Search Results for "topsin"

Noi 14 2012

Protectia fitosanitara a pomilor si viilor in perioada Toamna-Iarna

Published by under Protectia plantelor

Activitatea pomicultorilor si a viticultorilor se considera a fi in general este in general redusa pe parcursul repaosului vegetativ. Pentru eficientizarea viilor si livezilor dar si pentru prelungirea duratei de viata a viei si a pomilor si imbunatatirea calitatii recoltelor recomandam aplicarea unor tratamente cu produse fitosanitare. Stropirile efectuate in perioada repaosului vegetativ sunt foarte importante, intrucat pot duce la reducere numarului de tratamente ulterioare, prin reducerea considerabila a infectiilor primare si a rezervei de forme hibernante ale daunatorilor.

Pentru o mai buna maturare (coacere) a lemnului si pentru a reduce presiunea de infectie cu boli din vii si livezi se recomanda ca toamna, dupa caderea brumei, sa se efectueze un tratament cu produse pe baza de cupru (ALCUPRAL 50 PU).

Tratamentul trebuie efectuat atunci cand aproximativ jumatate din frunzele pomilor si a vitei de vie au cazut. Cuprul se va depune atat pe frunzele ramase pe plante cat si pe cele cazute pe sol. In momentul in care vor cadea toate frunzele, cuprul aflat intre frunze va omora toti agentii patogeni care urmeaza sa ierneze pe sol. De asemenea solutia ajunsa pe ramuri va actiona asupra agentilor patogeni de pe ramuri. Cand se efectueaza acest tratament este recomandat sa se utilizeze o cantitate de solutie mai mare pentru a se realiza o “imbaiere” a pomilor sau a vitei de vie.

Acest tratament este foarte important deoarece prin intermendiul lui se combat rasele rezistente ale bolilor ce s-au format pe parcursul perioadei de vegetatie, scade rezerva de boli   si se asigura igiena culturala. Tratamentul de toamna cu produse cuprice mai ofera avantajul grabirii maturarii (coacerii) lemnului si cresterea rezistentei ramurilor de rod ale pomilor si a coardelor vitei de vie la temperaturile scazute din timpul iernii.

La sfarsitul iernii tratamentele se recomanda sa se faca dupa taierea viei si a pomilor si eliminarea din plantatie a ramurilor rezultate. In acest mod solutia de stropit este folosita mai eficient, iar gradul de acoperire al ramurilor este mai bun.

In cazul in care au fost atacuri puternice de boli anul anterior recomandam efectuarea unui tratament cu produsul ALCUPRAL 50 PU pe baza de cupru. De asemenea recomandam aplicarea unui tratament cu ALCUPRAL 50 PU in situatia in care au fost efectuate taieri „dure” in plantatiile neglijate sau in plantatiile catre trebuie revigorate dupa accidente – inghet. Cuprul va ajuta totodata la cicatrizarea ranilor rezultate in urma taierilor. Produsele pe baza de cupru aplicate la sfarsitul iernii pot intarzia pornirea in vegetatie si pot fi fitotoxice daca mugurii sunt umflati.  ALCUPRAL 50 PU asigura o  actiune preventiva si protectoare fiind un fungicid de contact. El are o persistenta foarte lunga pentru ca ionii de cupru nu pot fi alterati sau degradati de caldura sau de lumina. Calitatea produsului formulat si a lucrarii de stropit este esentiala pentru o buna eficacitate.

Urmatorul tratament trebuie facut cu NUPRID OIL 004CE. Acest produs este un amestec de ulei si imidacloprid, avand un mod de actiune foarte complex – prin contact, prin ingestie si pe cale respiratorie – avand o eficacitate foarte ridicata in combaterea multor specii de insecte, acarieni si afide daunatoare.

NUPRID OIL 004 CE se aplică, de regula, la sfârşitul repausului vegetativ/începutul dezmuguritului. Tratamentele se fac cu mijloace de stropit terestre, prevăzute cu sisteme de agitare continuă a soluţiei de stropit din rezervor, şi bine reglate pentru o pulverizare cât mai fină a soluţiei de stropit şi o acoperire /îmbăiere cât mai bună a ramurilor şi trunchiurilor pomilor,a coardelor şi butucilor viţei de vie, evitându-se însă scurgerile/şiroirile de soluţie pe sol. Tratamentele se fac, pe cât este posibil, când temperatura ambiantă depăşeşte 100C, este calm atmosferic (pentru evitarea driftului) şi nu există condiţii de precipitaţii în timpul sau imediat după aplicarea tratamentelor.

Pentru soiurile de măr şi viţa de vie sensibile la făinare, dacă tratamentul cu NUPRIDOIL 004 CE se face la începutul dezmuguritului, se poate aplica în amestec cu un fungicid sistemic (Topsin Al 70 PU, Topsin 500 SC sau Bumper 250 CE) pentru prevenirea/combaterea atacului timpuriu de făinare. Alte amestecuri cu alte produse, pentru prevenirea/combaterea timpurie şi a altor boli ale pomilor (cum este focul bacterian/Erwinia amylovora la meri sau monilioza la cireşi, pruni, caişi sau piersici), se pot face avându-se în vedere recomandările din tehnologiile pe culturi privind cele mai eficiente asocieri. NUPRID OIL 004 CE nu se va aplica în amestec cu produsele pe bază de sulf.

Dr. Ing.  Valerian Istoc

email: valerian.istoc@alcedoltd.ro

www.alcedoltd.ro

Fig. 1  Protectia fitosanitara a pomilor in perioada Toamna-Iarna


One response so far

Apr 03 2012

Protectia si fertilizarea capsunului

Published by under Pomi fructiferi

 Pentru o cultura cat mai reusita lucrarile se incep primavara devreme. Dupa greblare si aparitia primelor frunze noi, se va aplica un tratament impotriva patarii albe si brune a frunzelor si putrezirea coletului. Se va folosi fungicidul Cupertine Super in concentratie de 0,35 %, care contine cupru sub forma de zeama bordeleza si cymoxanil.  Cuprul va face o desinfectie a plantei si a solului, iar cymoxanil fiind componenta sistemica, va patrunde in frunze si va proteja plantele din interior.

Cantitatea de solutie pentru acoperirea suprafetei de cultura depinde de marimea plantelor si variaza de obicei intre 500 – 1000 l/ha.

Pentru insecte si acarieni se va amesteca in solutie si insecticidul Novadim Progress in concentratie de  0,15%.

Urmatorul tratament se va aplica la aparitia si inaltarea inflorescentelor.   Bolile vizate sunt putregaiul fructelor, făinarea, pătarea albă şi brună a frunzelor.  Se va folosi fungicidul Drago 76 WP in concentratie de 0,2 %. Pentru daunatorii precum gărgăriţa florilor, molia căpşunului, etc., recomandam insecticidul Nurelle in concentratie  de 0,05% (5 ml in 10 l apa). Daca exista si atac de acarieni se va adauga si acaricidul Nissorun in concentratie de 0,05%.

Fertilizarea foliara se va face cu produsul Seniphos in concentratie de 1%. Acesta contine fosfor si calciu, elemente necesare plantelor pentru energie si fortificare. Se stie ca la temperaturi scazute fosforul nu poate fi preluat din solde catre radacini.

Al treialea tratament se va face cand 3-5% din inflorescente sun in faza de „buton alb”. Recomandam folosirea fungicidului sistemic Topsin 500 SC in concentratie de 0,14% iar impotriva daunatorilor, insecticidul Mospilan 20 SG, in concentratie de 0,02 %. Mospilan nu este toxic pentru albine.

O fertilizare foliara cu Elite (NPK 20:20:20) in concentratie de 0,3 % ar fi binevenita in aceasta perioada.

Tratamentul al patrulea se va executa la inceputul scuturarii petalelor cu fungicidul Rover 500 SC in concentratie de 0,2% la care se va adauga si insecticidul Trebon 30 EC in concentratie de 0,03%. Pentru fertilizarea foliara se va apela la un produs pe baza de calciu, Stopit in concentratie de 0,5%.

In functie de conditiile meteorologice, tratamentul numarul cinci poare fi la intrarea in parga a fructelor. In acea faza protejarea impotriva putregaiului cenusiu si a altor boli este foare importanta. Se va aplica fungicidul botriticid Pyrus 400 SC in concentratie de 0,15%. Pentru daunatori, daca este cazul se va adauga Mospilan in concentratie de 0,02%.

Se va mai face o fertilizare cu calciu (Stopit sau Calcifol Sum 0,5%), care va conferi fermitate fructelor si rezistenta la transport si manipulare.

Dupa recoltare, in functie de starea fitosanitara a culturii, tratamentele vor fi coninuate, astfel incat foliajul plantelor sa se pastreze sanatos pana la caderea brumelor de toamna.

Pentru plantatii noi se recomanda scufundarea radacinilor stolonilor inainte de plantare intr-o solutie de  Mospilan 0,03%.

Pentru fertilizare se poate adauga in gropile de plantare ingrasamantul microgranulat de sol Microstart Sum PZ 30 kg / ha sau 0,5 g/planta. Acesta contine azot si fosfor usor asimilabile, si va asigura plantelor un start bun si o hranire corespunzatoare.

Dr.ing.  Anastase IORGU

Tel.Mob: 0744.586.115
anastase.iorgu@sarom.ro

No responses yet

Oct 23 2011

Patarea alba si rosie (purpurie) a frunzelor de capsun

Published by under Protectia plantelor

Patarea frunzelor de capsun este cel mai des provocata de:

♦ Patarea alba la capsun este produsa de ciuperca Mycosphaerella fragariae, (Vezi Fig. 3 si 4);

♦ Patarea rosie sau purpurie la capsun este produsa de ciuperca Diplocarpon earliana, (Vezi Fig. 1 si 2);

 Patarea alba si cea purpurie sunt bolile foliare cele mai raspandite la capsun. Boalile apar  atat la cultura in camp (gradina) cat si in cultura in spatii protejate (solarii, tunele joase).

Semnele bolii:

  • La patarea alba (Mycosphaerella fragariae)atacul pe frunze se observa sub forma unor pete de 1-5 mm diametru, petele au marginea purpurie (rosu-violet) iar centru petelor este cenusiu-albicios;
  • La patarea purpurie rosie” (Diplocarpon earliana)atacul pe frunze se observa sub forma unor pete de culoare purpurie-bruna.

Frunzele atacate de cele doua boli se rasucesc si in final se usuca, afectand grav vigoarea plantelor de capsun si prejudiciind productia urmatoare de fructe.

Factori favorizanti:

Atacul de patare alba se intensifica in anii 2-3 de la plantare.

Masuri de protectie:

–        Utilizarea soiurilor tolerante la aceste boli;

–        Dupa recoltarea fructelor frunzele se cosesc si se ard impreuna cu materialul de mulci (paie).

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Tratamentele pentru patarea alba si purpurie se pot face  la aparitia primelor simptome cu fungicidele Score  si   Topsin (metil tiofanat).

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Patarea rosie „purpurie” (Diplocarpon earliana) a  frunzelor de capsun

Capsun_Patarea rosie-alba-purpurie

Fig. 2 Patarea  rosie „purpurie” (Diplocarpon earliana) a  frunzelor de capsun (A-parte superioara, B-parte inferioara)

Capsun_Patarea rosie-alba-purpurie

Fig. 3 Patarea albaMycosphaerella fragariae) a  frunzelor de capsun (A-parte superioara, B-parte inferioara)

Fig. 4  Patarea alba  ( Mycosphaerella fragariae)  a  frunzelor de capsun

No responses yet

Oct 23 2011

Putregaiul cenusiu la Capsun (Botrytis cinerea)

Published by under Protectia plantelor

Putregaiul cenusiu la capsun

Putregaiul cenusiu la capsun este produs de ciuperca Botrytis cinerea sin. Botryotinia fuckeliana.

Putregaiul cenusiu este una din cele mai pagubitoare boli pentru capsun. Boala poate apare atat la cultura in camp (gradina) cat si in cultura in spatii protejate (sere, solarii, tunele joase) mai ales in anii ploiosi.

Agentul patogen (ciuperca Botrytis cinerea) este polifag (ataca mai multe specii de plante). El poate trai si saprofit, putand trece usor in stadiul de parazit.

Atacul de putregai cenusiu se produce si in perioada de pastrare a fructelor dupa recoltare.

Cauza bolii:

Boala este cauzata de ciuperca Botrytis cinerea care formeaza pe suprafata organelor atacate  conidiofori septati, bruni la baza, lungi de 2-3 mm (Vezi fig.). La varful conidioforilor se formeaza 2-3 ramificatii (in forma de ciorchine)  pe care sunt prezente numeroase conidii.  Conidiile sunt unicelulare, ovoide, galbui cu dimensiunile de 9-16 x 6-10 μm (Vezi fig.).

Transmiterea de la un an la altul se face prin resturi de plante infectate.

Semnele bolii:

pe fructciuperca ataca la inceput fructele strivite,  ranite sau care sunt in contact cu solul, atacul se extinde pe toate fructele formate. Putregaiul la capsun isi continua atacul asupra fructelor si dupa recoltare (in ladite si depozite). Semnele specifice atacului de putregai pe fruct: decolorarea fructului, pete brune, devin moi si zemoase si se acopera de mucegaiul cenusiu-specific, (Vezi fig.);

pe flori – florile atacate se brunifica si se ofilesc fiind acoperite de mucegai cenusiu.

Factori favorizanti:

Atacul putregaiului cenusiu este favorizat de: umiditatea ridicata, lipsa aerisirii, nebulozitate persistenta, fertilizarea si udarea excesiva in perioada de formare-crestere si coacere a fructelor.

Masuri de protectie:

  • Aerisirea corespunzatoare a spatiilor protejate (sera, solar, tunel);
  • Folositi mulci (paie, folie, etc), astfel incat sa se evite contactul direct intre fructele de capsun si solul umed;
  • Evitati irigarea culturilor prin aspersie (folositi irigarea prin picurare-amplasata sub folia de mulci);
  •  Dupa recoltare plantele de capsun se cosesc, iar resturile rezultate se vor distruge prin ardere.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Aplicarea de tratamente contra putregaiului cenusiu la capsun

Tratamentele preventive pentru putregai cenusiu se fac alternand fungicide din grupe diferite (un produs se va aplica preferabil pe parcursul unui sezon de maxim 2-3 ori);

  1.  Se fac tratamente (la acoperire) cu fungicide de la inceputul infloritului;
  2. Se fac tratamentele cu 2 zile inainte de recoltare cu  PROLECTUS  sau Switch (sau orice fungicid cu timp de pauza scurt). Aceste tratamente previn riscul aparitiei bolii pe fructele abia  recoltate.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Verificati cu atentie pe eticheta “Timpul de pauza pana la recoltare”

Bolile capsunului putregai cenusiu-Botrytis_00

Fig. 1 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele  de capsun

Fig. 2 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Fig. 3 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Fig. 1 Atac de putregai cenusiu pe fructele de capsun

Fig. 4 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Fig. 1 Atac de putregai cenusiu pe fructele de capsun

Fig. 5 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Botrytis cinerea la capsun-conidiofor la microscop

Fig. 6 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor septat la microscop

Botrytis cinerea la capsun-conidiofor la microscop

Fig. 7 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor septat la microscop

Botrytis cinerea la capsun-conidiofor la microscop

Fig. 8 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidii la microscop

Botrytis cinerea la capsun-conidiofor la microscop

Fig. 9 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidii la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 10 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea),  ciorchine cu conidii la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 11 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor  la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 12 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor & conidii   la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 13 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor cu conidii  la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 14 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor cu conidii  la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 14 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor cu conidii  la microscop

No responses yet

Oct 18 2011

Basicarea frunzelor la Piersic & Nectarin (Taphrina deformans)

Published by under Protectia plantelor

Boala „basicarea frunzelor de piersic si nectarin”  este cauzata de ciuperca Taphrina deformans.

Specii atacate: piersic, nectarin.

Basicarea frunzelor de piersic si Monilioza sunt in prezent principalele boli ce produc pagube mari in culturile de piersic si nectarin.

Atacul pe nectarin este mult mai virulent – agresiv, comparativ cu cel de pe piersic (in general intrucat sunt diferente de sensibilitate de la varietate la varietate).

Basicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans) conduce la pierderi foarte mari (datorate defolierii masive – aproape totale a piersicului si nectarinului). Odata pomul grav afectat cresterea lastarilor si fructelor este mult diminuata, afectandu-se atat productia curenta cat si cea din anul urmator.

Daca nu se efectueaza tratamentele cu fungicide specifice afectarea pomului poate ajunge si la 90-100% din masa foliara (frunze-vezi fig.) si compromiterea  partiala sau totala a recoltei.

Cauza bolii:

Boala este provocata de atacul ciupercii Taphrina deformans. Ciupercile  din genul Taphrina sunt diferite de celelalte ascomicete, acestea  in stadiu de miceliu secundar sunt parazinte pe epiderma organelor plantei (frunze, lastari)  si formeaza asce libere  direct pe tesutul atacat (Vezi fig).

La Taphrina deformans ascele sunt cilindrice, incolore prevazute cu celula bazala, adapostind la interior un numar de 8 ascospori (Vezi fig). Ascosporii de  Taphrina deformans  sunt sferici, de culoare galbena, avand un diametru de 3-5 µm (Vezi fig.).

Semnele bolii (simptome):

Ciuperca ataca: frunzele, lastarii  si fructele (sunt mai rar atacate).

– Atacul-Infestarea frunzelor de piersic incepe la Dezmugurit, cand apar „ies” primele frunzulite din mugure, acesta este si momentul inceperii  tratamentelor pentru a combate boala.

– Semnele atacului se vad pe frunze cu pete mici galbui sau rosietice (odata ce frunza a fost infectata, fungicidele nu mai sunt eficiente pentru frunzele afectate), dupa care se extinde, frunza creste mult si devine gofrata (spre interior) si rosie (Vezi Fig.). In final frunzele atacate cad, producand defolierea timpurie a pomului (luna iunie). Daca atacul persista mai multi ani in final va conduce la debilitarea pomilor si implicit la eliminarea lor din plantatie.

In urma defolierii (pierderii frunzelor) pomii isi formeaza noi frunze in scurt timp (pentru frunzele noi aparute vara nu exista risc de infectie). Fructele de pe pomii afectati raman slab dezvoltare cu continut redus de zaharuri si aroma.

–        Atacul pe lastari conduce la: ingrosarea acestora, oprirea cresterii (raman mici), nu se lignifica (raman erbacei)  si de multe ori se usuca;

–        Atacul pe fructe este rar si pot aparea zone rugoase si rosietice iar odata cu cresterea fructelor zonele devin tari si pielita crapa.

Transmiterea bolii

Ciuperca se transmite de la un an la altul (peste iarna) prin formele rezistente prezente pe lastarii infectati  (miceliu secundar si miceliu primar provenit din germinarea ascosporilor pe ramuri) si in solzii mugurilor (sub forma de ascospori). Intrucat ciuperca este extrem de agresiva, sunt deosebit de importante atat tratamentele din vegetatie cat si cele de toamna.

Conditii de aparitie a bolii:

Aparitia bolii este favorizata de umiditatea mare, vremea ploioasa si temperaturile in intervalul (10-21ºC). Ciuperca infecteaza rapid zonele in crestere (frunze, lastari tineri), odata ce frunzele au ajuns la maturitate nu mai pot fi infectate.

Masuri de protectie:

–        Cultivarea de soiuri mai putin sensibile;

–        Taierea si arderea lastarilor afectati;

–        Adunarea si arderea frunzelor cazute pe sol atat vara cat si toamna;

–        Arderea ramurilor rezultate in urma taierilor din primavara.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Tratamente in perioada de repaus (iarna): metiram.

Tratamente in perioada de vegetatie:

  • tratamente cu fungicide de contactDithane M-45 (80% mancozeb)Dithane Neotec 75 WG (75% mancozeb);  metiram; Bravo 500 SC (clorotalonil 500 g/l); etc.
  • tratamente cu fungicide translaminar-sistemice: Score 250 EC (difenoconazol 250 g/l);  Syllit 400SC (400 g/l dodine); Topsin (metil tiofanat); etc.

Atentie !!!

I. Tratamentele din perioada de rapaus (toamna-iarna-primavara) se fac  prin imbaierea pomului, astfel:

  • un tratament toamna tarziu (cand 80% din frunze s-au scuturat) cu   Syllit 400SC;
  • al doilea tratament primavara devreme cu fungicidul metiram;

II. Tratamente in vegetatie (primele 6)  se fac succesiv si grupat la interval de 6-7 zile (in functie de conditiile meteo):

  • Primul tratament la dezmugurit se va face cu Syllit 400SC sau cu Bravo 500 SC;
  • Al doilea tratament in faza de buton roz se va face cu  Score 250 EC sau cu Syllit 400SC;
  • Urmatoarele 4 tratamente se fac cu:  Score 250 EC + Bravo 500 SC;
  • Se continua cu tratamente la 7-10 zile alternand   Syllit 400SC  cu metiram.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans)

Basicarea-frunzelor

Fig. 2 Basicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans), infestare puternica

Basicarea-frunzelor

Fig. 3 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans)

Basicarea-frunzelor

Fig. 4 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans)

Basicarea-frunzelor

Fig. 5 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans), atac grav – frunzele urmeaza sa cada (defolierea pomului)

Basicarea-frunzelor

Fig. 6 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans), primele semne ale atacului

Basicarea-frunzelor

Fig. 7 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans), pom afectat aproape in totalitate

Basicarea-frunzelor

Fig. 8 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans), pom grav afectat

taphrina deformans

Fig. 9 Taphrina deformans, ascospori la microscop

taphrina deformans

Fig. 10 Taphrina deformans, asce & ascospori la microscop

taphrina deformans

Fig. 11 Taphrina deformans, asce & ascospori la microscop

taphrina deformans

Fig. 12 Taphrina deformans, asce & ascospori la microscop

taphrina deformans

Fig. 13 Frunza atacata de Taphrina deformans, asce & ascospori la microscop

5 responses so far

Iun 03 2011

Prevenirea si combaterea putregaiului cenusiu la vita de vie

Published by under Protectia plantelor

Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de ciuperca Botrytis cinerea (Botrytis fuckeliana) sin. Botryotinia fuckeliana. Putregaiul cenusiu este considerat, alaturi de mana si fainarea Vitei de Vie, ca fiind una din cele mai pagubitoare boli ale vitei de vie.

In anii favorabili dezvoltarii acestei boli, in unele podgorii din tara noastra pagubele au fost de pana la 70-80% din productie. Putregaiul cenusiu la Vita de Vie este o boala raspandita in toate zonele viticole din tara, iar atacul si pagubele produse variaza in functie de conditiile pedo-climatice, rezistenta soiurilor de vita fata de atac, etc.

Agentul patogen (ciuperca Botrytis cinerea) este polifag (ataca mai multe specii de plante). El poate trai si saprofit, putand trece usor in stadiul de parazit. In viticultura aceasta ciuperca produce pagube atat la struguri (inainte de recoltare si la cei depozitati pentru pastrare) cat si la materialul saditor (in timpul formarii in sera si in timpul stratificarii in nisip).

Semnele atacului de Putregai la Vita de Vie:

Putregaiul Vitei de Vie pe frunze simptomele apar la inceput sub forma de pete galbui care cu timpul devin rosietice. Petele sunt mari si nu sunt delimitate. Pe ambele parti ale frunzei, in dreptul petelor, apare un mucegai cenusiu, pulverulent, care nu reprezinta altceva decat organele de inmultire ale ciupercii (conidiofori si conidii). In scurt timp de la atac frunzele cad.

Putregaiul Vitei de Vie pe lastari atacul se manifesta sub forma unor pete brune sau cenusii, incepand de la noduri spre mijlocul internodiilor. Ca si in cazul frunzelor, in scurta vreme petele se acopera cu un mucegai cenusiu format din conidiofori si conidii. In cazul cand conditiile de viata devin mai putin favorabile pentru ciuperca, in dreptul petelor de pe lastari apar corpusoare mici, negre, ovale (5 mm lungime si 2-4 mm diametru), care reprezinta organele de rezistenta numite scleroti.

Putregaiul Vitei de Vie pe ciorchinii tineri sunt in general putini atacati (dar sunt ani cand atacul este devastator „Putregai de Foc” – vezi. Fig), insa ciorchinii ajunsi la maturitate pot fi atacati in intregime, simptomele fiind asemanatoare cu cele de pe lastari.

Putregaiul Vitei de Vie pe boabe atacul este cel mai frecvent si pagubitor. Acestea pot fi atacate inca de la formarea lor, insa atacul cel mai frecvent si mai puternic apare la maturarea lor. Filamentele de infectie pot patrunde in interiorul tesuturilor fie prin strapungerea cuticulei, fie prin rani cauzate de alti agenti fitopatogeni, daunatori sau cauze mecanice, cum sunt atacul produs de fainare, rosaturile produse de moliile strugurilor, ranile produse de fitotoxicitate, plesnirea boabelor datorita ploilor sau grindinii etc. La suprafata boabelor atacate apar pete mici cu tesutul moale  si care se maresc repede, patrunzand totodata si in interiorul pulpei. Boabele atacate se inmoaie, crapa, se zbarcesc si se acopera cu un mucegai abundent cenusiu-brun, pulverulent. La strugurii compacti, mai ales in conditii de umiditate ridicata, boala evolueaza repede cuprinzand in scurt timp tot ciorchinele.

Factori favorizanti pentru Putregaiul Vitei de Vie:

temperatura – Aceasta ciuperca se dezvolta intre limite foarte largi de temperatura (1-32º C), datorita carui fapt este aproape intotdeauna intalnita in podgoriile din tara noastra. Temperatura optima de dezvoltare este situata intre 15 si 25º C, medie zilnica foarte frecventa in lunile iunie, iulie, august, septembrie si chiar octombrie, in majoritatea zonelor viticole.

– umiditatea atmosferica si cea a substratului joaca cel mai important rol in dezvoltarea putregaiului cenusiu. Umiditatea ridicata influenteaza pozitiv atat germinarea conidiilor, cat si dezvoltarea miceliului.

Masuri de protectie:

–        Alegerea terenului –  Se va evita plantarea vitei de vie pe locuri joase, excesiv de umede, reci, unde umiditatea aerului se mentine ridicata, prevenindu-se astfel nu numai atacul putregaiului cenusiu, ci si a altor boli criptogamice;

–        Aplicarea corecta a taierilor in uscat – Excesul de productie duce la sensibilizarea plantei fata de atacul produs de Botrytis pe de o parte, iar pe de alta parte frunzisul prea bogat creeaza conditii de microclimat favorabile acestui agent patogen;

–        Aplicarea rationala a ingrasamintelor – Excesul sau carenta de elemente nutritive pot cauza modificari ale rezistentei vitei de vie, marind sensibilitatea la boli;

–        Taiarea anuala corecta a vitelor de vie cu o normare corecta a numarului de ochi pe butuc;

–        Efectuarea lucrarilor in verde (plivit, copilit, desfrunzit) la timp;

–        Legarea si dirijarea corecta (aerisita) a lastarilor.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea putregaiului cenusiu:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Fungicide preventive & curative: Pyrus 400 SC (pirimetanil);  PROLECTUS (500 g/kg fenpirazamin); Switch 62,5 WG (fludioxonil 25% + cyprodinil 37,5%); Rovral 500 SC (iprodione), etc.

II. Fungicide preventive de contact: Dithane M-45 (80% mancozeb)Dithane Neotec 75 WG (75% mancozeb) etc.

III. Alte fungicide: Topsin (metil tiofanat); etc.

Aplicarea de tratamente contra putregaiului cenusiu al vitei de vie:

Tratamentele preventive pentru putregai cenusiu se fac alternand fungicidele de mai sus (produse cu substante active diferite);

T1. Primul tratament  se face la sfarsitul infloritului;

T2. Al doilea tratament se face cand boabele au marimea „bobului de mazare” (inainte de compactare);

T3. Al treilea tratament se face la intrarea in parga (momentul cel mai vulnerabil) la acest tratament se vor folosii la alegere fungicide ca (Rovral 500 SC, PROLECTUS);

T4. Ultimul tratament se face cu 1-3 saptamani inaintea recoltarii strugurilor, preferabil cu Rovral 500 SC.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Atentie !!!  Verificati atent daca fungicidul aplicat de dumneavoastra nu afecteaza fermentatia vinului si daca vinul obtinut din strugurii tratati cu anumite fungicide poate fi exportat.

Verificati cu atentie pe eticheta “Timpul de pauza pana la recoltare”

Fig. 1 Putregaiul Cenusiu la Vita de Vie (atac pe strugure de Tamaioasa Romaneasca)

Fig. 2 Putregaiul Cenusiu la Vita de Vie, atac pe strugure (A-Muscat Otonel, B-Tamaioasa Romaneasca)

Fig. 3 Putregaiul cenusiu la vita de vie „atac pe ciorchine si floare” (Putregai de Foc)

Fig. 4 Atac pe strugure de Putregai Cenusiu la Vita de Vie

Putregai-vita de vie

Fig. 5 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 6 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 7 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea), atac pe strugure de masa

Putregai-vita de vie

Fig. 8 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea), atac pe strugure de vin

Putregai-vita de vie

Fig. 9 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 10 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 11 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 12 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

No responses yet

Mai 31 2011

Fainarea la vita de vie (Uncinula necator)

Published by under Protectia plantelor

Fainarea la vita de vieOidiumul” (Uncinula necator)

Boala este cauzata de ciuperca Uncinula necator. Fainarea  vitei de vie este considerata, alături de  mana si putregaiul Vitei de Vie,  una din cele mai păgubitoare boli ale vitei de vie.

Fainarea vitei de vie – Oidiumul vitei de vie, a fost observata si descrisa pentru prima data in Europa de catre horticultorul Tucker in Anglia-anul 1845, de unde si denumirea formei conidiene care poarta numele celui care a descris boala (Oidium tuckeri).

Fainarea vitei de vie este una din bolile ce produc pagube mari culturilor de vita de vie.

Cauza bolii:

Boala este provocata de ciuperca Uncinula necator. Pe suprafata organelor verzi de dezvolta miceliul (incolor, septat, etc.) ce penetreaza epiderma cu ajutorul haustorilor. Ciuperca dezvolta pe miceliu conidioforii scurti, hialini ce poarta conidiile inlantuite (2-5), cilindrice sau ovoide, hialine,  de  30-40 x 14-16  µm.

Toamna pe frunze si varfuri de lastari nelemnificati acoperite de miceliul pâslos apar formele de rezistenta peste iarna – cleistotecile (ascofructe ce contin  asce cu ascospori) sub forma unor puncte brun-negricioase  (Vezi fig.).

Semnele bolii:

– Ciuperca ierneaza in solzii ce acopera mugurele si se poate observa usor sub forma unor pete mai inchise – pe coardele de vita de vie (vezi. Fig.).

– Boala ataca toate organele plantei (muguri, lastari, lastari tineri, frunze, fructe-struguri-boabe, inflorescenta-floare).

– Atacul de fainare la vita de vie se observa usor datorita aspectului prafos, alb-cenusiu (ca o pulbere „faina”) prezent pe organele plantei, (vezi fig.).

– Atacul pe frunze conduce la rasucirea marginiilor.

– Atacul semnalat pe partea inferioara a frunzei se poate confunda cu cel de mana, pentru a identifica corect fainarea se pune frunza in mediu umed cateva ore, daca frunza nu se va acoperii cu miceliul ciupercii este clar atac de fainare.

Atacul de fainare la vita de vie (Uncinula necator) provoaca pagube ca:

  • brunificarea si caderea strugurilor tineri;
  • avortarea florilor;
  • atacul pe boabe conduce la craparea acestora, lasand sa se vada semintele si favorizand atacul de putregaiuri (Botrytis spp.), Vezi Fig.;
  • vinurile obtinute din struguri ce au avut atac de fainare nu se pot invechii intrucat apare „casarea bruna” a acestora.

Factori favorizanti pentru fainarea vitei de vie (Uncinula necator):

Temperaturi in jurul valorii de 20ºC, rezerva de fainare pe coarde si muguri din anul anterior (vezi. fig.), umiditate atmosferica ridicata (50-80%), fertilizarea excesiva cu azot.

Masuri de protectie:

–        Taiarea anuala corecta a vitelor de vie cu o normare corecta a numarului de ochi pe butuc;

–        Cresterea distantelor de plantare (atat intre plante pe rand cat si intre randuri);

–        Efectuarea lucrarilor in verde (plivit, copilit, desfrunzit) la timp;

–        Legarea si dirijarea corecta (aerisita) a lastarilor;

–        Combaterea buruienilor;

–        Cultivarea de soiuri cu toleranta la fainare.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea fainarilor:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente cu fungicide in perioada de repaus

Se fac minim doua tratamente in perioada de repaus (intervalul decembrie-februarie) cu:

♦  sulfat de cupru  sau cu zeama bordeleza;

♦  zeama sulfo-calcica intr-o concentratie de 20% (in lunile decembrie, ianuarie, februarie).

Atentie !!!   Tratamentele se fac pe temperaturi pozitive de peste 5°C si mugurii trebuie sa fie in stare dorminda.

II . Tratamente cu fungicide in vegetatie:

♦ Tratamente cu produse pe baza de  sulf micronizat: Thiovit Jet 80 WG, Sulphur 80WG, Kumulus.    Atentie !!! – Nu tratati cu produse pe baza de sulf la temperaturi peste 30ºC, pot aparea arsuri – consultati vremea inaintea efectuarii tratamentelor (vezi Agrometeorologia). Aplicati produsele cu sulf singure.

♦ Tratamente cu produse de contact: Karathane Gold 350 EC (350 g/l meptildinocap)  – actioneaza si la temperaturi scazute.

♦ Tratamente cu produse sistemice (curative): Mystic Combi (4,5% tebuconazol + 70% sulf), Postalon 90 SC (45 g/l miclobutanil + 45 g/l quinoxifen)Mystic 250 EC (250 g/l tebuconazol), Cyflamid  (cyflufenamid 5%),  Systhane Forte (240 g/l miclobutanil), Dynali  (60 g/l difenoconazol  +  30 g/l ciflufenamid), King 250 (tebuconazol), etc.

♦ Tratamente cu produse din clasa strobilurinelor: Stroby DF (50 % kresoxim metil); azoxistrobin; etc.

♦ Tratamente cu alte produse specifice: Topsin (metil tiofanat); etc.

Aplicarea de tratamente contra fainarii vitei de vie:

T1. Daca au fost semnalate atacuri de fainare in anul precedent, vom face primul tratament in stadiul de 3-4 frunzulite cu Karathane Gold 350 EC (350 g/l meptildinocap) – care actioneza si la temperaturi scazute;

T2. Urmatorul tratament (primul daca nu am avut fainare in anul precedent) – se va face cu un produs ce contine sulf: Thiovit Jet 80 WG, Mystic Combi;

T3. Urmatorul tratament se va face cu unul din produsele sistemice: Mystic Combi, Postalon 90 SC (45 g/l miclobutanil + 45 g/l quinoxifen);

T4…10   Se pot face tratamente in continuare cu unul din produsele sistemice  Postalon 90 SC, Cyflamid  (cyflufenamid 5%)Mystic CombiKing 250 (tebuconazol), la alegere;

T4…T10 Fungicidele pe baza de sulf micronizat (Sulphur 80WG, Thiovit Jet, Microthiol) se vor aplica alternativ singure, si numai atunci cand temperaturile o permit (<30◦C).

Atentie !!!  Verificati atent daca fungicidul aplicat de dumneavoastra nu afecteaza fermentatia vinului si daca vinul obtinut din strugurii tratati cu anumite fungicide poate fi exportat. Verificati cu atentie pe eticheta timpul de pauza pana la recoltare.

Tratamentele impotriva fainarii in perioada de vegetatie  se aplica la un interval de 7-10 zile, pana la intrarea strugurilor in parga.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Atacul – Fainarii Vitei de Vie

Fig. 2 Atacul – Fainarii vitei de vie

Atac pe frunza

Fig. 3 Atacul – Fainarii vitei de vie  (Uncinula necator) pe frunze

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 4 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), frunza toamna cu cleistoteci

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 5 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii pe frunza la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 6 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii pe frunza la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 7 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii pe frunza la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 8 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 9 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 10 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii la microscop

No responses yet

Mai 09 2011

Putregaiul brun, negru sau mumificarea fructelor

Published by under Protectia plantelor

Monilioza -samburoaseBoala este cauzata de ciupercile:  Monilinia fructigena,  Monilinia laxa si Monilinia fruticola.

Specii atacate: samburoase (cais, prun, cires, visin, piersic) si samantoase (mar, par, gutui).

Semnele bolii (simptome):

Boala apare tarziu cand fructele sunt deja dezvoltate si coapte.

Atacul pe fructe apare ca: putregaiul brun, mumificarea fructelor, putregaiul negru si putrezirea inimii fructului.

Atacul putregaiurilor continua si dupa recoltarea si depozitarea fructelor (in conditii de umiditate – prezenta apei pe fructe) se observa pe fructe mucegaiul cenusiualbicios. In conditii de umiditate boala se transmite usor de la un fruct la altul, afectand grav productia abia recoltata si depozitata (vezi Fig.).

Atacul pe fructele ramase in pom conduce la mumifierea acestora (fructele raman agatate in pom si iarna, asigurand astfel transmiterea bolii de la un an la altul).

Conditii de aparitie a bolii:

Aparitia bolii este favorizata de eventuale raniri ale fructelor produse de (rapan, viermele merelor, viespi, furnici, albine) asociate cu temperaturile optime de infectie (0-25°C).

Masuri de protectie:

Cultivarea de soiuri mai putin sensibile;

Efectuarea de tratamente impotriva: rapanului, viermilor, etc.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea moniliozelor:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente preventive iarna (tratamente in perioada de repaus „la negru”) cu produse fungicide cuprice: Triumf, Champ 77 WG (50 % cupru metalic din hidroxid de cupru), Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic), etc.

II. Tratamente  in vegetatie:

–  Tratamente preventive cu produse de contact: Bravo (clorotalonil 500 g/l), Merpan (captan 50%), Dithane M-45 (80% mancozeb), Dithane Neotec 75 WG (75% mancozeb) Rovral (iprodione), Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic)etc.

–  Tratamente preventive cu produse sistemice/translaminare:

1. Produse-fungicide din categoria botryticidelor: Switch (fludioxonil 25% + cyprodinil 37,5%), PROLECTUS (500 g/kg fenpirazamin), Chorus (ciprodinil 50%), Signum (26,7 % boscalid +6,7 % piraclostrobin);

2. Produse-fungicide din categoria triazolilor: Score (difenoconazol 250 g/l), Topas (penconazol 100 g/l), Folicur Solo 250 EW (tebuconazol 250 g/l), Orius (tebuconazol 250 g/l);

3. Alte fungicide eficiente: Topsin (tiofanat metil), Luna Experience 400 SC (fluopiram 200 g/l + tebuconazol 200 g/l).

Atentie !!!

Tratamentele se fac la acoperire inca din:

– faza de dezmugurit cu produse de contact: Dithane M-45 (80% mancozeb), Dithane Neotec 75 WG (75% mancozeb);  Rovral (iprodione)Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic);

faza de buton alb cu: produse sistemice + produs de contact (ex. Bravo+ Score) sau un singur produs ca (Signum sau Switch);

– faza de plina floare cu: Rovral,  PROLECTUS.

Tratamentele se repeta la 5 zile (daca ploua)-7 zile (daca nu ploua).

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Monilioza -putregaiul_cireselor

Fig. 1  Monilioza, Putregaiul brun  (Monilinia fructigena), la cirese

Monilioza -putregaiul_cireselor

Fig. 2  Monilioza, Putregaiul brun  (Monilinia fructigena), la cirese

Monilioza -putregaiul_perelor

Fig. 3  Monilioza, Putregaiul brun, Mumificarea fructelor  (Monilinia fructigena), la pere

Monilioza -putregaiul_perelor

Fig. 4  Monilioza, Putregaiul brun, Mumificarea fructelor  (Monilinia fructigena), la pere

Monilioza -putregaiul_prunelor

Fig. 5  Monilioza, Putregaiul brun, Mumificarea fructelor  (Monilinia fructigena), la prune

Monilioza -putregaiul_prunelor

Fig. 6  Monilioza, Putregaiul brun, Mumificarea fructelor  (Monilinia fructigena), la prune

One response so far

« Prev - Next »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.