in procesul de intretinere a plantelor si altoire;
- Utilizarea la infiintarea livezilor numai a plantelor certificate ca fiind libere de agenti patogeni;
- La plantele mature infectate se taie „maturile din ramuri” si se ard;
- Merilor maturi infectati le vom aplica obligatoriu o fertilizare corespunzatoare si vom evita supraincarcarea cu fructe.
Fig. 1 Proliferarea marului (Phytoplasma mali)
Fig. 2 Micoplasmoza marului (Phytoplasma mali)
Fig. 3 Fitoplasmoza marului (Phytoplasma mali)
Fig. 4 Proliferarea marului (Phytoplasma mali)
Categorie: Protectia plantelor
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Proliferarea marului (Phytoplasma mali)
