Horticultorul.ro

sept. 07 2012

Castravetele (Cucumis sativus) – descriere

Familia: CUCURBITACEAE

Castravetele se regaseste in aceeasi familie botanica cu: Pepenele galben, Pepenele verde, Dovleacul, Dovlecelul.

Denumire populara: castravete, cucumar, crastavete, scartavete, cistraveti, ogarcau

Denumire stiintifica: Cucumis sativus

Denumire populara in alte limbi: engleza (cucumber), germana (gurke),  franceza (concombre), italiana (cetriolo).

Origine:

Castravetele se regaseste printre primele plante cultivate ca legume inca de acum 3.000 de ani.

Originile castravetelui sunt in speciile spontane ce se regasesc pe continente ca: Asia (India-partea de Est a muntilor  Himalaya, China), Africa, Australia.

Castravetele facea parte din legumele cultivate de catre egipteni, iar in Europa inca de acum 2.000 de ani s-a cultivat de catre greci si a trecut la romani care au contribuit la raspandirea acestuia pe intreg continentul European.

Grupa legumicola: CUCURBITACEE

Importanta castravetilor:

Fructele de castravete contin:

  • apa 96 %, carbohidrati 2,8 %, proteine 0,4 %,  saruri minerale (calciu, magneziu, fosfor, fier, potasiu) si vitamine ca (B-urile si  C).
  • 100 grame de castravete are o valoare energetica de 16-18 calorii.

Continutul in elemente nutritive si calorii poate varia de la un soi la altul.

Castravetele se utilizeaza pentru:

Consum in special in stare cruda (singur) sau in amestec cu alte legume ca salata de cruditati. Salata de castravete ocupa locul 2 (dupa cea de tomate) in preferintele romanilor.  Este apreciat datorita gustului racoritor si  aromei specifice de castravete.

– preparate culinare ca: mancare de castraveti, sosuri, etc;

industrializare: prepararea de muraturi (castraveti cornison murati).

Proprietatile  terapeutice ale castravetelui:

–        Insomnie, rehidratarea pielii, influenta pozitiva asupra motricitatii digestive (peristatismul intestinal), creste pofta de mancare, etc.

Bazine legumicole in care se cultiva castravetele

Castravetele se cultiva in tara noastra pe suprafete intinse in: spatii protejate (solarii, sere) si direct in camp, gradina.

–        Cultura castravetelui in solar este puternic dezvoltata in zone ca: Matca -Tecuci, Adunatii Copaceni, Vidra, Izbiceni, Baleni-Sarbi, Seleusi (Arad), Macea – Curtici, Braila, Targu Frumos (Jud. Iasi);

–        Cultura castravetelui in sera se mai regaseste doar in zone ca: Arad, Isalnita, Bucuresti (Popesti-Leordeni).

Sortimentul actual de castraveti:

Sortimentul de castraveti este reprezentat in special de hibrizi (F1) si mai putin de soiuri.

Hibrizii de castraveti (F1) au calitati deosebite (partenocarpie, flori predominant femele, heterozis, toleranta la unele boli si unii daunatori, fructe mici, fructe mari si uniforme, etc).

De la hibrizi de castraveti (F1) nu se recolteaza niciodata seminte datorita segregarii caracterelor in F2 „legea segregarii caracterelor” (plantele care rezulta din semintele castravetilor hibrizi vor avea fructe diferite ca marime, realizeaza o productie scazuta, etc).

Sortimentul de hibrizi difera si este adaptat la cerintele pietei (este foarte dinamic, apar hibrizi noi si se renunta la cei vechi) si este specific tipului de cultura practicat (sera, solar, gradina, camp).

Pe piata se gasesc seminte de castraveti produse de mari companii din: Elvetia,  Olanda, Italia, Germania, Bulgaria, Ungaria si Romania.

Va prezentam cateva varietati (hibrizi F1, soiuri) de castravete:

Soiuri si hibrizi de castraveti:

A.    Castraveti de tip CORNISON:

Soiuri si hibrizi autofertili (partenocarpici): Ekol F1, Rytm F1, Mirabelle F1.

Soiuri Romanesti: Codrut (2008), Cornistar (2011), Slănic (2006), etc.

Soiuri cu flori predominant femele (adaptate si la cultura in camp si gradina): Octopus F1, Sirius F1, Triumf F1, Levina F1.

B.    Castraveti cu fruct semilung sau lung:

 Raider F1, Bagheera F1, Tiffany F1, Saldo F1, Loustik F1, Select (2009), Rustic (2011), Jóker (2003).

Cu foarte putine exceptii majoritatea soiurilor si hibrizilor sunt adaptati la cultura in sera si solar si mai putin in camp si gradina.

Atentie !!! La alegerea semintelor de castraveti trebuie sa tinem cont obligatoriu de faptul ca acestea trebuie sa fie din soiuri sau hibrizi (cu flori ce au partenocarpie sau flori predominant femele), altfel putem sa avem surpriza sa avem niste castraveti care nu leaga (au flori predominant mascule care nu vor fructifica).

Caracteristicile hibrizilor sau soiurilor de castravete:

  • Tipul florilor: cu partenocarpie, cu flori femele, cu flori predominant femele, etc. Polenizarea florilor (cu exceptia celor partenocarpice este entomofila)
  • Precocitatea soiului sau hibridului (F1) se cuantifica in numarul de zile de care este nevoie de la plantarea rasadului pana la recoltarea primelor fructe.
  • Productivitatea soiului sau hibridului;
  • Caracteristici ale fructului (tip melonida alungita de forme si dimensiuni variate):  

Forma fructului (cornison, semilung, lung);

Suprafata fructului (prezenta tepilor, prezenta broboanelor, neteda);

Timpul necesar formarii fructului: cornison (3-4 zile), semilung si lung (7-11 zile).

  • Toleranta sau rezistenta soiului sau hibridului (F1) la unele boli sau daunatori;
  • Locul de cultivare: sera, solar, camp, gradina.

Factori ecologici limitativi:

Temperatura (caldura) – plantele de castravete sunt pretentioase fata de caldura.

Semintele germineaza bine la un optim de (25-30 ºC) si un minim de 15 ºC.

Plantele de castravete prefera temperaturi constante in intervalul (25-30 ºC), suporta si temperaturi mai ridicate peste 30 ºC dar nu mai leaga noi fructe sau formeaza fructe deformate, imbatranite prematur si amare si au cresteri  vegetative slabe.

Castravetele nu tolereaza temperaturile joase (<12-18 ºC) – sub aceasta valoare, sunt afectate atat cresterea cat si inflorirea si fructificarea.  Afectarea plantelor de temperaturile scazute este de lunga durata (o planta afectata este mult timp incetinita in procesul de crestere si fructificare).

Lumina: – castravetele este o planta de zi scurta, dar iubeste lumina. Lumina excesiva imbatraneste prematur plantele si afecteaza fructificarea, de aceea se utilizeaza obligatoriu pe perioada verii:  plasele de umbrire sau se creteaza serele si solariile.

Umiditatea (apa):

–        castravetii sunt culturi pretentioase fata de umiditate atat in aer cat si in sol. Instalarea unui sistem de irigare prin picurare la culturile de castraveti este absolut obligatorie pentru a mentine in permanenta solul reavan.

Atentie !!! apa in sol in exces poate conduce la putrezirea radacinilor (situatia se intalneste frecvent la culturile ce se iriga prin inundare pe rigole).

– pH-ul substratului pentru rasaduri este deosebit de important, acesta trebuie sa aiba valori in intervalul (6-6,8). Un pH  < 5,5 afecteaza grav rasadurile, sau poate conduce la moartea plantutelor abia rasarite. Verificati cu atentie valoarea pH – ului (de obicei este scrisa pe sac sau cu ajutorul hartiei de pH).

Cultura castravetelui

Cultura castravetilor se practica in spatii protejate (sera, solar) sau in camp si gradina.

Fertilizarea se poate face utilizand tehnologii si produse de la: YARA,  Sumi Agro, Nufarm.

Recoltarea castravetilor

Castravetii cornison:

–        recoltarea pentru murat (muraturi-industrializat): la 3-6 cm; 6-9 cm; 9-12 cm;

–        recoltarea pentru consum in stare proaspata: 11-13 cm lungime.

Castravetii semilungi si lungi:

Se recolteaza penstru consum in stare proaspata la: 120-180 grame/ fruct (semilungi) si 400-800 grame/fruct (cei lungi).

Bolile castravetilor:

Bolile rasadurilor: Caderea si putrezirea plantutelor (Pythium spp.), Ofilirea fuzariana;

Bolile castravetilor: Mana castravetilor, Putregaiul (Botrytis spp.), Fainarea castravetilorPutregaiul tulpinii  (Didymella bryoniae)Antracnoza cucurbitaceelor (Colletotrichum lagenarium)Patarea unghiulara a frunzelor de castraveti (Pseudomonassyringae pv. lachrymans), etc.

Daunatorii castravetilor:

Coropisnita; Musculita alba; Musca miniera; Acarienii; Acarianul – Paianjenul lat (Polyphagotarsonemus latus)Tripsii; Afidele; Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae); Paduchele verde al castravetilor (Aphis gossypii)Nematozii (des intalniti in sere si solarii); Viermii sarmaLimaxul cenusiu (Deroceras agreste), Musca plantulelor (Delia platura), Tantarul castravetelui (Lasioptera spp.), etc.

Castravetele_castravetii_cultura_soi Levina F1-seminis

Fig. 1  Castravete cu fructul tip „cornison” soi  Levina F1

Castravetele_castravetii_cultura_soi_castravete lung

Fig. 2 Castravete cu fructul de tip  „lung”

Castravetele_castravetii_cultura_soi_Octopus F1-Syngenta

Fig. 3   Castravete cu fructul tip „cornison” soi Octopus F1

Castravetele_castravetii_cultura_flori femele

Fig. 4  Flori  femele la castravete

Castravetele_castravetii_cultura_soi_albina_floare

Fig. 5 Floare de castravete cu polenizare entomofila „albina”

Seminte de Castravete

Fig. 6 Seminte de Castravete (Cucumis sativus)

­­­

Categorie: Legume

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Castravetele (Cucumis sativus) – descriere

Comments are closed at this time.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.