Horticultorul.ro

mart. 23 2014

Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)

Sfecla rosieFamilia: CHENOPODIACEAE

Denumire populara: Sfecla rosie, Napi de mancare, Napi rosii, Sfecla de Bors, Burgunda, Sfleche, Sfecla de masa, Tegla, Tulca, Tie rosie, Pangale, Rapa.

Denumire stiintifica: Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva

Denumire populara in alte limbi: engleza – Garden Beet, Beetroot, Red beet; franceza – Betterave rouge.

Grupa Legumicola: Legume pentru Radacini, Radacinoase

Utilizare: Legumicola, Planta medicinala

Origine

La originea sfeclei sta specia spontana intalnita in zona de coasta a Indiei. Specia salbatica de sfecla a fost ameliorata si luata in cultura de catre tarile din partea estica a Mediteranei si Orientul Mijlociu. Pentru inceput de la planta s-au consumat frunzele. In antichitate specia a fost utilizata frecvent pentru proprietatile sale medicinale. Varietatile de sfecla cu radacina tuberizata si rotunda au aparut abia in secolul al XVI-lea, devenind in 200 de ani, o leguma cunoscuta in toata Europa Centrala si Estica.

In Romania sfecla rosie  se cultiva  in gradinile populatiei si in marile bazine legumicole de pe intreg cuprinsul tarii. Cultura se realizeaza in camp si gradina.

Sortimentul de soiuri si hibrizi (F1) pentru Sfecla Rosie:

  • Varietati romanesti: Rubiniu  (din 2005) soi semi-timpuriu (perioada de vegetatie de 60 zile), radacina este globuloasa de culoare rosie;  Reta (din 2005); Regat (din 2005),
  • De Arad (1991).
  • Varietati de la Bejo Zaden: Action F1, Pablo F1, Boro F1, Roket;
  • Varietati de la Clause: Detroit, Lorette F1;
  • Varietati de la Rijk Zwaan:  Akela RZ, Baby Rz, Carillon RZ, Zeppo RZ F1;
  • Varietati de la ZKI: Biborhenger, Rubin;
  • Varietati de la Sakata Seeds: Red Hawk F1, Kestrel F1, Cardeal F1, etc.

Factori Ecologici Limitativi:

Temperatura (caldura) – plantele de Sfecla rosie  sunt putin-pretentioase fata de caldura.

Semintele de Sfecla rosie  germineaza incepand cu 5 ºC si au nevoie de 43 zile pentru a germina. Temperaturile optime pentru germinare sunt situate in intervalul 10…25 ºC (germineaza in 9…5 zile).

Sfecla rosie  (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)  prefera temperaturi in intervalul 15…25ºC. Temperatura  minima suportata este de 4ºC iar cea maxima 35ºC.

Pragul de minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de   -2ºC.

Lumina: Sfecla rosie  este o planta de zi lunga (> 14 ore de lumina/zi) cu cerinte ridicate fata de lumina, se cultiva primavara-toamna. Cultivata in conditii de zi scurta (<12 ore de lumina pe zi) planta va avea o radacina tuberizata slab dezvoltata.

Umiditatea (apa):

Sfecla rosie  este o cultura cu cerinte moderate fata de umiditatea din sol (600-800 mm/an). Prefera solurile reavene in momente critice ca: germinarea semintelor, cresterea si dezvotarea radacinilor tuberizate, cresterea si dezvoltarea tulpinilor florifere si a fructelor. Umiditatea in exces atat in sol cat si in aer este daunatoare si conduce inclusiv la aparitia bolilor specifice.

Solul  – Sfecla rosie  este o specie cu cerinte moderate  fata de sol, vegeteaza bine pe  soluri mijlocii,  fertile (bogate in materie organica), bine drenate, reavene, afanate. Planta creste pe solurile: lutoase, luto-argiloase, aluviale, luto-nisipoase, etc.

Reactia solului:  planta  prefera  un  pH intre 6-7  dar  vegeteaza in valori mai largi de pH intre 5.5-7.5;

Descrierea plantei:

Sfecla rosie  (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva) este o specie erbacee bienala cu perioada mijlocie-lunga de vegetatie (60-140 zile) de la rasarire si pana la formarea radacinii comestibile. Tulpinile florifere, florile si fructele  apar in anul al doilea.

  • Radacina   este  comestibila, sferica, sferic-turtita, cilindrica, conica,  conic-alungta, pivotanta cu diametru de 5-15 cm si lungimea de 10-30 cm in functie de varietate. Culoarea radacinii este adesea bordo (visina coapta sau rosu-inchis), cu pulpa de bordo, suculenta, aroma specifica, in functie de variatate poate fi cu sau fara – cercuri concentrice in pulpa (Vezi fig.). Radacina tuberizata la sfecla rosie provine din hipocotil (zona dintre cotiledoane si colet) si partea superioara din radacina principala;
  • Frunzele – sunt dispuse intr-o rozeta, sunt mari, lung petiolate, de culoare  rosu-bordo sau verde cu nervuri rosii, ovate, cordate (Vezi fig.);
  • Tulpina florifera – apare in anul al 2-lea este inalta de 0.5-1,3 metri, bine ramificata, cu flori mici si frunze mici, lanceolate si sesile (fara codita);
  • Florile sunt mici, alb-verzui, grupate in glomerule. Infloreste in intervalul iulie-august;
  • Fructele sunt de tip glomerula format din 2-5 fructe simple – nucule (Vezi fig.).

Fertilizarea se poate face utilizand tehnologii si produse de la: YARA,   Sumi Agro, Nufarm.

Sfecla rosie de radacina se utilizeaza ca specie legumicola de la care se consuma radacina utilizata in stare proaspata sau preparata in diferite conserve si preparate culinare.

Recoltarea radacinilor de sfecla rosie se face cand acestea au atins dimensiunile de consum specifice varietatii (la aproximativ 60-140 zile de la rasarire in functie de varietate). Recoltarea se face prin smulgere in general toamna dupa ce a cazut prima bruma.

Inmultirea si infiintarea culturii de sfecla rosie se face prin:

Semanat in conditii de cultura in camp si gradina. Semanatul se poate face in intervalul martie (dupa 20 a lunii) – aprilie.

Semanatul pentru viitoarele plante semincere se face primavara anului I iar obtinerea semintelor se face in anul II (specie bienala).

Bolile sfeclei: Cercosporioza (Cercospora beticola), Mana sfeclei (Peronospora schachtii), Fainarea sfeclei (Erysiphe betae), Pythium spp., Phoma betae, Aphanomyces cochlioides, Fuzarioza (Fusarium spp.), etc.

Daunatori la sfecla:

Afide-Paduchele sfeclei (Aphis fabae), Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae), Puricele sfeclei (Chaetocnema tibialis), Buha verzei (Mamestra brassicae), Molia sfeclei (Scrobipalpa ocellatella), Viermi sarma (Agriotes spp.), Gargarita sfeclei (Bothynoderes punctiventris), Nematodul bulbilor si tulpinilor (Ditylenchus dipsaci), Nematodul sfeclei (Heterodera schachtii), Atomaria linearis,   Cartita, etc.

Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)

Fig. 1 Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)

Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)

Fig. 2 Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)

Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)

Fig. 3 Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)

Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)

Fig. 4 Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)

Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)

Fig. 5 Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)

Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva), planta semincera

Fig. 6 Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva), planta semincera

Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)

Fig. 7 Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva), seminte

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (13 votes, average: 5,00 out of 5)
Încarc...

Categorie: Legume

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva)

Comments are closed at this time.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.