Search Results for "topsin"

Oct 18 2011

Basicarea frunzelor la Piersic & Nectarin (Taphrina deformans)

Published by under Protectia plantelor

Boala „basicarea frunzelor de piersic si nectarin”  este cauzata de ciuperca Taphrina deformans.

Specii atacate: piersic, nectarin.

Basicarea frunzelor de piersic si Monilioza sunt in prezent principalele boli ce produc pagube mari in culturile de piersic si nectarin.

Atacul pe nectarin este mult mai virulent – agresiv, comparativ cu cel de pe piersic (in general intrucat sunt diferente de sensibilitate de la varietate la varietate).

Basicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans) conduce la pierderi foarte mari (datorate defolierii masive – aproape totale a piersicului si nectarinului). Odata pomul grav afectat cresterea lastarilor si fructelor este mult diminuata, afectandu-se atat productia curenta cat si cea din anul urmator.

Daca nu se efectueaza tratamentele cu fungicide specifice afectarea pomului poate ajunge si la 90-100% din masa foliara (frunze-vezi fig.) si compromiterea  partiala sau totala a recoltei.

Cauza bolii:

Boala este provocata de atacul ciupercii Taphrina deformans. Ciupercile  din genul Taphrina sunt diferite de celelalte ascomicete, acestea  in stadiu de miceliu secundar sunt parazinte pe epiderma organelor plantei (frunze, lastari)  si formeaza asce libere  direct pe tesutul atacat (Vezi fig).

La Taphrina deformans ascele sunt cilindrice, incolore prevazute cu celula bazala, adapostind la interior un numar de 8 ascospori (Vezi fig). Ascosporii de  Taphrina deformans  sunt sferici, de culoare galbena, avand un diametru de 3-5 µm (Vezi fig.).

Semnele bolii (simptome):

Ciuperca ataca: frunzele, lastarii  si fructele (sunt mai rar atacate).

– Atacul-Infestarea frunzelor de piersic incepe la Dezmugurit, cand apar „ies” primele frunzulite din mugure, acesta este si momentul inceperii  tratamentelor pentru a combate boala.

– Semnele atacului se vad pe frunze cu pete mici galbui sau rosietice (odata ce frunza a fost infectata, fungicidele nu mai sunt eficiente pentru frunzele afectate), dupa care se extinde, frunza creste mult si devine gofrata (spre interior) si rosie (Vezi Fig.). In final frunzele atacate cad, producand defolierea timpurie a pomului (luna iunie). Daca atacul persista mai multi ani in final va conduce la debilitarea pomilor si implicit la eliminarea lor din plantatie.

In urma defolierii (pierderii frunzelor) pomii isi formeaza noi frunze in scurt timp (pentru frunzele noi aparute vara nu exista risc de infectie). Fructele de pe pomii afectati raman slab dezvoltare cu continut redus de zaharuri si aroma.

–        Atacul pe lastari conduce la: ingrosarea acestora, oprirea cresterii (raman mici), nu se lignifica (raman erbacei)  si de multe ori se usuca;

–        Atacul pe fructe este rar si pot aparea zone rugoase si rosietice iar odata cu cresterea fructelor zonele devin tari si pielita crapa.

Transmiterea bolii

Ciuperca se transmite de la un an la altul (peste iarna) prin formele rezistente prezente pe lastarii infectati  (miceliu secundar si miceliu primar provenit din germinarea ascosporilor pe ramuri) si in solzii mugurilor (sub forma de ascospori). Intrucat ciuperca este extrem de agresiva, sunt deosebit de importante atat tratamentele din vegetatie cat si cele de toamna.

Conditii de aparitie a bolii:

Aparitia bolii este favorizata de umiditatea mare, vremea ploioasa si temperaturile in intervalul (10-21ºC). Ciuperca infecteaza rapid zonele in crestere (frunze, lastari tineri), odata ce frunzele au ajuns la maturitate nu mai pot fi infectate.

Masuri de protectie:

–        Cultivarea de soiuri mai putin sensibile;

–        Taierea si arderea lastarilor afectati;

–        Adunarea si arderea frunzelor cazute pe sol atat vara cat si toamna;

–        Arderea ramurilor rezultate in urma taierilor din primavara.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Tratamente in perioada de repaus (iarna): metiram.

Tratamente in perioada de vegetatie:

  • tratamente cu fungicide de contactDithane M-45 (80% mancozeb)Dithane Neotec 75 WG (75% mancozeb);  metiram; Bravo 500 SC (clorotalonil 500 g/l); etc.
  • tratamente cu fungicide translaminar-sistemice: Score 250 EC (difenoconazol 250 g/l);  Syllit 400SC (400 g/l dodine); Topsin (metil tiofanat); etc.

Atentie !!!

I. Tratamentele din perioada de rapaus (toamna-iarna-primavara) se fac  prin imbaierea pomului, astfel:

  • un tratament toamna tarziu (cand 80% din frunze s-au scuturat) cu   Syllit 400SC;
  • al doilea tratament primavara devreme cu fungicidul metiram;

II. Tratamente in vegetatie (primele 6)  se fac succesiv si grupat la interval de 6-7 zile (in functie de conditiile meteo):

  • Primul tratament la dezmugurit se va face cu Syllit 400SC sau cu Bravo 500 SC;
  • Al doilea tratament in faza de buton roz se va face cu  Score 250 EC sau cu Syllit 400SC;
  • Urmatoarele 4 tratamente se fac cu:  Score 250 EC + Bravo 500 SC;
  • Se continua cu tratamente la 7-10 zile alternand   Syllit 400SC  cu metiram.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans)

Basicarea-frunzelor

Fig. 2 Basicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans), infestare puternica

Basicarea-frunzelor

Fig. 3 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans)

Basicarea-frunzelor

Fig. 4 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans)

Basicarea-frunzelor

Fig. 5 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans), atac grav – frunzele urmeaza sa cada (defolierea pomului)

Basicarea-frunzelor

Fig. 6 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans), primele semne ale atacului

Basicarea-frunzelor

Fig. 7 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans), pom afectat aproape in totalitate

Basicarea-frunzelor

Fig. 8 Basicarea frunzelor de piersic si nectarin (Taphrina deformans), pom grav afectat

taphrina deformans

Fig. 9 Taphrina deformans, ascospori la microscop

taphrina deformans

Fig. 10 Taphrina deformans, asce & ascospori la microscop

taphrina deformans

Fig. 11 Taphrina deformans, asce & ascospori la microscop

taphrina deformans

Fig. 12 Taphrina deformans, asce & ascospori la microscop

taphrina deformans

Fig. 13 Frunza atacata de Taphrina deformans, asce & ascospori la microscop

6 responses so far

Iun 03 2011

Prevenirea si combaterea putregaiului cenusiu la vita de vie

Published by under Protectia plantelor

Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de ciuperca Botrytis cinerea (Botrytis fuckeliana) sin. Botryotinia fuckeliana. Putregaiul cenusiu este considerat, alaturi de mana si fainarea Vitei de Vie, ca fiind una din cele mai pagubitoare boli ale vitei de vie.

In anii favorabili dezvoltarii acestei boli, in unele podgorii din tara noastra pagubele au fost de pana la 70-80% din productie. Putregaiul cenusiu la Vita de Vie este o boala raspandita in toate zonele viticole din tara, iar atacul si pagubele produse variaza in functie de conditiile pedo-climatice, rezistenta soiurilor de vita fata de atac, etc.

Agentul patogen (ciuperca Botrytis cinerea) este polifag (ataca mai multe specii de plante). El poate trai si saprofit, putand trece usor in stadiul de parazit. In viticultura aceasta ciuperca produce pagube atat la struguri (inainte de recoltare si la cei depozitati pentru pastrare) cat si la materialul saditor (in timpul formarii in sera si in timpul stratificarii in nisip).

Semnele atacului de Putregai la Vita de Vie:

Putregaiul Vitei de Vie pe frunze simptomele apar la inceput sub forma de pete galbui care cu timpul devin rosietice. Petele sunt mari si nu sunt delimitate. Pe ambele parti ale frunzei, in dreptul petelor, apare un mucegai cenusiu, pulverulent, care nu reprezinta altceva decat organele de inmultire ale ciupercii (conidiofori si conidii). In scurt timp de la atac frunzele cad.

Putregaiul Vitei de Vie pe lastari atacul se manifesta sub forma unor pete brune sau cenusii, incepand de la noduri spre mijlocul internodiilor. Ca si in cazul frunzelor, in scurta vreme petele se acopera cu un mucegai cenusiu format din conidiofori si conidii. In cazul cand conditiile de viata devin mai putin favorabile pentru ciuperca, in dreptul petelor de pe lastari apar corpusoare mici, negre, ovale (5 mm lungime si 2-4 mm diametru), care reprezinta organele de rezistenta numite scleroti.

Putregaiul Vitei de Vie pe ciorchinii tineri sunt in general putini atacati (dar sunt ani cand atacul este devastator „Putregai de Foc” – vezi. Fig), insa ciorchinii ajunsi la maturitate pot fi atacati in intregime, simptomele fiind asemanatoare cu cele de pe lastari.

Putregaiul Vitei de Vie pe boabe atacul este cel mai frecvent si pagubitor. Acestea pot fi atacate inca de la formarea lor, insa atacul cel mai frecvent si mai puternic apare la maturarea lor. Filamentele de infectie pot patrunde in interiorul tesuturilor fie prin strapungerea cuticulei, fie prin rani cauzate de alti agenti fitopatogeni, daunatori sau cauze mecanice, cum sunt atacul produs de fainare, rosaturile produse de moliile strugurilor, ranile produse de fitotoxicitate, plesnirea boabelor datorita ploilor sau grindinii etc. La suprafata boabelor atacate apar pete mici cu tesutul moale  si care se maresc repede, patrunzand totodata si in interiorul pulpei. Boabele atacate se inmoaie, crapa, se zbarcesc si se acopera cu un mucegai abundent cenusiu-brun, pulverulent. La strugurii compacti, mai ales in conditii de umiditate ridicata, boala evolueaza repede cuprinzand in scurt timp tot ciorchinele.

Factori favorizanti pentru Putregaiul Vitei de Vie:

temperatura – Aceasta ciuperca se dezvolta intre limite foarte largi de temperatura (1-32º C), datorita carui fapt este aproape intotdeauna intalnita in podgoriile din tara noastra. Temperatura optima de dezvoltare este situata intre 15 si 25º C, medie zilnica foarte frecventa in lunile iunie, iulie, august, septembrie si chiar octombrie, in majoritatea zonelor viticole.

– umiditatea atmosferica si cea a substratului joaca cel mai important rol in dezvoltarea putregaiului cenusiu. Umiditatea ridicata influenteaza pozitiv atat germinarea conidiilor, cat si dezvoltarea miceliului.

Masuri de protectie:

–        Alegerea terenului –  Se va evita plantarea vitei de vie pe locuri joase, excesiv de umede, reci, unde umiditatea aerului se mentine ridicata, prevenindu-se astfel nu numai atacul putregaiului cenusiu, ci si a altor boli criptogamice;

–        Aplicarea corecta a taierilor in uscat – Excesul de productie duce la sensibilizarea plantei fata de atacul produs de Botrytis pe de o parte, iar pe de alta parte frunzisul prea bogat creeaza conditii de microclimat favorabile acestui agent patogen;

–        Aplicarea rationala a ingrasamintelor – Excesul sau carenta de elemente nutritive pot cauza modificari ale rezistentei vitei de vie, marind sensibilitatea la boli;

–        Taiarea anuala corecta a vitelor de vie cu o normare corecta a numarului de ochi pe butuc;

–        Efectuarea lucrarilor in verde (plivit, copilit, desfrunzit) la timp;

–        Legarea si dirijarea corecta (aerisita) a lastarilor.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea putregaiului cenusiu:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Fungicide preventive & curative: Pyrus 400 SC (pirimetanil);  PROLECTUS (500 g/kg fenpirazamin); Switch 62,5 WG (fludioxonil 25% + cyprodinil 37,5%); Rovral 500 SC (iprodione), etc.

II. Fungicide preventive de contact: Dithane M-45 (80% mancozeb)Dithane Neotec 75 WG (75% mancozeb) etc.

III. Alte fungicide: Topsin (metil tiofanat); etc.

Aplicarea de tratamente contra putregaiului cenusiu al vitei de vie:

Tratamentele preventive pentru putregai cenusiu se fac alternand fungicidele de mai sus (produse cu substante active diferite);

T1. Primul tratament  se face la sfarsitul infloritului;

T2. Al doilea tratament se face cand boabele au marimea „bobului de mazare” (inainte de compactare);

T3. Al treilea tratament se face la intrarea in parga (momentul cel mai vulnerabil) la acest tratament se vor folosii la alegere fungicide ca (Rovral 500 SC, PROLECTUS);

T4. Ultimul tratament se face cu 1-3 saptamani inaintea recoltarii strugurilor, preferabil cu Rovral 500 SC.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Atentie !!!  Verificati atent daca fungicidul aplicat de dumneavoastra nu afecteaza fermentatia vinului si daca vinul obtinut din strugurii tratati cu anumite fungicide poate fi exportat.

Verificati cu atentie pe eticheta “Timpul de pauza pana la recoltare”

Fig. 1 Putregaiul Cenusiu la Vita de Vie (atac pe strugure de Tamaioasa Romaneasca)

Fig. 2 Putregaiul Cenusiu la Vita de Vie, atac pe strugure (A-Muscat Otonel, B-Tamaioasa Romaneasca)

Fig. 3 Putregaiul cenusiu la vita de vie „atac pe ciorchine si floare” (Putregai de Foc)

Fig. 4 Atac pe strugure de Putregai Cenusiu la Vita de Vie

Putregai-vita de vie

Fig. 5 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 6 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 7 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea), atac pe strugure de masa

Putregai-vita de vie

Fig. 8 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea), atac pe strugure de vin

Putregai-vita de vie

Fig. 9 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 10 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 11 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Putregai-vita de vie

Fig. 12 Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

No responses yet

Mai 31 2011

Fainarea la vita de vie (Uncinula necator)

Published by under Protectia plantelor

Fainarea la vita de vieOidiumul” (Uncinula necator)

Boala este cauzata de ciuperca Uncinula necator. Fainarea  vitei de vie este considerata, alături de  mana si putregaiul Vitei de Vie,  una din cele mai păgubitoare boli ale vitei de vie.

Fainarea vitei de vie – Oidiumul vitei de vie, a fost observata si descrisa pentru prima data in Europa de catre horticultorul Tucker in Anglia-anul 1845, de unde si denumirea formei conidiene care poarta numele celui care a descris boala (Oidium tuckeri).

Fainarea vitei de vie este una din bolile ce produc pagube mari culturilor de vita de vie.

Cauza bolii:

Boala este provocata de ciuperca Uncinula necator. Pe suprafata organelor verzi de dezvolta miceliul (incolor, septat, etc.) ce penetreaza epiderma cu ajutorul haustorilor. Ciuperca dezvolta pe miceliu conidioforii scurti, hialini ce poarta conidiile inlantuite (2-5), cilindrice sau ovoide, hialine,  de  30-40 x 14-16  µm.

Toamna pe frunze si varfuri de lastari nelemnificati acoperite de miceliul pâslos apar formele de rezistenta peste iarna – cleistotecile (ascofructe ce contin  asce cu ascospori) sub forma unor puncte brun-negricioase  (Vezi fig.).

Semnele bolii:

– Ciuperca ierneaza in solzii ce acopera mugurele si se poate observa usor sub forma unor pete mai inchise – pe coardele de vita de vie (vezi. Fig.).

– Boala ataca toate organele plantei (muguri, lastari, lastari tineri, frunze, fructe-struguri-boabe, inflorescenta-floare).

– Atacul de fainare la vita de vie se observa usor datorita aspectului prafos, alb-cenusiu (ca o pulbere „faina”) prezent pe organele plantei, (vezi fig.).

– Atacul pe frunze conduce la rasucirea marginiilor.

– Atacul semnalat pe partea inferioara a frunzei se poate confunda cu cel de mana, pentru a identifica corect fainarea se pune frunza in mediu umed cateva ore, daca frunza nu se va acoperii cu miceliul ciupercii este clar atac de fainare.

Atacul de fainare la vita de vie (Uncinula necator) provoaca pagube ca:

  • brunificarea si caderea strugurilor tineri;
  • avortarea florilor;
  • atacul pe boabe conduce la craparea acestora, lasand sa se vada semintele si favorizand atacul de putregaiuri (Botrytis spp.), Vezi Fig.;
  • vinurile obtinute din struguri ce au avut atac de fainare nu se pot invechii intrucat apare „casarea bruna” a acestora.

Factori favorizanti pentru fainarea vitei de vie (Uncinula necator):

Temperaturi in jurul valorii de 20ºC, rezerva de fainare pe coarde si muguri din anul anterior (vezi. fig.), umiditate atmosferica ridicata (50-80%), fertilizarea excesiva cu azot.

Masuri de protectie:

–        Taiarea anuala corecta a vitelor de vie cu o normare corecta a numarului de ochi pe butuc;

–        Cresterea distantelor de plantare (atat intre plante pe rand cat si intre randuri);

–        Efectuarea lucrarilor in verde (plivit, copilit, desfrunzit) la timp;

–        Legarea si dirijarea corecta (aerisita) a lastarilor;

–        Combaterea buruienilor;

–        Cultivarea de soiuri cu toleranta la fainare.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea fainarilor:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente cu fungicide in perioada de repaus

Se fac minim doua tratamente in perioada de repaus (intervalul decembrie-februarie) cu:

♦  sulfat de cupru  sau cu zeama bordeleza;

♦  zeama sulfo-calcica intr-o concentratie de 20% (in lunile decembrie, ianuarie, februarie).

Atentie !!!   Tratamentele se fac pe temperaturi pozitive de peste 5°C si mugurii trebuie sa fie in stare dorminda.

II . Tratamente cu fungicide in vegetatie:

♦ Tratamente cu produse pe baza de  sulf micronizat: Thiovit Jet 80 WG, Sulphur 80WG, Kumulus.    Atentie !!! – Nu tratati cu produse pe baza de sulf la temperaturi peste 30ºC, pot aparea arsuri – consultati vremea inaintea efectuarii tratamentelor (vezi Agrometeorologia). Aplicati produsele cu sulf singure.

♦ Tratamente cu produse de contact: Karathane Gold 350 EC (350 g/l meptildinocap)  – actioneaza si la temperaturi scazute.

♦ Tratamente cu produse sistemice (curative): Mystic Combi (4,5% tebuconazol + 70% sulf), Postalon 90 SC (45 g/l miclobutanil + 45 g/l quinoxifen)Mystic 250 EC (250 g/l tebuconazol), Cyflamid  (cyflufenamid 5%),  Systhane Forte (240 g/l miclobutanil), Dynali  (60 g/l difenoconazol  +  30 g/l ciflufenamid), King 250 (tebuconazol), etc.

♦ Tratamente cu produse din clasa strobilurinelor: Stroby DF (50 % kresoxim metil); azoxistrobin; etc.

♦ Tratamente cu alte produse specifice: Topsin (metil tiofanat); etc.

Aplicarea de tratamente contra fainarii vitei de vie:

T1. Daca au fost semnalate atacuri de fainare in anul precedent, vom face primul tratament in stadiul de 3-4 frunzulite cu Karathane Gold 350 EC (350 g/l meptildinocap) – care actioneza si la temperaturi scazute;

T2. Urmatorul tratament (primul daca nu am avut fainare in anul precedent) – se va face cu un produs ce contine sulf: Thiovit Jet 80 WG, Mystic Combi;

T3. Urmatorul tratament se va face cu unul din produsele sistemice: Mystic Combi, Postalon 90 SC (45 g/l miclobutanil + 45 g/l quinoxifen);

T4…10   Se pot face tratamente in continuare cu unul din produsele sistemice  Postalon 90 SC, Cyflamid  (cyflufenamid 5%)Mystic CombiKing 250 (tebuconazol), la alegere;

T4…T10 Fungicidele pe baza de sulf micronizat (Sulphur 80WG, Thiovit Jet, Microthiol) se vor aplica alternativ singure, si numai atunci cand temperaturile o permit (<30◦C).

Atentie !!!  Verificati atent daca fungicidul aplicat de dumneavoastra nu afecteaza fermentatia vinului si daca vinul obtinut din strugurii tratati cu anumite fungicide poate fi exportat. Verificati cu atentie pe eticheta timpul de pauza pana la recoltare.

Tratamentele impotriva fainarii in perioada de vegetatie  se aplica la un interval de 7-10 zile, pana la intrarea strugurilor in parga.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Atacul – Fainarii Vitei de Vie

Fig. 2 Atacul – Fainarii vitei de vie

Atac pe frunza

Fig. 3 Atacul – Fainarii vitei de vie  (Uncinula necator) pe frunze

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 4 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), frunza toamna cu cleistoteci

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 5 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii pe frunza la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 6 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii pe frunza la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 7 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii pe frunza la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 8 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 9 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii la microscop

Fainarea la vita de vie-toamna

Fig. 10 Fainarea vitei de vie  (Uncinula necator), cleistotecii la microscop

No responses yet

Mai 09 2011

Putregaiul brun, negru sau mumificarea fructelor

Published by under Protectia plantelor

Monilioza -samburoaseBoala este cauzata de ciupercile:  Monilinia fructigena,  Monilinia laxa si Monilinia fruticola.

Specii atacate: samburoase (cais, prun, cires, visin, piersic) si samantoase (mar, par, gutui).

Semnele bolii (simptome):

Boala apare tarziu cand fructele sunt deja dezvoltate si coapte.

Atacul pe fructe apare ca: putregaiul brun, mumificarea fructelor, putregaiul negru si putrezirea inimii fructului.

Atacul putregaiurilor continua si dupa recoltarea si depozitarea fructelor (in conditii de umiditate – prezenta apei pe fructe) se observa pe fructe mucegaiul cenusiualbicios. In conditii de umiditate boala se transmite usor de la un fruct la altul, afectand grav productia abia recoltata si depozitata (vezi Fig.).

Atacul pe fructele ramase in pom conduce la mumifierea acestora (fructele raman agatate in pom si iarna, asigurand astfel transmiterea bolii de la un an la altul).

Conditii de aparitie a bolii:

Aparitia bolii este favorizata de eventuale raniri ale fructelor produse de (rapan, viermele merelor, viespi, furnici, albine) asociate cu temperaturile optime de infectie (0-25°C).

Masuri de protectie:

Cultivarea de soiuri mai putin sensibile;

Efectuarea de tratamente impotriva: rapanului, viermilor, etc.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea moniliozelor:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente preventive iarna (tratamente in perioada de repaus „la negru”) cu produse fungicide cuprice: Triumf, Champ 77 WG (50 % cupru metalic din hidroxid de cupru), Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic), etc.

II. Tratamente  in vegetatie:

–  Tratamente preventive cu produse de contact: Bravo (clorotalonil 500 g/l), Merpan (captan 50%), Dithane M-45 (80% mancozeb), Dithane Neotec 75 WG (75% mancozeb) Rovral (iprodione), Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic)etc.

–  Tratamente preventive cu produse sistemice/translaminare:

1. Produse-fungicide din categoria botryticidelor: Switch (fludioxonil 25% + cyprodinil 37,5%), PROLECTUS (500 g/kg fenpirazamin), Chorus (ciprodinil 50%), Signum (26,7 % boscalid +6,7 % piraclostrobin);

2. Produse-fungicide din categoria triazolilor: Score (difenoconazol 250 g/l), Topas (penconazol 100 g/l), Folicur Solo 250 EW (tebuconazol 250 g/l), Orius (tebuconazol 250 g/l);

3. Alte fungicide eficiente: Topsin (tiofanat metil), Luna Experience 400 SC (fluopiram 200 g/l + tebuconazol 200 g/l).

Atentie !!!

Tratamentele se fac la acoperire inca din:

– faza de dezmugurit cu produse de contact: Dithane M-45 (80% mancozeb), Dithane Neotec 75 WG (75% mancozeb);  Rovral (iprodione)Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic);

faza de buton alb cu: produse sistemice + produs de contact (ex. Bravo+ Score) sau un singur produs ca (Signum sau Switch);

– faza de plina floare cu: Rovral,  PROLECTUS.

Tratamentele se repeta la 5 zile (daca ploua)-7 zile (daca nu ploua).

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Monilioza -putregaiul_cireselor

Fig. 1  Monilioza, Putregaiul brun  (Monilinia fructigena), la cirese

Monilioza -putregaiul_cireselor

Fig. 2  Monilioza, Putregaiul brun  (Monilinia fructigena), la cirese

Monilioza -putregaiul_perelor

Fig. 3  Monilioza, Putregaiul brun, Mumificarea fructelor  (Monilinia fructigena), la pere

Monilioza -putregaiul_perelor

Fig. 4  Monilioza, Putregaiul brun, Mumificarea fructelor  (Monilinia fructigena), la pere

Monilioza -putregaiul_prunelor

Fig. 5  Monilioza, Putregaiul brun, Mumificarea fructelor  (Monilinia fructigena), la prune

Monilioza -putregaiul_prunelor

Fig. 6  Monilioza, Putregaiul brun, Mumificarea fructelor  (Monilinia fructigena), la prune

One response so far

Mai 08 2011

Monilioza samburoaselor: cais, prun, cires, visin, piersic

Published by under Protectia plantelor

Boala este cauzata de ciuperca Monilinia laxa sin. Monilinia cinerea

Specii atacate de monilioza (Monilinia laxa): cais, prun, cires, visin, piersic.

Monilioza este boala cea mai grava a pomilor samburosi (cais, prun, cires, visin, piersic). Monilioza poate conduce la pierderi foarte mari de flori si afectarea grava a ramurilor, conducand in final chiar si la moartea pomului.

Daca nu se efectueaza tratamentele cu fungicide specifice afectarea pomului poate ajunge si la 90-100% din flori, fructe abia legate si ramuri.

Semnele bolii (simptome):

Ciuperca ataca: flori, fructe, ramuri, lastari, frunze.

Atacul pe flori conduce la uscarea acestora (vezi fig.). Afectarea florilor este asemanatoare cu afectarea datorata inghetului, diferenta consta in  faptul ca monilioza la inceput apare ici colo iar inghetul afecteaza uniform pomul. Florile afectate de monilioza raman prinse pe ramura;

Atacul pe lastar este semnalat de brunificarea zonei cambiale care altfel are o culoare verde deschis. Lastarii afectati sunt flexibili si nu se rup;

Atacul pe lastarii tineri conduce la ofilire, indoirea varfului in jos si uscare.

Atacul frunzelor tinere conduce la defolierea (desfrunzirea) pomului;

Atacul pe fructele tinere si pe trunchiul copacului este semnalat de prezenta cleiului (vezi. fig);

Conditii de aparitie a bolii:

Aparitia bolii este favorizata de umiditatea mare, vremea ploioasa, temperaturile scazute din primavara si diferite leziuni provocate de: grindina, boli si daunatori.

Boala rezista mai multi ani in scoarta, muguri, etc.

Sensibilitatea la monilioza este diferita de la soi la soi, astfel exista soiuri mai sensibile la care atacul moniliozei este dezastruos.

Masuri de protectie:

–        Lastarii atacati se taie si se distrug prin  ardere;

–        Cultivarea de soiuri mai putin sensibile;

–       Utilizarea la taierea pomilor a masticului  (de altoit si taiat) care protejeaza ranile de infectii si ajuta la o cicatrizare rapida.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea moniliozelor:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente preventive iarna (tratamente in perioada de repaus „la negru”) cu produse fungicide cuprice: Triumf, Champ 77 WG (50 % cupru metalic din hidroxid de cupru), Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic), etc.

II. Tratamente  in vegetatie:

–  Tratamente preventive cu produse de contact: Bravo (clorotalonil 500 g/l), Merpan (captan 50%), Dithane M-45 (80% mancozeb), Dithane Neotec 75 WG (75% mancozeb) Rovral (iprodione), Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic)Topsin (metil tiofanat)etc.

–  Tratamente preventive cu produse sistemice/translaminare:

1. Produse-fungicide din categoria botryticidelor: Switch (fludioxonil 25% + cyprodinil 37,5%), PROLECTUS (500 g/kg fenpirazamin), Chorus (ciprodinil 50%), Signum (26,7 % boscalid +6,7 % piraclostrobin);

2. Produse-fungicide din categoria triazolilor: Score (difenoconazol 250 g/l), Topas (penconazol 100 g/l), Folicur Solo 250 EW (tebuconazol 250 g/l), Orius (tebuconazol 250 g/l);

3. Alte fungicide eficiente: Topsin (tiofanat metil), Luna Experience 400 SC (fluopiram 200 g/l + tebuconazol 200 g/l).

Atentie !!!

Tratamentele se fac la acoperire inca din:

– faza de dezmugurit cu produse de contact: Dithane M-45 (80% mancozeb), Dithane Neotec 75 WG (75% mancozeb);  Rovral (iprodione)Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic);

faza de buton alb cu: produse sistemice + produs de contact (ex. Bravo+ Score) sau un singur produs ca (Signum sau Switch);

– faza de plina floare cu: Rovral,  PROLECTUS.

Tratamentele se repeta la 5 zile (daca ploua)-7 zile (daca nu ploua).

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Monilioza la cais (A-lastar tanar, B-floare, C-ramura)

Fig. 1 Monilioza la Cais (A-lastar tanar, B-floare, C-ramura)

Monilioza la cires (A-flori, B-clei pe trunchi)

Fig. 2 Monilioza la Cires (A-flori, B-clei pe trunchi)

Atac de monilioza pe lastar tanar (A-cais, B-prun)

Fig. 3 Atac de monilioza pe lastar tanar (A-cais, B-prun)

Fig. 4 Fruct atacat de Monilinia laxa & Botrytis cinerea

Fig. 4 Fruct atacat de Monilinia laxa & Botrytis cinerea

Putregaiuri cirese_Monilinia laxa

Fig. 5 Monilioza la cires-cirese (Monilinia laxa)

Putregaiuri cirese_Monilinia laxa

Fig. 6 Monilioza la cires-cirese (Monilinia laxa)

Putregaiuri cirese_Monilinia laxa

Fig. 7 Monilioza la cires-cirese (Monilinia laxa)

Putregaiuri cirese_Monilinia laxa

Fig. 8 Monilioza la cires-cirese (Monilinia laxa), conidiofori & conidii la microscop

Putregaiuri cirese_Monilinia laxa

Fig. 9 Monilioza la cires-cirese (Monilinia laxa), conidiofori & conidii la microscop

Putregaiuri cirese_Monilinia laxa

Fig. 10 Monilioza la cires-cirese (Monilinia laxa), conidiofori & conidii la microscop

Putregaiuri cirese_Monilinia laxa

Fig. 11 Monilioza la cires-cirese (Monilinia laxa), conidii la microscop

One response so far

Mai 04 2011

PRIMELE TRATAMENTE LA CULTURA CAPSUNULUI

Published by under Protectia plantelor

Primavara dupa greblarea culturii si aparitia primelor frunze noi, este timpul sa incepem aplicarea tratamentelor de protectie. Bolile vizate vor fi patarea alba si bruna a frunzelor si putrezirea coletului. Recomandam fungicidul Cupertine Super in doza de 3,5 kg/ha, care contine cupru sub forma de zeama bordeleza si cymoxanil.  Cuprul va face o desinfectie a plantei si a solului, iar cymoxanil fiind componenta sistemica, va patrunde in frunze si va proteja plantele din interior.

Odata cu fungicidul se va aplica si un insecticid care va avea rolul de a combate insectele defoliatoare si acarienii. Recomandam folosirea produsului Novadim Progress in doza de 1,0 – 1,5 l/ha sau Nurelle D in doza de 0,5 l/ha.

Urmatorul tratament se va aplica la aparitia si inaltarea infolrescentelor.   Bolile vizate sunt putregaiul fructelor, făinarea, pătarea albă şi brună a frunzelor.  Se va folosi fungicidul complex  Drago 76 WP in doza de 2 kg/ha. Impreuna cu acesta se aplica si un insecticid pentru combaterea daunatorilor   precum gărgăriţa florilor, molia căpşunului, etc. Recomandam insecticidul Nurelle in doza de 0,5 l/ha. Dca exista si atac de acarieni se va adauga si acaricidul Nissorun in doza de 0,5 kg/ha.

Tratamentul al treialea se va face cand 3-5% din inflorescente sun in faza de „buton alb”. Recomandam folosirea fungicidului sistemic Topsin 500 SC in doza de 1,4 l/ha iar impotriva daunatorilor, insecticidul Mospilan 20 SG, in doza de 0,2 kg/ha. Mospilan nu este toxic pentru albine, care incep deja sa zboare in plantatie si sa polenizeze florile.

O fertilizare foliara cu Elite (NPK 20:20:20) in doza de 3 l/ha ar fi bine venita in aceasta perioada.

Urmatoarele tratamente si fertilizari se vor aplica dupa inflorit si for fi prezentate in articolele urmatoare……..

Autor:

Dr.ing. Anastase IORGU

Tel.Mob:0744.586.115
anastase.iorgu@sarom.ro

Capsunul de gradina  (Fragaria x ananassa)

Fog. 1 Capsunul de gradina (Fragaria x ananassa)

No responses yet

Mai 04 2011

A inceput sezonul producerii rasadurilor de legume

Published by under Legume

Intrucat activitatea de producere a rasadurilor a inceput deja, Sumi Agro va poate ajuta cu urmatoarele produse:

1.     Seminte de hibrizi de varza si tomate din categoria Profesionale. Ambele sunt marca japoneza Kaneko

Hibrizii de varza extratimpurie si timpurie (Sougetsu, Rare Ball si Irodori) au o perioada de vegetatie de 50 – 65 zile si ajung la o greutate a capatanii de 1,2 – 2,0 kg.

La tomate hibridul timpuriu Kanpuku ajunge la o greutate a fructului de 200-230 g. Are cresterea nedeterminata. Gustul si culoarea fructului sunt deosebite si foarte apreciate in zonele unde se cultiva, iar toleranta sa la mana este un avantaj pentru cultivator.

2.     Produsul Tachigaren 30 L

Il recomandam atat ca fungicid cat si ca stimulator de crestere a sistemului radicular. Se poate folosi pentru prevenirea infectiei plantulelor cu agenti patogeni de sol cum ar fi: caderea rasadurilor, mana de sol, fusarioza, verticilioza. Se aplica atat pe substratul de cultura imediat dupa semanat cat si dupa rasarirea, repicatul sau plantatul definitiv al rasadurilor. Aplicarea se face odata cu operatiunea de udare. Pe langa efectul fungicid, Tachigaren stimuleaza cresterea si fortificarea radacinilor, ceea ce implicit se va reflecta in rapiditatea de crestere si dezvoltare a partilor aeriene.

3.     Fungicidul Triumf 40 WG

Este un produs pe baza de hidroxid de cupru. Poate fi folosit pentru desinfectia spatiului de cultura si a substratului de semanat sau la producerea cuburilor pentru repicat. Aplicat pe plante previne atacul de mana. Cuprul este si bactericid.

In situatii accidentale cand temperatura tinde sa ajunga la limita inghetului ori in caz de brume, aplicarea produsului Triumf pe frunze reduce pagubele, prin faptul ca impiedica formarea particulelor de gheata.

4. Fungicidul Topsin

Este de asemenea un produs folosit de legumicultori si la producerea rasadurilor. Combate un numar mare de patogeni specifici care pot infecta plantele inca din faza de rasad. Se aplica prin stropire pe suprafata rasadurilor in semanatura sau individual prin udare la fiecare planta. Rasadurile produse fara balot nutritiv, pot fi scufundate cu radacinile intr-o solutie de Topsin inainte de plantarea definitiva.

Produsele Triumf + Topsin pot fi utilizate si la desinfectia uneltelor si a amestecurilor de pamant folosite la umplerea ghivecelor, inainte de plantat.

5. Moluscocidul Optimol 4 G

Daca apar urme de melci prin solar sau alt spatiu de cultura va recomandam sa folositi moluscocidul Optimol. Fiind granulat aplicarea sa se va face prin simpla imprastierea a granulelor pe sol sau substratul umed. Efectul sau este imediat si va fi vizibil a doua zi dimineata.

6. Fertilizantul starter Teprosyn

Este un produs care se aplica pe semintele ce urmeaza a fi semanate. Ajuta la o crestere rapida a plantelor imediat dupa germinare. Plantele vor gasi azotul, fosforul si zincul  in forme usor asimilabile si foarte aproape de radacinita. Pentru aplicarea produsului, pe cantitati mici de seminte, se poate folosi un vas in care se introduc semintele, se adauga un amestec de produs si apa dupa care se omogenizeaza.

7. Fertilizantul foliar Elite

Daca amestecurile de pamant folosite nu satisfac necesarul de hrana al rasadurilor, recomandam folosirea fertilizantului foliar Elite, care contine 20%N: 20%P: 20%K + alte elemente.

Autor:

Dr.ing. Anastase IORGU

Tel.Mob: 0744.586.115
anastase.iorgu@sarom.ro

Fig. 1 Rasaduri de legume

No responses yet

Aug 04 2010

Ofilirea vasculara (Fuzarioza – Verticilioza) – tratamente

Published by under Protectia plantelor

Ofilirea micotica, Vasculara, (Fuzariana „fusariana”, Verticilioza)  a Legumelor (tomatelor, castravetilor, ardeilor si vinetelor),  Plantelor ormamentale (arbori si arbusti), Florilor, Pomilor, etc.

Boala este cauzata de ciupercile din genul  (Fusarium spp si Verticillium spp.).

Boala apare la plante ca:  tomate, castraveti, pepeni, ardei, vinete, varza, telina si alte legume, flori si plante ornamentale fiind  una din cele mai grave boli la legume.

Apare in sere, solarii, dar si in camp – in  anii cu precipitatii abundente.

Daca nu se efectueaza tratamentele cu fungicide specifice, afectarea culturii poate ajunge si la 40-50% din plante.

Semnele bolii „simptomele” Verticiliozei-Fuzariozei:

Plantele atacate de Fusarium sau Verticillium se ofilesc „vestejesc” treptat, ofilirea apare de obicei in momentul cand plantele infloresc sau fructifica. In urma atacului fructele raman mici,  se coc devreme, iar semintele din interiorul fructelor sunt brune sau galbene.

Daca ofilirea apare brusc (de obicei cand sunt temperaturi ridicate), plantele pier rapid „se usuca”, vezi fig..

La plantele atacate stagneaza cresterea, apare ofilirea frunzelor apoi uscarea.

Vasele lemnoase din interiorul tulpinii se brunifica, (vezi Fig.).

Conditii de aparitie a bolii:

Aparitia bolii este favorizata de temperaturi ridicate 27-28°C, umiditatea mare a solului  si un pH de 5-5,6 (usor acid).

La factorii de mai sus contribuie si eventualele leziuni „vatamari” ale plantei ce apar fie in timpul repicatului fie datorita diversilor daunatori din sol (nematozi, coropisnite, etc.).

Masuri de prevenire:

–        Cultivarea de plante cu rezistenta la Fusarium si Verticillium;

–        Rotatia culturilor;

–        Dezinfectia solului;

–        Plantele ofilite comlet (iremediabil-nu isi mai revin seara), se inlatura din cultura;

–        Distrugerea resturilor de plante infectate;

–        Folosirea moderata a ingrasamintelor chimice ce acidifica solul (superfosfat, azotat de amoniu, etc.).

Tratamente cu fungicide:

Tratamentele chimice – cu fungicide se incep inca de la plantare, aplicand prin udare cca. 0,2-0,5 l solutie de fungicid la fiecare planta. Tratamentele se repeta la interval de 3-4 saptamani.

Fungicide:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

♦    Topsin (metil tiofanat); etc.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Ofilirea vasculara „fuzarioza” la vinete

Fig. 2 Ofilirea vasculara la vinete (sectiune in planta)

Fig. 3 Ofilirea vasculara (fusariana) la ardei

Fig. 4  Ofilirea vasculara (fuzarioza) la telina

Fuzarioza sau Fusarioza-ofilire la Tomate_1

Fig. 5 Ofilirea vasculara (fuzarioza) la Tomate (Planta ofilita extrasa din cultura)

Fuzarioza sau Fusarioza-ofilire la Tomate_1

Fig. 6   Ofilirea vasculara (fuzarioza) la Tomate (Afectarea vaselor din zona radacinii)

No responses yet

Aug 03 2010

Patarea cafenie la Tomate (Fulvia fulva)

Published by under Protectia plantelor

Patarea cafenie a frunzelor de tomate (Cladosporium fulvum sin. Fulvia fulva)

Boala la tomate  cauzata de ciuperca (Cladosporium fulvum).

Este o boala specifica spatiilor protejate (sere si solarii), unde  plantele atacate pot ajunge chiar si la o afectare de 75-100 %. La cultura tomatelor in camp sau gradina atacul acestei ciupeci este rar (dar poate compromite grav cultura).

Semnele bolii:

Atacul incepe pe frunzele plantelor dezvoltate. Semnele bolii apar pe fata frunzei – sub forma de pete galbene, acestor pete au corespondent pe spatele frunzei un puf alb (in prima zi) apoi cafeniu si in cele din urma (brun violaceu), vezi fig.

Zonele atacate se necroza (mor), frunzele se usuca de timpuriu (incepand cu cele bazale). Boala afecteaza negativ recolta si calitatea fructelor.

Conditii de aparitie a bolii:

Aparitia bolii este favorizata de: temperaturi ridicate completate de o umiditate de peste 95%, nebulozitate persistenta, lipsa aerisirii la care se adauga si prezenta picaturilor de apa pe frunze.

Transmiterea bolii de la un an la altul se realizeaza cu ajutorul resturilor plantelor infectate si prin sporii ciupercii „conidii” ce se gasesc in praful depus pe elementele din sera sau solar.

Masuri de protectie:

–        Cultivarea de plante cu rezistenta la patare cafenie;

–        Aerisirea corespunzatoare si udarea prin picurare;

–        Distrugerea totala a resturilor de plante infectate si dezinfectarea corespunzatoare a spatiilor protejate (sere, solarii).

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii pentru combaterea ciupercii Cladosporium fulvum:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

–  tratamente preventive (previn aparitia bolii) cu: Dithane M-45 (80% mancozeb); Dithane Neotec 75 WG (75% mancozeb); Bravo (500g/l clorotalonil); Topsin (metil tiofanat).

– tratamente curative (stopeaza evolutia boalii) cu:  Ortiva (azoxistrobin 250 g/l); Cabrio Top (5% piraclostrobin + 55% metiram).

Atentie !!!

  • Se fac tratamente preventive cu: Dithane M-45 (80% mancozeb); Dithane Neotec 75 WG (75% mancozeb);
  • Inca de la primele simptome (semne ale bolii) – se efectueaza 3 tratamente succesive la interval de 5 zile cu un amestec intre (Bravo si  Ortiva) sau (Bravo si Cabrio Top), practic se fac combinatii intre un produs preventiv si unul curativ.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Patarea cafenie a frunzelor de tomate (Cladosporium fulvum)

Fig. 2 Patarea cafenie a frunzelor de tomate (Cladosporium fulvum)

No responses yet

Iun 27 2010

Rapanul la Mar (Venturia inaequalis): descriere, combatere

Published by under Protectia plantelor

rapan la mar-micDenumire populara: rapanul marului, patarea cafenie a frunzelor si fructelor de mar, rapanul ramurilor de mar

Denumire stiintifica: Venturia inaequalis sin. Endostigme inaequalis, Fusicladium pomi, Fusicladium dendriticum, Sphaerella inaequalis, Spilocaea dendriticum, Cladosporium dendriticum

Denumire populara in engleza: scab of apple, black spot of apple

Rapanul la mar alaturi de fainarea marului sunt considerate unele dintre cele mai grave boli ce afecteaza plantele de mar.

Specii care pot fi atacate de ciuperca Venturia inaequalis: diverse specii mar (Malus spp.), paducelul (Crataegus spp.), Pyracantha spp., scorusul (Sorbus spp.), etc.

Cauza bolii:

Boala se datoreaza atacului ciuperci Venturia inaequalis.

I. In perioada de vegetatie, la suprafata petelor, sub cuticula apar infectiile secundare sub forma de conidioforii ce contin conidiile (sporii). Conidiile (Vezi fig.) sunt formate dintr-o singura celula, au culoarea maro, sunt piriforme, late de 6-12 µm si lungi de 12-22 µm. Conidiile sunt purtate de vant si picaturile de apa (din ploaie sau irigare prin aspersie) producand astfel numeroase infectii secundare in perioada de vegetatie.

II . Pentru perioada de repaus ciuperca se dezvolta in frunze pseudotecii ce contin asce de forma alungita, iar fiecare dintre acestea contine 8 ascospori bicelulari (din celule inegale, de unde si numele speciei “inaequalis”) de culoare maro, lati de 5-7 µm si lungi de 11-15 µm. Ascosporii sunt eliberati primavara si purtati de vant si picaturile de apa, provocand astfel infectii primare.

Ecologia bolii:

Temperaturile de peste 7°C si precipitatiile (apa pe frunze o perioada de peste 9 ore) dezvolta un mediu propice pentru aparitia si evolutia rapida a bolii.

Boala poate apare inca din primavara (primaveri reci cu ploi abundente) si poate conduce la defolierea totala (pierderea frunzelor) a pomilor afectati.

In verile ploioase boala este extrem de agresiva provocand defolierea masiva a pomilor.

Semnele bolii:

Boala ataca organele verzi ale plantei: frunze, flori (mai rar), fructe, lastari (Vezi fig.).

Atacul pe frunze apare sub forma unor pete cenusii (Vezi fig.) care treptat vor ajunge la o culoare bruna (cu aspect catifelat, Vezi fig.). Frunzele puternic afectate cad, conducand la defolierea pomilor, (Vezi fig.).

Defolierea prematura (pierderea frunzelor inainte de vreme) influenteaza negativ fructificarea (fructele nu se mai dezvolta – raman mici), dar poate influenta si maturarea lemnului (o maturare deficitara a lemnului – scade rezistenta la inghet si nu permite diferentierea optima a mugurilor de rod.

Atacul pe fructe – apare sub forma unor pete rotunde (Vezi fig.) si poate conduce la: uscarea fructelor tinere, deformarea fructelor (Vezi fig.), craparea fructelor in zona petelor, fructe cu valoare comerciala redusa, slaba rezistenta la depozitare (putrezesc), etc. Infectia tarzie a fructelor (toamna) nu se observa la introducerea in depozit, dar are loc si continua cateva luni pe perioada depozitarii, afectand astfel fructele aparent sanatoase si in depozite.

Soiuri de mar sensibile la rapan: Jonathan, Mutsu, Red Delicious, Fuji, Gala, Golden Delicious, Granny Smith, Ida Red, etc.

Transmiterea bolii peste iarna se face cu ajutorul frunzelor atacate si cazute pe sol, lastarii atacati, etc.

Masuri de protectie:

  • Cultivarea soiurilor cu toleranta la rapan: Voinea, Romus, Remus, Ciprian, Florina, Freedom, Prima, etc.;
  • Taierea si arderea ramurilor afectate;
  • Strangerea si ingroparea adanca sau arderea frunzelor cazute.

Fungicide /substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea rapanului:

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid –  conform recomandarilor  de pe eticheta”

Tratamente cu fungicide in perioada de repaus:

Se fac minim doua tratamente in perioada de repaus (unul toamna tarziu si unul primavara foarte devreme) cu  Zeama sulfocalcica in concentratie 20% sau cu Polisulfura de bariu intr-o concentratie de 6%.

Atentie !!! Tratamentele se fac la temperaturi pozitive de 5-10°C si mugurii trebuie sa fie in stare dorminda.

Tratamente cu fungicide in vegetatie:

Atentie !!!

Tratamentele impotriva rapanului in perioada de vegetatie  se aplica la un interval de 7-10 zile pana vom avea fructe de 2-3 cm, dupa care tratamentele se vor face o data la 14-18 zile.

In perioadele ploioase se fac tratamente la acoperire (la un interval de 7-10 zile) alternand produse curative cu produse preventive.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid –  conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Atac de rapan la mar (Venturia inaequalis), frunza

Fig. 2 Atac de rapan la mar (Venturia inaequalis), pe fructe

Fig. 3 Atac de rapan la mar (Venturia inaequalis), defoliere masiva in livada

Rapanul Marului-conidii-la microscop

Fig. 4 Conidii de Venturia inaequalis, vazute la microscop recoltate de pe un atac pe fruct

Rapanul Marului-conidie-microscop

Fig. 5 Conidie de Venturia inaequalis, vazuta la microscop (recoltata de pe un atac pe fruct)

rapan pe mar decorativ

Fig. 6 Atac de rapan pe fructe de mar decorativ

Rapan pe Mar

Fig. 7  Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac pe soiul Red Delicious

Rapan pe Mar

Fig. 8 Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac pe fruct

Rapan pe Mar

Fig. 9 Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac pe fruct

mar fuji deformat de la rapan

Fig. 10 Rapan la mar (Venturia inaequalis), fruct deformat

Rapanul Marului-atac pe soiul Fuji

Fig. 11 Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac pe fructul soiului Fuji

Rapanul Marului-Venturia inaequalis -Granny Smith

Fig. 12 Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac pe fructul soiului Granny Smith

Rapanul Marului-atac incipient pe fruct

Fig. 13 Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac incipient pe fruct

Rapan pe fruct tanar

Fig. 14 Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac pe fruct abia format

Rapanul marului -Venturia inaequalis

Fig. 15 Rapan la mar (Venturia inaequalis), simtome pe frunza

Rapanul Marului-Venturia inaequalis-conidii

Fig. 16 Rapan la mar (Venturia inaequalis), conidii vazute la microscop

Rapanul Marului-Venturia inaequalis-conidii

Fig. 17 Rapan la mar (Venturia inaequalis), conidii vazute la microscop

Rapanul Marului-Venturia inaequalis-conidii

Fig. 18 Rapan la mar (Venturia inaequalis), conidii vazute la microscop

3 responses so far

« Prev - Next »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.