Search Results for "topsin"

Aug 14 2013

Juniperus chinensis – descriere, varietati

Published by under Arbori & Peisagistica

Ienupar chinezesc-1Familia: CUPRESSACEAE

Denumire populara: Ienupar chinezesc

Denumire populara in alte limbi: engleza (Chinese Juniper)

Denumire stiintifica:  Juniperus chinensis

Arbust  exotic originar din Nord-Estul Asiei (China, Korea, Japonia).

Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis) in Romania se cultiva in scop decorativ-ornamental in parcuri si gradini de la campie si pana in jonele montane joase.

Utilizare

Arbust rasinos (in Romania), decorativ si prin numeroasele varietati in parcuri si gradini, plantat solitar, in grupuri, rocarii sau jardiniere.

Conditii de crestere:

–          Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  este o specie rezistenta la seceta si ger;

–          Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  se  poate cultiva si pe soluri: bine drenate, nisipoase, lutoase, argiloase, sau cu carbonati si un interval de pH (acid-neutru-usor alcalin);

–          Lumina – Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  este o planta ce prefera locurile insorite  (temperament de lumina) sau cu semiumbra;

–          Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  nu se tunde sau se tunde usor la nevoie pentru modelarea formei.

–          Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  este un arbust ornamental cu crestere lenta spre medie.

Plantarea: se face in perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara) daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi peste 5°C, utilizand plante cu balot (cu pamant pe radacini).

Proprietati ornamentale:

–          Specie rasinoasa arbustiva decorativa prin frunze, port, fructe (Vezi fig.);

–          Aspect arbustiv (forma larg conica) sau de tufa semitaratoare (acopertor de sol), deasa-compacta (Vezi fig.) in functie de varietate-cultivar;

–          Fructul de Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  este o pseudobaca, carnoasa si sferica,  de culoare albastruie-deschis cu pruina (in tinerete) si vireaza in maro-inchis la maturitate, cu un diametru de 0,8-1,3 cm. Fructele se coc in toamna primului an sau primavara urmatoare. Fructele contin 1-3 seminte. Este o specie dioica, asadar numai exemplarele femele formeaza fructe, exista si exceptii cand intalnim atat flori mascule cat si femele pe acelasi exemplar.

–          Frunzele de Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  sunt persistente,  două feluri de frunze: solzoase, mici si alipite de lujer (frunzis adult) şi aciculare, pana la 12 mm lungime, intepatoare, cu doua dungi albe (frunzis in tinerete „juvenil”). Culoarea variaza in functie de varietate-cultivar astfel: verde, albastru-verzui sau gri-verzui.

Se utilizeaza ornamental in parcuri, gradini, terase plantat solitar, in grupuri, rocarii si jardiniere.  Se foloseste ca planta acoperitoare de sol (cultivarurile taratoare) sau ca ziduri verzi sau gard viu liber (exemplarele conice);

Se utilizeaza pentru realizarea de Bonsai (Vezi fig.)

Dimensiuni, varietati-cultivaruri:

de Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  este un arbust a carui inaltime ajunge la 2-3 metri cu diametrul coroanei de 1-2 metri, plantele cultivate ornamental.

Cultivaruri-varietati:

  • Juniperus chinensis ‚Hetzi’ – (Vezi fig.)  prezinta o crestere rapida, cu un port semitarator, viguros, putand ajunge la 2,5 m inăltime si de 3,5 m in diametru. Cu ramuri divergente.  Frunzele sunt albastrui, predominant solzoase, glauce (albastrui;
  • Juniperus chinensis ‚Hetzi Columnaris’ –  coroana columnara, si frunzis de culoare verde;
  • Juniperus chinensis ‚Hetzi-Glauca’ –  varietate tulpinile semi-erecte si frunzis de culoare glauca (albastru-gri);
  • Juniperus chinensis ‚Pfitzeriana Aurea’  (Vezi fig.)- arbust de pana la 1.5-3 m inaltime cu diametrul plantei de 1.5-3 m, cu frunzis verde-auriu.
  • Juniperus chinensis ‚Stricta’ – varietate de 3-4 m inaltime, forma columnara si culoarea frunzisului verde-albastruie;
  • Juniperus chinensis ‚Vase’ – varietate cu coroana conica, inaltime 4-5 metri culoarea frunzisului este verde;
  • Juniperus chinensis ‚Spartan’ –  varietate cu coroana columnara, larga cu inaltime 2-4 metri si culoarea frunzisului verde.

Inmultirea plantelor de ienupar chinezesc:

  • Inmultirea ienuparului se face prin butasire in sera sau solar in pat cald in conditii de ceata artificiala utilizand butasi semilemnificati;
  • Inmultirea ienuparului prin marcotaj  (varietatile taratoare) prin musuroire in martie-aprilie.

Boli:

  1. Arsura ramurilor de ienupar (Juniper Twig Blight)  este o boala cauzata de ciupericile din genurile (Phomopsis, Kabatina, Scllerophoma pythiophila). Boala apare in urma perioadelor lungi si ploioase sau datorita irigatiei excesive prin aspersie si determina uscarea – arsura plantelor tinere sau a unei parti din lastar (zona din varf). Se opreste irigarea prin aspersie, se taie zona afectata si se aplica tratamente cu Fungicide: Topsin 70 WP (metil tiofanat 70%) sau Ortiva 250 SC (azoxistrobin 250 g/l).
  2. Cancerul bacterian;
  3. Rugina parului (Gymnosporangium sabinae); etc.

Daunatori: Afidele, Paduchi testosi, Omizi.

Juniperus-chinensis

Fig. 1 Juniperus chinensis ‚Hetzi’

Juniperus-chinensis

Fig. 2 Juniperus chinensis ‚Hetzi’

Juniperus-chinensis

Fig. 3 Juniperus chinensis ‚Hetzi’

Juniperus-chinensis

Fig. 4 Juniperus chinensis ‚Hetzi’

Juniperus-chinensis

Fig. 5 Juniperus chinensis ‚Hetzi’ , fructificatii

Juniperus-chinensis

Fig. 6 Juniperus chinensis ‚Hetzi’ , frunzis

Juniperus-chinensis

Fig. 7 Juniperus chinensis , Bonsai

Juniperus-chinensis-Pfitzeriana-Aurea

Fig. 8 Juniperus chinensis „Pfitzeriana Aurea”

Juniperus-chinensis-Pfitzeriana-Aurea

Fig. 9 Juniperus chinensis „Pfitzeriana Aurea”, rocarie

No responses yet

Aug 12 2013

Ienupar tarator (Juniperus sabina)

Published by under Arbori & Peisagistica

Ienupar tarator-Juniperus sabinaFamilia: CUPRESSACEAE

Denumire populara: Ienupar tarator, Cetina de negi, Bradisor

Denumire populara in alte limbi: engleza (Savin Juniper, Savin)

Denumire stiintifica:  Juniperus sabina

Arbust  indigen, creste spontan in tara noastra regasindu-se in cateva zone montane pe calcare si grohotisuri.

Ienuparul tarator (Juniperus sabina) in Romania se cultiva in scop decorativ-ornamental in parcuri si gradini de la campie si pana in jonele montane joase.

Utilizare

Arbust rasinos, decorativ si prin numeroasele varietati in parcuri si gradini, plantat solitar, in grupuri, rocarii sau jardiniere.

Conditii de crestere:

–          Ienuparul tarator (Juniperus sabina) este o specie rezistenta la seceta si ger;

–          Ienuparul tarator (Juniperus sabina)  se  poate cultiva pe soluri: bine drenate, scheletice, nisipoase, lutoase, grele-argiloase, sau cu carbonati si un interval de pH (acid-neutru-usor alcalin);

–          Lumina – Ienuparul tarator (Juniperus sabina) este o planta ce prefera locurile insorite  (temperament de lumina) sau cu semiumbra;

–          Ienuparul tarator (Juniperus sabina) nu se tunde.

Plantarea: se face in perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara) daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi peste 5°C, utilizand plante cu balot (cu pamant pe radacini).

Proprietati ornamentale:

–          Specie rasinoasa arbustiva decorativa prin frunze, port, fructe (Vezi fig.);

–          Aspect de tufa-taratoare, deasa-compacta (Vezi fig.);

–          Fructul de ienupar tarator (Juniperus sabina)  este o pseudobaca, carnoasa si sferica,  de culoare neagra-albastruie cu pruina, cu un diametru de 0.5-0.8 cm. Fructele se coc in toamna primului an sau primavara urmatoare. Fructele contin 1-3 seminte.

–          Frunzele de ienupar tarator (Juniperus sabina)  sunt persistente,  solziforme (opuse, 1-3 mm lungime, de culoare verde-vezi fig) sau aciculare (pe ramurile  exemplarelor mature, 4 mm lungime, de culoare verde-albastruie-Vezi fig.). Frunzele emana un un miros nepacut  si contin „sabinol”, ulei otravitor utilizat in medicina;

Se utilizeaza ornamental in parcuri, gradini, terase plantat solitar, in grupuri, rocarii si jardiniere;

Dimensiuni, varietati-cultivaruri:

Ienuparul tarator (Juniperus sabina) este un arbust a carui inaltime ajunge la 3 metri cu diametrul coroanei de 3-4 metri, plantele cultivate ornamental.

Cultivaruri-varietati:

  • Juniperus sabina ‚Cupressifolia’ – varietate cu ramuri erecte, inaltimea de 1,5-2 metri;
  • Juniperus sabina ‚Nana’ – varietate cu inaltime de pana la 1 metru;
  • Juniperus sabina ‚Rockery Gem’;
  • Juniperus sabina  ‚Broadmoor’;
  • Juniperus sabina   ‘Tamariscifolia’;
  • Juniperus sabina ‚Szőke tisza’.

Inmultirea plantelor de ienupar tarator:

  • Inmultirea ienuparului se face prin butasire in sera sau solar in pat cald in conditii de ceata artificiala utilizand butasi semilemnificati;
  • Inmultirea ienuparului prin marcotaj prin musuroire in martie-aprilie, datorita ramurilor taratoare si  in permanent contact cu solul are loc si marcotajul natural.

Boli:

Arsura ramurilor de ienupar (Juniper Twig Blight)  este o boala cauzata de ciupericile din genurile (Phomopsis, Kabatina, Scllerophoma pythiophila). Boala apare in urma perioadelor lungi si ploioase sau datorita irigatiei excesive prin aspersie si determina uscarea – arsura plantelor tinere sau a unei parti din lastar (zona din varf). Masuri de protectie si combatere: se opreste irigarea prin aspersie, se taie zona afectata si se aplica tratamente cu Fungicide: Topsin 70 WP ( metil tiofanat 70%) sau Ortiva 250 SC (azoxistrobin 250 g/l).

Rugina parului (Gymnosporangium sabinae); etc.

Daunatori: Afidele, Paduchi testosi, Omizi.

Ienupar tarator

Fig. 1 Ienupar tarator (Juniperus sabina ‚Cupressifolia’)

Ienupar tarator-Juniperus sabina-fructe

Fig. 2 Ienupar tarator (Juniperus sabina), fructe

Ienupar tarator

Fig. 3 Ienupar tarator (Juniperus sabina ‚Cupressifolia’)

Ienupar tarator

Fig. 4 Ienupar tarator (Juniperus sabina), ace

Ienupar tarator

Fig. 5 Ienupar tarator (Juniperus sabina), frunze solziforme

Ienupar tarator

Fig. 6 Ienupar tarator (Juniperus sabina)

Juniperus-sabina-Szőke

Fig. 7  Ienupar tarator (Juniperus sabina ‘Szőke tisza’)

Juniperus-sabina-Szőke

Fig. 8 Cetina de negi (Juniperus sabina ‚Cupressifolia’)

Juniperus-sabina-Szőke

Fig. 9 Ienupar tarator (Juniperus sabina)

Juniperus-sabina-Cupressifolia

Fig. 10 Cetina de negi (Juniperus sabina ‚Cupressifolia’)

No responses yet

Iul 25 2013

Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

Published by under Evenimente agricole

Sumi Agro-pomiculturaSummit Agro a organizat in data de 17 iulie 2013 in localitatea Falticeni jud. Suceava, un  eveniment in camp cu tematica “Protectia livezilor cu programe de tratamente Sumi Agro“. Actiunea s-a desfasurat  in  livada domnului ing. Mihai Fantanaru, care detine o suprafata de aproximativ 20 ha si unde pe o suprafata de 1 ha Summit Agro a plasat un lot demonstrativ. La eveniment au participat pomicultori din zona Sucevei dar si din Botosani si Bacau.

Ne-am convins inca odata ca in zona Falticeni pomicultura se face nu numai cu mintea ci si cu sufletul. Ne-a bucurat faptul ca alaturi de specialistii cunoscuti, cu o experienta de peste 50 de ani in livada, au participat multi fermieri tineri, entuziasti si cu dorinta de a afla cat mai multe lucruri noi.

Falticeniul este o zona unde pomicultura reinvie. Aici cultivatorii, fara a mai astepta sprijinul de la stat si programul de reconversie, s-au apucat deja sa faca “reconversia”, nu numai in livada ci si in modul de a gandi aceasta activitate. Se planteaza livezi noi in sistem superintensiv, cu peste 1000 pomi pe hectar, se instaleaza sisteme de sustinere moderne si instalatii de irigatie prin picurare, iar mai nou preocuparea unora este de a investi in solutii eficiente impotriva grindinei.

Asadar intr-o asemenea atmosfera firma Summit Agro, in fata a peste 60 de participanti, si-a prezentat programul de protectie la mar, intocmit si lansat la inceputul sezonului. Invitatii s-au putut convinge, de data aceasta “pe viu” de eficacitatea produselor. Reprezentantul companiei Summit Agro, Dr. Anastase Iorgu, impreuna cu Dl ing. Fantanaru au detailat cateva secvente din programul de combatere, punand accent pe anumite produse.

Dl Iorgu a precizat ca firma Summit Agro detine in portofoliu produse cu molecule diverse care pot acoperi  tratamentele necesare marului, de la desprimavarare pana toamna la caderea frunzelor. Produse cum ar fi fungicidul Triumf 40 WP si insecticidul Mospilan 20 SG + Toil, marcheaza deschiderea sezonului de tratamente, fiind aplicare chiar incepand din perioada prevegetativa. De asemenea a subliniat ca primele tratamente pentru prevenirea infectiilor primare de rapan, sunt esentiale pentru a avea mai tarziu fructe sanatoase, stiut fiind ca patogenul poate ierna in solzii mugurilor, iar infectia se poate declansa de la sepala (zona caliciala). Fungicidul Syllit aplicat de doua ori in aceasta perioada, urmat de Pyrus + Captan chiar inainte de inflorit, vor fi “plasa de siguranta” a pomului si pentru mai tarziu.

Dupa inflorit importanta maxima trebuie acordata protectiei pomilor impotriva daunatorilor cum ar fi: viermele marului, afidele, paduchele lanos, minatoarele, acarienii, etc. Pentru acesti daunatori Summit a inclus in programul sau de combatere insecticidele Trebon 30 EC, Novadim Progress, Nurellle D, Fury 10 EC, Mospilan 20 SP, Sanmite 20 W, Milbeknock, etc. Am fost incantati sa aflam ca o parte dintre aceste  produse sunt deja folosite de pomicultorii falticeneni de cativa ani, cu rezultatele foarte bune.

Am constatat si aspecte mai dificile cu care fermierii se confrunta cum ar fi: legarea mai slaba, caderea prematura a fructelor, colorarea slaba a fructelor rosii, uscarea pomilor tineri, etc. Pe aceste probleme s-au purtat discutii in public si individuale, iar participantii au putut schimba opinii cu reprezentantii Summit Agro dar si intre ei.

Domnul ing. Fantanaru a subliniat eficacitatea fungicidului Cyflamid 5 EW in combaterea fainarii la mar si a recomandat fermierilor ca dincolo de sulf si unele produse traditionale, sa introduca in combatere si asemenea concepte noi. De asemenea a subliniat ca a redescoperit fungicidul Topsin, pe care in trecut l-a folosit foarte mult, insa il abandonase de cativa ani buni datorita slabirii eficacitatii. Dl Iorgu a explicat ca intr-adevar in trecut, acest produs impreuna cu molecula din aceeasi grupa carbendazim, au fost folosite  foarte mult, ceea ce ar fi putut crea unele rase rezistente ale patogenilor. Insa dupa 1990 prin aparitia si a altor fungicide, a existat posibilitatea efectuarii alternantei in aplicare, iar Topsin nu a mai fost folosit ca unic tratament in livada. De asemenea plantatiile vechi s-au defrisat si au aparut altele in locuri diferite. Toate acestea au condus la diminuarea formelor rezistente si la rezultate excelente in combaterea rapanului, fainarii si a moniliozei cu produsul Topsin 500 SC si Topsin 70 WG.

Fermierii au subliniat dificultatile cu care se confrunta in combaterea focului bacterian si larvelor carabusului de mai, prin faptul ca nu exista produse fitosanitare care sa aiba o eficacitate buna. Pagubele in acest an sunt mari, atat asupra recoltei cat mai ales asupra pomilor tineri. In unele situatii se  folosesc solutii empirice si de compromis, insa cu costuri mari si fara rezultate satisfacatoare.

Pe langa igiena fitosanitara, s-au mai pus in discutie si alte aspecte care conduc la productii mari si profit, cum ar fi hranirea plantelor, corectia pH-ului solului, irigarea prin picurare, depozitele de pastrare, posibilitatile de prelucrare si valorificare a merelor ca sucuri proaspete si concentrate.

Pe toata perioada desfasurarii actiunii, gazda noastra Dl ing. Fantanaru, a facut dovada unei bune organizari si ne-a impartasit din experienta sa vasta in domeniul pomiculturii. Exemplul concludent il reprezinta insasi livada pe care o administreaza impreuna cu familia. Nu au lipsit si momentele de relaxare, inobilate de mancarea, bautura si muzica traditionala a zonei.

Programul de protectie care a fost utilizat in livada dlui Fantanaru:

Trat. 1 repaus vegetativ – inceput dezmugurit

Paduchi testosi – Mospilan 0,45 kg/ha + Toil 0,5%

Trat. 2 inceput dezmugurit

Fainare Cyflamid 0,03 %

Gargarita florilor de mar Novadim Progress 0,075%

Trat. 3 Inceputul infrunzirii mugurilor florali

Foc bacterian Triumf 0,25%

Rapan Syllit 0,13%

Oua acarieni Nissorun 10 WP

Trat. 4 Inceputul infloritului – buton roz

Rapan, fainare Pyrus 0,15% + Topsin 0,14%

Defoliatoare, minatoare Nurelle 0,1%

Combatere buruieni Sanglypho 4 l/ha

Trat. 5 Inceputul scuturarii petalelor

Rapan,Fainare Impact 0,02%

Viespea fructelor, minatoare, defoliatoare Fury 0,01%

Trat. 6 Fructul cat bobul de mazare

Rapan, fainare Rover 0,2% + Topsin 0,14%

Viermele merelor, defoliatoare, minatoare Nurelle 0,1%

Fertilizare Calcifol 6 l/ha

Trat. 7 Fructul cat aluna

Rapan, fainare Impact 0,02%

Viermele fructelor, defoliatoare, minatoare, acarieni Novadim Progress 0,075%

Fertilizare Arborol 5 l/ha

Trat. 8 Fructul cat nuca

Rapan, Fainare Matiz 0,05%

Viermele fructelor, defoliatoare, minatoare Nurelle D 0,05 %

Fertilizare Elite 3 l/ha

Trat. 9 la 10-14 zile de la trat. 8 fruct de 30-40 mm

Rapan, fainare Topsin 0,14%

Paduche San Jose, paduche lanos, minatoare, defoliatoare, acarieni Mospilan 0,025%

Fertilizare Elite 3 l/ha

Combatere buruieni Sanglypho 4 l/ha

Trat. 10 la 10-12 zile de la trat. 9 fruct ½ din dimensiunea normala

Rapan, fainare Rover 0,2% + Cyflamid 0,03%

Paduche San Jose, defoliatoare, acarieni Milbeknock 0,05%

Fertilizare Arborol 5 l/ha

Trat. 11 la 10 zile de la trat. 10

Rapan, Fainare Impact 0,02%

Paduche San Jose, defoliatoare, acarieni Fury 0,01%

Fertilizare Calcifol 6 l/ha

Trat. 12 la 10-12 zile de la trat. 11

Rapan, Fainare Topsin 0,14%

Viermele merelor, minatoare, defoliatoare, acarieni Sanmite 0,075%

Fertilizare Seniphos 10 l/ha

Trat. 13 la 10-12 zile de la trat. 12

Rapan, Fainare Impact 0,02%

Paduche San Jose, defoliatoare, acarieni, paduche lanos, viermele merelor Trebon 0,03%

Trat.14 la 10-12 zile de la trat. 13

Rapan, Fainare Topsin 0,14%

Paduche San Jose, defoliatoare, acarieni, paduche lanos, viermele merelor Mospilan 0,025%

Trat. dupa caderea frunzelor

Foc bacterian, Rapan, Monilioza Triumf 0,25%.

http://www.sumi-agro.ro/

Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

Fig. 1 Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

Fig. 2 Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

Fig. 3 Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

 

No responses yet

Noi 14 2012

Protectia fitosanitara a pomilor si viilor in perioada Toamna-Iarna

Published by under Protectia plantelor

Activitatea pomicultorilor si a viticultorilor se considera a fi in general este in general redusa pe parcursul repaosului vegetativ. Pentru eficientizarea viilor si livezilor dar si pentru prelungirea duratei de viata a viei si a pomilor si imbunatatirea calitatii recoltelor recomandam aplicarea unor tratamente cu produse fitosanitare. Stropirile efectuate in perioada repaosului vegetativ sunt foarte importante, intrucat pot duce la reducere numarului de tratamente ulterioare, prin reducerea considerabila a infectiilor primare si a rezervei de forme hibernante ale daunatorilor.

Pentru o mai buna maturare (coacere) a lemnului si pentru a reduce presiunea de infectie cu boli din vii si livezi se recomanda ca toamna, dupa caderea brumei, sa se efectueze un tratament cu produse pe baza de cupru (ALCUPRAL 50 PU).

Tratamentul trebuie efectuat atunci cand aproximativ jumatate din frunzele pomilor si a vitei de vie au cazut. Cuprul se va depune atat pe frunzele ramase pe plante cat si pe cele cazute pe sol. In momentul in care vor cadea toate frunzele, cuprul aflat intre frunze va omora toti agentii patogeni care urmeaza sa ierneze pe sol. De asemenea solutia ajunsa pe ramuri va actiona asupra agentilor patogeni de pe ramuri. Cand se efectueaza acest tratament este recomandat sa se utilizeze o cantitate de solutie mai mare pentru a se realiza o “imbaiere” a pomilor sau a vitei de vie.

Acest tratament este foarte important deoarece prin intermendiul lui se combat rasele rezistente ale bolilor ce s-au format pe parcursul perioadei de vegetatie, scade rezerva de boli   si se asigura igiena culturala. Tratamentul de toamna cu produse cuprice mai ofera avantajul grabirii maturarii (coacerii) lemnului si cresterea rezistentei ramurilor de rod ale pomilor si a coardelor vitei de vie la temperaturile scazute din timpul iernii.

La sfarsitul iernii tratamentele se recomanda sa se faca dupa taierea viei si a pomilor si eliminarea din plantatie a ramurilor rezultate. In acest mod solutia de stropit este folosita mai eficient, iar gradul de acoperire al ramurilor este mai bun.

In cazul in care au fost atacuri puternice de boli anul anterior recomandam efectuarea unui tratament cu produsul ALCUPRAL 50 PU pe baza de cupru. De asemenea recomandam aplicarea unui tratament cu ALCUPRAL 50 PU in situatia in care au fost efectuate taieri „dure” in plantatiile neglijate sau in plantatiile catre trebuie revigorate dupa accidente – inghet. Cuprul va ajuta totodata la cicatrizarea ranilor rezultate in urma taierilor. Produsele pe baza de cupru aplicate la sfarsitul iernii pot intarzia pornirea in vegetatie si pot fi fitotoxice daca mugurii sunt umflati.  ALCUPRAL 50 PU asigura o  actiune preventiva si protectoare fiind un fungicid de contact. El are o persistenta foarte lunga pentru ca ionii de cupru nu pot fi alterati sau degradati de caldura sau de lumina. Calitatea produsului formulat si a lucrarii de stropit este esentiala pentru o buna eficacitate.

Urmatorul tratament trebuie facut cu NUPRID OIL 004CE. Acest produs este un amestec de ulei si imidacloprid, avand un mod de actiune foarte complex – prin contact, prin ingestie si pe cale respiratorie – avand o eficacitate foarte ridicata in combaterea multor specii de insecte, acarieni si afide daunatoare.

NUPRID OIL 004 CE se aplică, de regula, la sfârşitul repausului vegetativ/începutul dezmuguritului. Tratamentele se fac cu mijloace de stropit terestre, prevăzute cu sisteme de agitare continuă a soluţiei de stropit din rezervor, şi bine reglate pentru o pulverizare cât mai fină a soluţiei de stropit şi o acoperire /îmbăiere cât mai bună a ramurilor şi trunchiurilor pomilor,a coardelor şi butucilor viţei de vie, evitându-se însă scurgerile/şiroirile de soluţie pe sol. Tratamentele se fac, pe cât este posibil, când temperatura ambiantă depăşeşte 100C, este calm atmosferic (pentru evitarea driftului) şi nu există condiţii de precipitaţii în timpul sau imediat după aplicarea tratamentelor.

Pentru soiurile de măr şi viţa de vie sensibile la făinare, dacă tratamentul cu NUPRIDOIL 004 CE se face la începutul dezmuguritului, se poate aplica în amestec cu un fungicid sistemic (Topsin Al 70 PU, Topsin 500 SC sau Bumper 250 CE) pentru prevenirea/combaterea atacului timpuriu de făinare. Alte amestecuri cu alte produse, pentru prevenirea/combaterea timpurie şi a altor boli ale pomilor (cum este focul bacterian/Erwinia amylovora la meri sau monilioza la cireşi, pruni, caişi sau piersici), se pot face avându-se în vedere recomandările din tehnologiile pe culturi privind cele mai eficiente asocieri. NUPRID OIL 004 CE nu se va aplica în amestec cu produsele pe bază de sulf.

Dr. Ing.  Valerian Istoc

email: valerian.istoc@alcedoltd.ro

www.alcedoltd.ro

Fig. 1  Protectia fitosanitara a pomilor in perioada Toamna-Iarna


One response so far

Apr 03 2012

Protectia si fertilizarea capsunului

Published by under Pomi fructiferi

 Pentru o cultura cat mai reusita lucrarile se incep primavara devreme. Dupa greblare si aparitia primelor frunze noi, se va aplica un tratament impotriva patarii albe si brune a frunzelor si putrezirea coletului. Se va folosi fungicidul Cupertine Super in concentratie de 0,35 %, care contine cupru sub forma de zeama bordeleza si cymoxanil.  Cuprul va face o desinfectie a plantei si a solului, iar cymoxanil fiind componenta sistemica, va patrunde in frunze si va proteja plantele din interior.

Cantitatea de solutie pentru acoperirea suprafetei de cultura depinde de marimea plantelor si variaza de obicei intre 500 – 1000 l/ha.

Pentru insecte si acarieni se va amesteca in solutie si insecticidul Novadim Progress in concentratie de  0,15%.

Urmatorul tratament se va aplica la aparitia si inaltarea inflorescentelor.   Bolile vizate sunt putregaiul fructelor, făinarea, pătarea albă şi brună a frunzelor.  Se va folosi fungicidul Drago 76 WP in concentratie de 0,2 %. Pentru daunatorii precum gărgăriţa florilor, molia căpşunului, etc., recomandam insecticidul Nurelle in concentratie  de 0,05% (5 ml in 10 l apa). Daca exista si atac de acarieni se va adauga si acaricidul Nissorun in concentratie de 0,05%.

Fertilizarea foliara se va face cu produsul Seniphos in concentratie de 1%. Acesta contine fosfor si calciu, elemente necesare plantelor pentru energie si fortificare. Se stie ca la temperaturi scazute fosforul nu poate fi preluat din solde catre radacini.

Al treialea tratament se va face cand 3-5% din inflorescente sun in faza de „buton alb”. Recomandam folosirea fungicidului sistemic Topsin 500 SC in concentratie de 0,14% iar impotriva daunatorilor, insecticidul Mospilan 20 SG, in concentratie de 0,02 %. Mospilan nu este toxic pentru albine.

O fertilizare foliara cu Elite (NPK 20:20:20) in concentratie de 0,3 % ar fi binevenita in aceasta perioada.

Tratamentul al patrulea se va executa la inceputul scuturarii petalelor cu fungicidul Rover 500 SC in concentratie de 0,2% la care se va adauga si insecticidul Trebon 30 EC in concentratie de 0,03%. Pentru fertilizarea foliara se va apela la un produs pe baza de calciu, Stopit in concentratie de 0,5%.

In functie de conditiile meteorologice, tratamentul numarul cinci poare fi la intrarea in parga a fructelor. In acea faza protejarea impotriva putregaiului cenusiu si a altor boli este foare importanta. Se va aplica fungicidul botriticid Pyrus 400 SC in concentratie de 0,15%. Pentru daunatori, daca este cazul se va adauga Mospilan in concentratie de 0,02%.

Se va mai face o fertilizare cu calciu (Stopit sau Calcifol Sum 0,5%), care va conferi fermitate fructelor si rezistenta la transport si manipulare.

Dupa recoltare, in functie de starea fitosanitara a culturii, tratamentele vor fi coninuate, astfel incat foliajul plantelor sa se pastreze sanatos pana la caderea brumelor de toamna.

Pentru plantatii noi se recomanda scufundarea radacinilor stolonilor inainte de plantare intr-o solutie de  Mospilan 0,03%.

Pentru fertilizare se poate adauga in gropile de plantare ingrasamantul microgranulat de sol Microstart Sum PZ 30 kg / ha sau 0,5 g/planta. Acesta contine azot si fosfor usor asimilabile, si va asigura plantelor un start bun si o hranire corespunzatoare.

Dr.ing.  Anastase IORGU

Tel.Mob: 0744.586.115
anastase.iorgu@sarom.ro

No responses yet

Oct 23 2011

Patarea alba si rosie (purpurie) a frunzelor de capsun

Published by under Protectia plantelor

Patarea frunzelor de capsun este cel mai des provocata de:

♦ Patarea alba la capsun este produsa de ciuperca Mycosphaerella fragariae, (Vezi Fig. 3 si 4);

♦ Patarea rosie sau purpurie la capsun este produsa de ciuperca Diplocarpon earliana, (Vezi Fig. 1 si 2);

 Patarea alba si cea purpurie sunt bolile foliare cele mai raspandite la capsun. Boalile apar  atat la cultura in camp (gradina) cat si in cultura in spatii protejate (solarii, tunele joase).

Semnele bolii:

  • La patarea alba (Mycosphaerella fragariae)atacul pe frunze se observa sub forma unor pete de 1-5 mm diametru, petele au marginea purpurie (rosu-violet) iar centru petelor este cenusiu-albicios;
  • La patarea purpurie rosie” (Diplocarpon earliana)atacul pe frunze se observa sub forma unor pete de culoare purpurie-bruna.

Frunzele atacate de cele doua boli se rasucesc si in final se usuca, afectand grav vigoarea plantelor de capsun si prejudiciind productia urmatoare de fructe.

Factori favorizanti:

Atacul de patare alba se intensifica in anii 2-3 de la plantare.

Masuri de protectie:

–        Utilizarea soiurilor tolerante la aceste boli;

–        Dupa recoltarea fructelor frunzele se cosesc si se ard impreuna cu materialul de mulci (paie).

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Tratamentele pentru patarea alba si purpurie se pot face  la aparitia primelor simptome cu fungicidele Score  si   Topsin (metil tiofanat).

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Patarea rosie „purpurie” (Diplocarpon earliana) a  frunzelor de capsun

Capsun_Patarea rosie-alba-purpurie

Fig. 2 Patarea  rosie „purpurie” (Diplocarpon earliana) a  frunzelor de capsun (A-parte superioara, B-parte inferioara)

Capsun_Patarea rosie-alba-purpurie

Fig. 3 Patarea albaMycosphaerella fragariae) a  frunzelor de capsun (A-parte superioara, B-parte inferioara)

Fig. 4  Patarea alba  ( Mycosphaerella fragariae)  a  frunzelor de capsun

No responses yet

Oct 23 2011

Putregaiul cenusiu la Capsun (Botrytis cinerea)

Published by under Protectia plantelor

Putregaiul cenusiu la capsun

Putregaiul cenusiu la capsun este produs de ciuperca Botrytis cinerea sin. Botryotinia fuckeliana.

Putregaiul cenusiu este una din cele mai pagubitoare boli pentru capsun. Boala poate apare atat la cultura in camp (gradina) cat si in cultura in spatii protejate (sere, solarii, tunele joase) mai ales in anii ploiosi.

Agentul patogen (ciuperca Botrytis cinerea) este polifag (ataca mai multe specii de plante). El poate trai si saprofit, putand trece usor in stadiul de parazit.

Atacul de putregai cenusiu se produce si in perioada de pastrare a fructelor dupa recoltare.

Cauza bolii:

Boala este cauzata de ciuperca Botrytis cinerea care formeaza pe suprafata organelor atacate  conidiofori septati, bruni la baza, lungi de 2-3 mm (Vezi fig.). La varful conidioforilor se formeaza 2-3 ramificatii (in forma de ciorchine)  pe care sunt prezente numeroase conidii.  Conidiile sunt unicelulare, ovoide, galbui cu dimensiunile de 9-16 x 6-10 μm (Vezi fig.).

Transmiterea de la un an la altul se face prin resturi de plante infectate.

Semnele bolii:

pe fructciuperca ataca la inceput fructele strivite,  ranite sau care sunt in contact cu solul, atacul se extinde pe toate fructele formate. Putregaiul la capsun isi continua atacul asupra fructelor si dupa recoltare (in ladite si depozite). Semnele specifice atacului de putregai pe fruct: decolorarea fructului, pete brune, devin moi si zemoase si se acopera de mucegaiul cenusiu-specific, (Vezi fig.);

pe flori – florile atacate se brunifica si se ofilesc fiind acoperite de mucegai cenusiu.

Factori favorizanti:

Atacul putregaiului cenusiu este favorizat de: umiditatea ridicata, lipsa aerisirii, nebulozitate persistenta, fertilizarea si udarea excesiva in perioada de formare-crestere si coacere a fructelor.

Masuri de protectie:

  • Aerisirea corespunzatoare a spatiilor protejate (sera, solar, tunel);
  • Folositi mulci (paie, folie, etc), astfel incat sa se evite contactul direct intre fructele de capsun si solul umed;
  • Evitati irigarea culturilor prin aspersie (folositi irigarea prin picurare-amplasata sub folia de mulci);
  •  Dupa recoltare plantele de capsun se cosesc, iar resturile rezultate se vor distruge prin ardere.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Aplicarea de tratamente contra putregaiului cenusiu la capsun

Tratamentele preventive pentru putregai cenusiu se fac alternand fungicide din grupe diferite (un produs se va aplica preferabil pe parcursul unui sezon de maxim 2-3 ori);

  1.  Se fac tratamente (la acoperire) cu fungicide de la inceputul infloritului;
  2. Se fac tratamente dupa fiecare recoltare a fructelor cu Teldor 500 SCPROLECTUS, etc.
  3. Se fac tratamentele cu 2 zile inainte de recoltare cu  PROLECTUS  sau Switch (sau orice fungicid cu timp de pauza scurt). Aceste tratamente previn riscul aparitiei bolii pe fructele abia  recoltate.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Verificati cu atentie pe eticheta “Timpul de pauza pana la recoltare”

Bolile capsunului putregai cenusiu-Botrytis_00

Fig. 1 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele  de capsun

Fig. 2 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Fig. 3 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Fig. 1 Atac de putregai cenusiu pe fructele de capsun

Fig. 4 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Fig. 1 Atac de putregai cenusiu pe fructele de capsun

Fig. 5 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Botrytis cinerea la capsun-conidiofor la microscop

Fig. 6 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor septat la microscop

Botrytis cinerea la capsun-conidiofor la microscop

Fig. 7 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor septat la microscop

Botrytis cinerea la capsun-conidiofor la microscop

Fig. 8 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidii la microscop

Botrytis cinerea la capsun-conidiofor la microscop

Fig. 9 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidii la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 10 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea),  ciorchine cu conidii la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 11 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor  la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 12 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor & conidii   la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 13 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor cu conidii  la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 14 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor cu conidii  la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 14 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor cu conidii  la microscop

No responses yet

Oct 18 2011

Basicarea frunzelor la Piersic & Nectarin (Taphrina deformans)

Published by under Protectia plantelor

Boala „basicarea frunzelor de piersic si nectarin”  este cauzata de ciuperca Taphrina deformans.

Specii atacate: piersic, nectarin.

Basicarea frunzelor de piersic si Monilioza sunt in prezent principalele boli ce produc pagube mari in culturile de piersic si nectarin.

Atacul pe nectarin este mult mai virulent – agresiv, comparativ cu cel de pe piersic (in general intrucat sunt diferente de sensibilitate de la varietate la varietate).

Basicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans) conduce la pierderi foarte mari (datorate defolierii masive – aproape totale a piersicului si nectarinului). Odata pomul grav afectat cresterea lastarilor si fructelor este mult diminuata, afectandu-se atat productia curenta cat si cea din anul urmator.

Daca nu se efectueaza tratamentele cu fungicide specifice afectarea pomului poate ajunge si la 90-100% din masa foliara (frunze-vezi fig.) si compromiterea  partiala sau totala a recoltei.

Cauza bolii:

Boala este provocata de atacul ciupercii Taphrina deformans. Ciupercile  din genul Taphrina sunt diferite de celelalte ascomicete, acestea  in stadiu de miceliu secundar sunt parazinte pe epiderma organelor plantei (frunze, lastari)  si formeaza asce libere  direct pe tesutul atacat (Vezi fig).

La Taphrina deformans ascele sunt cilindrice, incolore prevazute cu celula bazala, adapostind la interior un numar de 8 ascospori (Vezi fig). Ascosporii de  Taphrina deformans  sunt sferici, de culoare galbena, avand un diametru de 3-5 µm (Vezi fig.).

Semnele bolii (simptome):

Ciuperca ataca: frunzele, lastarii  si fructele (sunt mai rar atacate).

– Atacul-Infestarea frunzelor de piersic incepe la Dezmugurit, cand apar „ies” primele frunzulite din mugure, acesta este si momentul inceperii  tratamentelor pentru a combate boala.

– Semnele atacului se vad pe frunze cu pete mici galbui sau rosietice (odata ce frunza a fost infectata, fungicidele nu mai sunt eficiente pentru frunzele afectate), dupa care se extinde, frunza creste mult si devine gofrata (spre interior) si rosie (Vezi Fig.). In final frunzele atacate cad, producand defolierea timpurie a pomului (luna iunie). Daca atacul persista mai multi ani in final va conduce la debilitarea pomilor si implicit la eliminarea lor din plantatie.

In urma defolierii (pierderii frunzelor) pomii isi formeaza noi frunze in scurt timp (pentru frunzele noi aparute vara nu exista risc de infectie). Fructele de pe pomii afectati raman slab dezvoltare cu continut redus de zaharuri si aroma.

–        Atacul pe lastari conduce la: ingrosarea acestora, oprirea cresterii (raman mici), nu se lignifica (raman erbacei)  si de multe ori se usuca;

–        Atacul pe fructe este rar si pot aparea zone rugoase si rosietice iar odata cu cresterea fructelor zonele devin tari si pielita crapa.

Transmiterea bolii

Ciuperca se transmite de la un an la altul (peste iarna) prin formele rezistente prezente pe lastarii infectati  (miceliu secundar si miceliu primar provenit din germinarea ascosporilor pe ramuri) si in solzii mugurilor (sub forma de ascospori). Intrucat ciuperca este extrem de agresiva, sunt deosebit de importante atat tratamentele din vegetatie cat si cele de toamna.

Conditii de aparitie a bolii:

Aparitia bolii este favorizata de umiditatea mare, vremea ploioasa si temperaturile in intervalul (10-21ºC). Ciuperca infecteaza rapid zonele in crestere (frunze, lastari tineri), odata ce frunzele au ajuns la maturitate nu mai pot fi infectate.

Masuri de protectie:

–        Cultivarea de soiuri mai putin sensibile;

–        Taierea si arderea lastarilor afectati;

–        Adunarea si arderea frunzelor cazute pe sol atat vara cat si toamna;

–        Arderea ramurilor rezultate in urma taierilor din primavara.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Tratamente in perioada de repaus (iarna): metiram.

Tratamente in perioada de vegetatie:

Atentie !!!

I. Tratamentele din perioada de rapaus (toamna-iarna-primavara) se fac  prin imbaierea pomului, astfel:

  • un tratament toamna tarziu (cand 80% din frunze s-au scuturat) cu   Syllit 400SC;
  • al doilea tratament primavara devreme cu fungicidul metiram;

II. Tratamente in vegetatie (primele 6)  se fac succesiv si grupat la interval de 6-7 zile (in functie de conditiile meteo):

  • Primul tratament la dezmugurit se va face cu Syllit 400SC sau cu Bravo 500 SC;
  • Al doilea tratament in faza de buton roz se va face cu  Score 250 EC sau cu Syllit 400SC;
  • Urmatoarele 4 tratamente se fac cu:  Score 250 EC + Bravo 500 SC;
  • Se continua cu tratamente la 7-10 zile alternand   Syllit 400SC  cu metiram.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans)

Basicarea-frunzelor

Fig. 2 Basicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans), infestare puternica

Basicarea-frunzelor

Fig. 3 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans)

Basicarea-frunzelor

Fig. 4 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans)

Basicarea-frunzelor

Fig. 5 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans), atac grav – frunzele urmeaza sa cada (defolierea pomului)

Basicarea-frunzelor

Fig. 6 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans), primele semne ale atacului

Basicarea-frunzelor

Fig. 7 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans), pom afectat aproape in totalitate

Basicarea-frunzelor

Fig. 8 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans), pom grav afectat

taphrina deformans

Fig. 9 Taphrina deformans, ascospori la microscop

taphrina deformans

Fig. 10 Taphrina deformans, asce & ascospori la microscop

taphrina deformans

Fig. 11 Taphrina deformans, asce & ascospori la microscop

taphrina deformans

Fig. 12 Taphrina deformans, asce & ascospori la microscop

taphrina deformans

Fig. 13 Frunza atacata de Taphrina deformans, asce & ascospori la microscop

7 responses so far

Iun 03 2011

Prevenirea si combaterea putregaiului cenusiu la vita de vie

Published by under Protectia plantelor

Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de ciuperca Botrytis cinerea (Botrytis fuckeliana) sin. Botryotinia fuckeliana. Putregaiul cenusiu este considerat, alaturi de mana si fainarea Vitei de Vie, ca fiind una din cele mai pagubitoare boli ale vitei de vie.

In anii favorabili dezvoltarii acestei boli, in unele podgorii din tara noastra pagubele au fost de pana la 70-80% din productie. Putregaiul cenusiu la Vita de Vie este o boala raspandita in toate zonele viticole din tara, iar atacul si pagubele produse variaza in functie de conditiile pedo-climatice, rezistenta soiurilor de vita fata de atac, etc.

Agentul patogen (ciuperca Botrytis cinerea) este polifag (ataca mai multe specii de plante). El poate trai si saprofit, putand trece usor in stadiul de parazit. In viticultura aceasta ciuperca produce pagube atat la struguri (inainte de recoltare si la cei depozitati pentru pastrare) cat si la materialul saditor (in timpul formarii in sera si in timpul stratificarii in nisip).

Semnele atacului de Putregai la Vita de Vie:

Putregaiul Vitei de Vie pe frunze simptomele apar la inceput sub forma de pete galbui care cu timpul devin rosietice. Petele sunt mari si nu sunt delimitate. Pe ambele parti ale frunzei, in dreptul petelor, apare un mucegai cenusiu, pulverulent, care nu reprezinta altceva decat organele de inmultire ale ciupercii (conidiofori si conidii). In scurt timp de la atac frunzele cad.

Putregaiul Vitei de Vie pe lastari atacul se manifesta sub forma unor pete brune sau cenusii, incepand de la noduri spre mijlocul internodiilor. Ca si in cazul frunzelor, in scurta vreme petele se acopera cu un mucegai cenusiu format din conidiofori si conidii. In cazul cand conditiile de viata devin mai putin favorabile pentru ciuperca, in dreptul petelor de pe lastari apar corpusoare mici, negre, ovale (5 mm lungime si 2-4 mm diametru), care reprezinta organele de rezistenta numite scleroti.

Putregaiul Vitei de Vie pe ciorchinii tineri sunt in general putini atacati (dar sunt ani cand atacul este devastator „Putregai de Foc” – vezi. Fig), insa ciorchinii ajunsi la maturitate pot fi atacati in intregime, simptomele fiind asemanatoare cu cele de pe lastari.

Putregaiul Vitei de Vie pe boabe atacul este cel mai frecvent si pagubitor. Acestea pot fi atacate inca de la formarea lor, insa atacul cel mai frecvent si mai puternic apare la maturarea lor. Filamentele de infectie pot patrunde in interiorul tesuturilor fie prin strapungerea cuticulei, fie prin rani cauzate de alti agenti fitopatogeni, daunatori sau cauze mecanice, cum sunt atacul produs de fainare, rosaturile produse de moliile strugurilor, ranile produse de fitotoxicitate, plesnirea boabelor datorita ploilor sau grindinii etc. La suprafata boabelor atacate apar pete mici cu tesutul moale  si care se maresc repede, patrunzand totodata si in interiorul pulpei. Boabele atacate se inmoaie, crapa, se zbarcesc si se acopera cu un mucegai abundent cenusiu-brun, pulverulent. La strugurii compacti, mai ales in conditii de umiditate ridicata, boala evolueaza repede cuprinzand in scurt timp tot ciorchinele.

Factori favorizanti pentru Putregaiul Vitei de Vie:

temperatura – Aceasta ciuperca se dezvolta intre limite foarte largi de temperatura (1-32º C), datorita carui fapt este aproape intotdeauna intalnita in podgoriile din tara noastra. Temperatura optima de dezvoltare este situata intre 15 si 25º C, medie zilnica foarte frecventa in lunile iunie, iulie, august, septembrie si chiar octombrie, in majoritatea zonelor viticole.

– umiditatea atmosferica si cea a substratului joaca cel mai important rol in dezvoltarea putregaiului cenusiu. Umiditatea ridicata influenteaza pozitiv atat germinarea conidiilor, cat si dezvoltarea miceliului.

Masuri de protectie:

–        Alegerea terenului –  Se va evita plantarea vitei de vie pe locuri joase, excesiv de umede, reci, unde umiditatea aerului se mentine ridicata, prevenindu-se astfel nu numai atacul putregaiului cenusiu, ci si a altor boli criptogamice;

–        Aplicarea corecta a taierilor in uscat – Excesul de productie duce la sensibilizarea plantei fata de atacul produs de Botrytis pe de o parte, iar pe de alta parte frunzisul prea bogat creeaza conditii de microclimat favorabile acestui agent patogen;

–        Aplicarea rationala a ingrasamintelor – Excesul sau carenta de elemente nutritive pot cauza modificari ale rezistentei vitei de vie, marind sensibilitatea la boli;

–        Taiarea anuala corecta a vitelor de vie cu o normare corecta a numarului de ochi pe butuc;

–        Efectuarea lucrarilor in verde (plivit, copilit, desfrunzit) la timp;

–        Legarea si dirijarea corecta (aerisita) a lastarilor.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea putregaiului cenusiu:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Fungicide preventive & curative: Pyrus 400 SC (pirimetanil);  PROLECTUS (500 g/kg fenpirazamin); Switch 62,5 WG (fludioxonil 25% + cyprodinil 37,5%); Rovral 500 SC (iprodione), Teldor 500 SC (fenhexamid 500 g/l), Mythos (pyrimethanil 300 g/l)etc.

II. Fungicide preventive de contact: Dithane M-45 (80% mancozeb)Dithane Neotec 75 WG (75% mancozeb) etc.

III. Alte fungicide: Topsin (metil tiofanat); etc.

Aplicarea de tratamente contra putregaiului cenusiu al vitei de vie:

Tratamentele preventive pentru putregai cenusiu se fac alternand fungicidele de mai sus (produse cu substante active diferite);

T1. Primul tratament  se face la sfarsitul infloritului;

T2. Al doilea tratament se face cand boabele au marimea „bobului de mazare” (inainte de compactare);

T3. Al treilea tratament se face la intrarea in parga (momentul cel mai vulnerabil) la acest tratament se vor folosii la alegere fungicide ca (Rovral 500 SC, PROLECTUSTeldor 500 SC);

T4. Ultimul tratament se face cu 1-3 saptamani inaintea recoltarii strugurilor, preferabil cu Rovral 500 SC.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Atentie !!!  Verificati atent daca fungicidul aplicat de dumneavoastra nu afecteaza fermentatia vinului si daca vinul obtinut din strugurii tratati cu anumite fungicide poate fi exportat.

Verificati cu atentie pe eticheta “Timpul de pauza pana la recoltare”

Fig. 1 Putregaiul Cenusiu la Vita de Vie (atac pe strugure de Tamaioasa Romaneasca)

Fig. 2 Putregaiul Cenusiu la Vita de Vie, atac pe strugure (A-Muscat Otonel, B-Tamaioasa Romaneasca)

Fig. 3 Putregaiul cenusiu la vita de vie „atac pe ciorchine si floare” (Putregai de Foc)

Fig. 4 Atac pe strugure de Putregai Cenusiu la Vita de Vie

Putregai-vita de vie

Fig. 5 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 6 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 7 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea), atac pe strugure de masa

Putregai-vita de vie

Fig. 8 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea), atac pe strugure de vin

Putregai-vita de vie

Fig. 9 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 10 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 11 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 12 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

One response so far

Mai 31 2011

Fainarea la vita de vie (Uncinula necator): combatere-tratamente

Published by under Protectia plantelor

Fainarea la vita de vieOidiumul” (Uncinula necator)

Boala este cauzata de ciuperca Uncinula necator. Fainarea  vitei de vie este considerata, alături de  mana si putregaiul Vitei de Vie,  una din cele mai păgubitoare boli ale vitei de vie.

Fainarea vitei de vie – Oidiumul vitei de vie, a fost observata si descrisa pentru prima data in Europa de catre horticultorul Tucker in Anglia-anul 1845, de unde si denumirea formei conidiene care poarta numele celui care a descris boala (Oidium tuckeri).

Fainarea vitei de vie este una din bolile ce produc pagube mari culturilor de vita de vie.

Cauza bolii:

Boala este provocata de ciuperca Uncinula necator. Pe suprafata organelor verzi de dezvolta miceliul (incolor, septat, etc.) ce penetreaza epiderma cu ajutorul haustorilor. Ciuperca dezvolta pe miceliu conidioforii scurti, hialini ce poarta conidiile inlantuite (2-5), cilindrice sau ovoide, hialine,  de  30-40 x 14-16  µm.

Toamna pe frunze si varfuri de lastari nelemnificati acoperite de miceliul pâslos apar formele de rezistenta peste iarna – cleistotecile (ascofructe ce contin  asce cu ascospori) sub forma unor puncte brun-negricioase  (Vezi fig.).

Semnele bolii:

– Ciuperca ierneaza in solzii ce acopera mugurele si se poate observa usor sub forma unor pete mai inchise – pe coardele de vita de vie (vezi. Fig.).

– Boala ataca toate organele plantei (muguri, lastari, lastari tineri, frunze, fructe-struguri-boabe, inflorescenta-floare).

– Atacul de fainare la vita de vie se observa usor datorita aspectului prafos, alb-cenusiu (ca o pulbere „faina”) prezent pe organele plantei, (vezi fig.).

– Atacul pe frunze conduce la rasucirea marginiilor.

– Atacul semnalat pe partea inferioara a frunzei se poate confunda cu cel de mana, pentru a identifica corect fainarea se pune frunza in mediu umed cateva ore, daca frunza nu se va acoperii cu miceliul ciupercii este clar atac de fainare.

Atacul de fainare la vita de vie (Uncinula necator) provoaca pagube ca:

  • brunificarea si caderea strugurilor tineri;
  • avortarea florilor;
  • atacul pe boabe conduce la craparea acestora, lasand sa se vada semintele si favorizand atacul de putregaiuri (Botrytis spp.), Vezi Fig.;
  • vinurile obtinute din struguri ce au avut atac de fainare nu se pot invechii intrucat apare „casarea bruna” a acestora.

Factori favorizanti pentru fainarea vitei de vie (Uncinula necator):

Temperaturi in jurul valorii de 20ºC, rezerva de fainare pe coarde si muguri din anul anterior (vezi. fig.), umiditate atmosferica ridicata (50-80%), fertilizarea excesiva cu azot.

Masuri de protectie:

–        Taiarea anuala corecta a vitelor de vie cu o normare corecta a numarului de ochi pe butuc;

–        Cresterea distantelor de plantare (atat intre plante pe rand cat si intre randuri);

–        Efectuarea lucrarilor in verde (plivit, copilit, desfrunzit) la timp;

–        Legarea si dirijarea corecta (aerisita) a lastarilor;

–        Combaterea buruienilor;

–        Cultivarea de soiuri cu toleranta la fainare.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea fainarilor:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente cu fungicide in perioada de repaus

Se fac minim doua tratamente in perioada de repaus (intervalul decembrie-februarie) cu:

♦  sulfat de cupru  sau cu zeama bordeleza;

♦  zeama sulfo-calcica intr-o concentratie de 20% (in lunile decembrie, ianuarie, februarie).

Atentie !!!   Tratamentele se fac pe temperaturi pozitive de peste 5°C si mugurii trebuie sa fie in stare dorminda.

II . Tratamente cu fungicide in vegetatie:

♦ Tratamente cu produse pe baza de  sulf micronizat: Thiovit Jet 80 WG, Sulphur 80WG, Kumulus.    Atentie !!! – Nu tratati cu produse pe baza de sulf la temperaturi peste 30ºC, pot aparea arsuri – consultati vremea inaintea efectuarii tratamentelor (vezi Agrometeorologia). Aplicati produsele cu sulf singure.

♦ Tratamente cu produse de contact: Karathane Gold 350 EC (350 g/l meptildinocap)  – actioneaza si la temperaturi scazute.

♦ Tratamente cu produse sistemice (curative): Mystic Combi (4,5% tebuconazol + 70% sulf), Postalon 90 SC (45 g/l miclobutanil + 45 g/l quinoxifen), Folicur Solo 250 EW (tebuconazol 250 g/l)Mystic 250 EC (250 g/l tebuconazol), Cyflamid  (cyflufenamid 5%),  Systhane Forte (240 g/l miclobutanil), Misha (miclobutanil 200 g/l)Dynali  (60 g/l difenoconazol  +  30 g/l ciflufenamid), Falcon 460 EC (tebuconazol 167 g/l + triadimenol 43 g/l + spiroxamina 250 g/l)King 250 (tebuconazol), etc.

♦ Tratamente cu produse din clasa strobilurinelor: Flint Max 75 WG (trifloxistrobin 250 g/kg + tebuconazol 500 g/kg), Stroby DF (50 % kresoxim metil); azoxistrobin; etc.

♦ Tratamente cu alte produse specifice: Topsin (metil tiofanat); etc.

Aplicarea de tratamente contra fainarii vitei de vie:

T1. Daca au fost semnalate atacuri de fainare in anul precedent, vom face primul tratament in stadiul de 3-4 frunzulite cu Karathane Gold 350 EC (350 g/l meptildinocap) – care actioneza si la temperaturi scazute;

T2. Urmatorul tratament (primul daca nu am avut fainare in anul precedent) – se va face cu un produs ce contine sulf: Thiovit Jet 80 WG, Mystic Combila alegere;

T3. Urmatorul tratament se va face cu unul din produsele sistemice: Mystic Combi, Postalon 90 SC (45 g/l miclobutanil + 45 g/l quinoxifen)Falcon 460 EC (tebuconazol 167 g/l + triadimenol 43 g/l + spiroxamina 250 g/l), la alegere;

T4…10   Se pot face tratamente in continuare cu unul din produsele sistemice:  Postalon 90 SC, Cyflamid  (cyflufenamid 5%)Mystic CombiKing 250 (tebuconazol)Falcon 460 EC (tebuconazol 167 g/l + triadimenol 43 g/l + spiroxamina 250 g/l), la alegere;

T4…T10 Fungicidele pe baza de sulf micronizat (Sulphur 80WG, Thiovit Jet, Microthiol) se vor aplica alternativ singure, si numai atunci cand temperaturile o permit (<30◦C).

Atentie !!!  Verificati atent daca fungicidul aplicat de dumneavoastra nu afecteaza fermentatia vinului si daca vinul obtinut din strugurii tratati cu anumite fungicide poate fi exportat. Verificati cu atentie pe eticheta timpul de pauza pana la recoltare.

Tratamentele impotriva fainarii in perioada de vegetatie  se aplica la un interval de 7-10 zile, pana la intrarea strugurilor in parga.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Atacul – Fainarii Vitei de Vie

Fig. 2 Atacul – Fainarii vitei de vie

Atac pe frunza

Fig. 3 Atacul – Fainarii vitei de vie  (Uncinula necator) pe frunze

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 4 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), frunza toamna cu cleistoteci

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 5 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii pe frunza la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 6 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii pe frunza la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 7 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii pe frunza la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 8 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 9 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 10 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii la microscop

No responses yet

« Prev - Next »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.