Horticultorul.ro

feb. 08 2014

Fasolea de gradina (Phaseolus vulgaris)

Fasolea de gradina-Phaseolus vulgarisFamilia: LEGUMINOSAE sin. FABACEAE, PAPILIONACEAE

Fasolea de gradina se regaseste in aceeasi familie botanica cu: Mazarea de gradina, Bobul de gradina

Denumire populara: Fasolea de gradina

Denumire stiintifica: Phaseolus vulgaris sin. Phaseolus communis, Phaseolus esculentus

Denumire populara in alte limbi: engleza –Common bean, Field bean, French bean, Garden bean, Green bean, Haricot bean, Wax bean; germana – Buschbohne, Reiserbohne, Stangenbohne; franceza – Haricot, Haricot francais, Mange-tout, Pois.

Grupa Legumicola: Legume pentru Pastai, Boabe verzi si Capsule

Utilizare: Legumicola (pastaile si boabele)

Origine

Specie erbacee ce isi are originea in America Centrala (Mexic, Guatemala, etc.) si America de Sud (Peru, Venezuela, Argentina, Cile, Columbia, Ecuador, etc.). In Europa fasolea a fost adusa de colonistii portughezi si spanioli.

In Romania se cultiva pe intreg cuprinsul tarii in camp si gradinile de legume ale populatiei.

Sortimentul soiurilor la fasolea de gradina (Phaseolus vulgaris):

1. Fasole pitica (oloaga) de gradina (Phaseolus vulgaris var. Nanus), Vezi fig.

1.1. Soiuri de fasole pitica cu pastaia Galbena: Aurie de Dăbuleni (2004), Ioana (2005), Menuet (2009), Super de Moldova (2005), Raluca (2009), etc. Vezi fig.

1.2 Soiuri de fasole pitica cu pastaia Verde: Amurg (2005), Pasarea (2011), Cerasela (2011), Fantastica (2010), Smaranda (2007), etc.

2.     Fasole urcatoare de gradina  (Phaseolus vulgaris var. Vulgaris), Vezi fig.

2.1    Soiuri de fasole urcatare cu pastaia Galbena: Auria Bacaului (2005), Bârlădeana (2009), Mădărăşeni (2010), Viltoteşti (2009), Tescana (2009), etc.

2.2    Soiuri de fasole urcatare cu pastaia Verde: Verdana (2010), Verba (2009), etc.

Alte specii specii de fasole:

  1. Fasolea de Spania (Phaseolus coccineus sin.  Phaseolus multiflorus) – in engleza (runner beans) specie de fasole de gradina si decorativa-ornamentala, cultivata pe suprafete intinse in Europa (Spania, Anglia, Danemarca, Olanda, Franta,etc.) se poate cultiva cu succes si in Romania. Are pastaile verzi late (2 cm) si lungi de pana la 30 cm, florile sunt rosii, albe sau rosu cu alb – decorative, semintele-boabele sunt mari, tulpinile sunt volubile de peste 2 metri, (Vezi fig.);
  2. Fasolea de Lima (Phaseolus lunatus) – specie cu tulpina volubila, are flori violete si pastai late, etc.

Factori Ecologici Limitativi:

Temperatura (caldura) – fasolea este moderat pretentioasa fata de caldura.

Semintele germineaza incepand cu 8 ºC.  La o temperatura de  15 ºC sunt necesare 8 zile pentru germinare.

Plantele de fasole de gradina  (Phaseolus vulgaris) prefera temperaturi in intervalul  16…25ºC. Temperatura  minima suportata este  de 7ºC iar cea maxima 32ºC.

Pragul de minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de 0ºC.

Lumina – fasolea de gradina  este o planta de zi scurta cu temperament de lumina (iubitoare de soare).

Umiditatea (apa):  fasolea de gradina  (Phaseolus vulgaris) este o cultura cu cerinte ridicate fata de apa din sol (umiditatea solului) preferand solurile reavene, seceta poate afecta calitatea si cantitatea productiei (turgescenta pastailor, pastai imbatranite prematur cu ate). Umiditatea excesiva afecteaza germinarea semintelor si creeaza premizele aparitiei bolilor. Soiurile de fasole pitica-oloaga sunt ceva mai rezistente la seceta. Pentru obtinerea unor productii cantitative si calitative se recomanda irigarea la nevoie.

Solul – fasolea de gradina  este o specie cu cerinte moderate fata de fertilitatea solului, preferand totusi soluri – profunde, reavene, afanate, bine drenate, aerate si bogate in materie organica.

Reactia solului: Fasolea prefera un  pH intre 5,5-7.5 dar  vegeteaza in valori mai largi de pH intre 4,5-8,5;

Descriere:

Fasolea de gradina este o specie erbacee anuala.

  • Pastaia (leguma dehiscenta) si Boabele (semintele) sunt comestibile (Vezi fig.). Fructul este de tip pastaie (leguma) pubescenta (fin paroasa), lunga de 6 pana la 22 cm si lata de 0.7-3 cm, cilindrica sau turtita, de forma curbata sau dreapta, culoare verde sau galbena. In interiorul pastailor se gasesc semintele lucioase, de tip – boabe reniforme, au diverse culori (alb, maro, roz, pestrite, etc.) si marimi – in functie de soi (Vezi fig).
  • Frunzele sunt trifoliate (foliole cordiforme), mari, pubescente (cu perisori aspri), Vezi fig.;
  • Tulpinile – sunt erbacee, scunde la soiurile pitice-oloage (25-40 cm) si lungi (2-6 m) – volubile (se infasoara-catara in jurul unui arac), Vezi fig.;
  • Florile sunt grupate in raceme laxe, au diverse culori (alb, verzui, rosii, etc.). Florile apar si se deschid de la baza spre varf iar perioada de inflorire este intre 20-60 zile;
  • Radacina   patrunde in profunzime (30 cm), dezvolta nodozitati populate de bacterii (Rhizobium leguminosarum) fixatoare de azot atmosferic, prezenta nodozitatilor este conditionata de o buna aerare a solului.

Cultivare: Fasolea se cultiva in gradina de legume, camp sau spatii protejate: tunele joase, solarii si sere.

Fertilizarea se poate face utilizand tehnologii si produse de la: YARA,  Sumi Agro, Nufarm.

Pastaile de Fasole de gradina se recolteaza la maturitatea tehnica, dimineata, atunci cad au forma si dimensiunea specifice soiului, sunt fragede, flexibile – elastice, semintele abia s-au format, cand se rup nu au formate ate, etc.

Inmultirea si infiintarea culturii de fasole de gradina se poate face prin:

Semanat direct in camp, gradina, sera sau solar la o adancime de 3-5 cm. Semanatul in camp sau gradina se face in aceiasi perioada cu porumbul, dupa 1 Mai. Semintele se pot trata – inainte de semanat pentru inoculare cu Rhizobium leguminosarum, utilizand produsul NITRAGIN – inocularea ajuta la fixarea de catre plante a unor cantitati sporite de Azot (N) Atmosferic,  asigurandu-se astfel pana la 90 % din necesarul de N al plantei.

Boli la fasolea de gradina:

Boli de sol: Ofilirea fuzariana a fasolei (Fusarium spp.), Putregaiul radacinii si bazei tulpinii (Rizoctonia solani).

Boli: Antracnoza fasolei (Colletotrichum lindemuthianum); Arsura bacteriana a fasolei (Xanthomonas campestris pv. phaseoli  sin.  Xanthomonas phaseoli), Rugina fasolei (Uromyces appendiculatus), Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), etc.

Daunatori la fasolea de gradina:

Gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus), AcarieniiPaianjenul rosu comun (Tetranychus urticae); Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum), Puricele verde (Sminthurus viridis), Paduchele radacinilor (Sminthurides betae), Paduchele negru de frunze (Aphis fabae), Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae)Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), Musca plantulelor (Delia platura), Omida-Fluturele Scaietilor (Vanessa cardui), etc.

Fasolea de gradina-Phaseolus vulgaris var. Nanus

Fig. 1 Fasolea oloaga de gradina  (Phaseolus vulgaris var. Nanus)

Fasolea-urcatoare-de-gradina-Phaseolus-vulgaris-var.-Vulgaris

Fig. 2 Fasole urcatoare de gradina (Phaseolus vulgaris var. Vulgaris)

fas

Fig. 3 Fasolea de gradina (Phaseolus vulgaris)

Phaseolus-vulgaris-var.-Nanus

Fig. 4 Fasolea pitica ‘oloaga’ de gradina (Phaseolus vulgaris var. Nanus)

Fasolea-de-gradina-cu-pastaia-galbena

Fig. 5 Fasolea de gradina (Phaseolus vulgaris), cu pastaia galbena

Fasolea de gradina

Fig. 6 Fasolea de gradina (Phaseolus vulgaris), pastai recoltate pentru boabe

Fasolea de gradina

Fig. 7 Fasolea de gradina (Phaseolus vulgaris), boabe

Fasolea-de-Spania-Phaseolus-coccineus

Fig. 8 Fasolea de Spania (Phaseolus coccineus), fasole pentru pastai si decorativa

Fasolea-de-Spania-Phaseolus-coccineus

Fig. 9 Fasolea de Spania (Phaseolus coccineus), fasole pentru pastai si ornamentala

Fasolea-de-Spania-Phaseolus-coccineus

Fig. 10 Fasolea de Spania (Phaseolus coccineus), fasole pentru pastai si decorativa

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (10 votes, average: 5,00 out of 5)
Încarc...

Categorie: Legume

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Fasolea de gradina (Phaseolus vulgaris)

Comments are closed at this time.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.