Get Adobe Flash player

Search Results for "topsin"

Dec 18 2011

Floare Steaua Craciunului (Poinsettia): ingrijire, inmultire

Published by under Flori

Familia: EUPHORBIACEAE

Demumire populara: Steaua Craciunului, Craciunita

Denumire stiintifica: Euphorbia pulcherrima sin. Poinsettia pulcherrima

Origine: Este o planta originara din zonele umede ale Mexicului si Americii Centrale

Inca din vechime floarea  Steaua Craciunului era folosita ca si planta cu proprietati terapeutice (medicament pentru scaderea febrei) si  pe post de colorant de culoare rosie.

Proprietati ornamentale: este o planta perena  cu aspect de tufa, ea ajungand la inaltimi de 1-1,3 m. Frunzele sunt late, mari, verzi la baza iar spre varful tulpinii li se schimba culoarea- in momentul cand apar florile in:  roz, crem,  rosu sau amestec de doua culori (bractee).

Floarea si inflorirea

Florile de Poinsettia sunt galbene, mici si situate in varful tulpini (Vezi fig.) si infloresc iarna (noiembrie-februarie). Ziua scurta (10 ore de lumina pe zi) favorizeara inflorirea poinsettiei. Daca ase doreste fortarea infloririi se poate acoperii complet planta timp de 14 ore pe zi, apoi se descopera pentru 10 ore de lumina. In aceasta perioada (doua luni) temperatura trebuie sa fie intre 19-20°C.

Substratul (pamantul)  pentru steaua craciunului trebuie sa fie poros. Sunt preferate amestecurile formate din turba si nisip. Valoarea ph-ului trebuie sa fie intre 6-6.5 pentru ca steaua craciunului  sa poata creste si inflorii.

Udarea Poinsettiei se face cu apa la temperatura camerei pe deasupra, nu in farfurioara. Craciunita este o planta careia ii place multa apa. Lipsa apei cateva zile nu o afecteaza, insa o perioada mia lunga de timp o poate omora. Si excesul de umiditate in sol afecteaza planta prin aparitia unor boli (putregaiuri-Botritys.) care o pot omora.

Temperatura: Poinsettia este o planta foarte sensibila la diferentele mari de temperatura si la curentii de aer. Ea trebuie pozitionata in locuri calduroase, dar nu sub actiunea directa a razelor soarelui. Temperatura preferata de Steaua Craciunului variaza intre 18-20°C.

Lumina este factor important pentru cresterea si inflorirea florii Euphorbia, aceasta prefera locurile luminoase.

Inmultirea florii de Euphorbia se poate face prin seminte, acest procedeu este mai de durata pana se ajunge la plante  care pot inflori. Inmultirea cel mai des se face si prin butasi. Butasii sunt prelevati din plantele mama dupa caderea frunzelor. Pentru inradacinarea butasilor se pot folosi stimulatori rizogeni (de inradacinare) ca: Radistim, Atonik.

Fertilizarea (administrarea de ingrasaminte) se recomanda sa se faca de doua ori pe luna in perioada cand planta infloreste si sa se intrerupa in perioada de repaus. La Euphorbia se recomanda folosirea  fertilizantilor in ca caror compozitie sa existe Molibden (Mo), acesta ajuta la o mai buna inflorire a plantei.

Bolile craciunitei:

Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea) – se manifesta prin ofilirea frunzelor. Se combate prin reducerea cantitatii de apa cu care se uda planta si aplicarea de tratamente cu fungicide specifice, ca: Chorus, Pyrus, Switch, Topsin.

Daunatorii craciunitei:

Paduchi lanosi sau cosenile fainoase.

Specii si varietati:

Euphorbia pulcherrima Wild – are frunzele ovale, care pe partea inferioara a frunzelor au o pubescenta fina.

Atentie!!!

  • Pentru a sporii ramificarea Craciunitei se recomanada ciupirea lastarilor deasupra catorva frunze de 2-3 ori/an.
  • Pentru a controla talia Poinsettiei se recomanda aplicarea de: inhibitori –regulatori de crestere (Cycocel, Cycogan 400 sau Stabilan). Acestia se administraeaza dupa ciupirea plantei.
  • Seva Poinsettiei (latexul) daca este atins-poate provoca reactii iritante si alergice pe piele, daca se ating ochii – latexul provoaca orbirea temporara iar daca este inghitit, latexul provoaca probleme ale sistemului digestiv (dureri stomacale, diaree, etc.).
  • Lipsa de microelemente: Molibden (Mo), Fier (Fe), Bor (B) poate provoaca patarea frunzelor.
  • In perioadele calde ale anului se recomanda pulverizarea cu apa pe frunze.

Fig. 1 Floarea Craciunita sau Steaua craciunului (Euphorbia pulcherrima sin.  Poinsettia pulcherrima)

Fig. 2  Floarea Craciunita sau Steaua craciunului (Euphorbia pulcherrima sin.  Poinsettia pulcherrima)

Fig. 3 Floarea Craciunita sau Steaua craciunului (Euphorbia pulcherrima sin.  Poinsettia pulcherrima)

No responses yet

Noi 19 2011

Ficus – ingrijire, taiere, inmultire, udare

Published by under Flori

Familia: MORACEAE

Demumire populara: Ficus

Denumire stiintifica: Ficus spp.

In cadrul genului Ficus se gasesc: mai multe specii de plante decorative prin frunze – denumite popular „FICUSI”   dar si un pom fructifer des intalnit SMOCHINUL  (Ficus carica).

Origine: sunt originari din zonele tropicale ale continentelor: Africa, Asia si Australia.

Proprietati ornamentale: in cazul ficusului se disting mai multe tipuri de plante ornamentale decorative prin frunze si port:  arboricol (cu inaltimi mai mari de peste 1,8 m), tufa (cu inaltimi mai mari de 60 cm), agataror si tarator.

Substratul (pamantul) se recomanda sa fie un amestec format din (pamant de padure, turba si nisip) sau se poate utiliza pamantul  gata preparat din magazin.

Udarea la ficus se face cu apa la temperatura camerei. Ficusul este o planta iubitoare de apa, de aceea udarea se recomanda sa se faca cu regularitate, intre doua udari, pamantul de la suprafata ghiveciului trebuie sa fie putin uscat. Vara este recomandat sa pulverizam  planta de ficus cu apa pe frunze.

Temperatura pentru ficus in perioada de iarna nu treguie sa scada sub 14°C. In perioada de vara temperatura optima pentru cresterea ficusului este de 20-22°C.

Lumina este factor important pentru cresterea plantei pentru a avea un aspect placut. Ficusul prefera spatiile luminoase (Ficus elastica si Ficus benjamina) iar Ficus pumila (prefera locurile cu semiumbra). Ficusul in perioada de iarna suporta si o intensitate mai mica a luminii.

Taierea  pentru stimularea ramificarii, si pentru corectarea coroanei plantei este recomandat sa se faca primavara (cand cantitatea de latex este mai redusa).

Inmultirea:

-         Inmultirea plantelor de ficus prin butasi  taiati din varful ramurilor (ianuarie-martie) care se pot pune la inradacinat intr-o sticla cu apa.  Butasii se tin 15 minute in apa calduta (30°C) pentru a opri fluxul de latex sau se pot lasa pana ce latexul se usuca. Frunza de ficus se ruleaza si se leaga rulata, este important pentru a reduce evapotranspiratia pe perioada butasirii.

Atentie !!!  Este gresita butasirea ficusului doar dintr-o frunza, frunza va forma radacini dar nu ma creste intrucat nu are nici un punct de crestere „mugure”. Orice butas de ficus trebuie sa contina minim un ochi „nod”, zona de unde vor aparea noi cresteri.

-       Inmultirea ficusului  prin marcotaj aerian sau la sol (musurioirea tufei de ficus).

-       Inmultirea ficusului  in vitro.

Fertilizarea ficusului (administrarea de ingrasaminte) se recomanda sa se faca de doua ori pe luna in perioada cand planta infloreste si sa se intrerupa in perioada de repaus. La Ficus se vor administra ingrasaminte cu eliberare lenta pentru plante decorative prin frunze (batoane fertilizante de culoare verde), aceste contin ceva mai mult azot.

Boli la ficus:

  • alternarioza (Alternaria spp.) se combate cu fungicide ca Score si Ortiva+Bravo sau Rover;
  • antacnoza (Glomerella cingulata) se combate cu fungicide ca Ortiva+Bravo sau Rover;
  • patarea neagra (Mycosphaerella bolleana) se combate cu fungicide ca Topsin si Score.

Daunatorii la ficus sunt: 

  • Paduchi lanosi, testosi, cosenile fainoase acestia se combat cu insecticide specifice din clasa neonicotinoizi  (Actara, Mospilan, Dantop, Confidor Energy). Administrarea foliara (pe frunze) a insecticidelor se face impreuna cu un adjuvant penetrant (Silwet L-77), ex. Actara+Silwet L-77. Administrarea la sol prin udare cu solutie de insecticid din clasa neonicotinoizi.
  • Acarienii (paianjenul rosu, etc.), acestia se combat cu acaricide specifice: Nissorun, Sanmite, Safran, Envidor, Vertimec.

Specii si varietati de ficus:

  • Ficus carica (Smochinul) este un pom-arbust fructifer, sensibil la ger, cultivat si pentru fructele lui, (Fig. 3);
  • Ficus elastica este originar din Estul Indiei, are frunze de cca. 40-50 cm, verzi, lucioase si pieloase (Fig. 1);
  • Ficus benjamina (Ficus plangator) are ramuri multe si arcuite cu frunze mici si colorate in verde sau verde cu alb si cu crem (Fig. 2);
  • Ficus  pumila este o specie de ficus (agatatoare) cu frunze mici verzi sau verde cu crem, sub forma de inimioara. Utilizat ca acoperitor de sol, in decorarea ghivecelor (Fig. 4);
  • Ficus  bengalesis este o specie de ficus care ajunge la 3 m inaltime, cu frunze mai mici decat Ficus elastica (15-20 cm);
  • Ficus  lyrata  este originara din Vestul Africii aspectul frunze este asemanator cu o vioara.

Atentie!!!

-        Trebuie evitata transplantarea plantelor de ficus la un interval mai mic de 2 ani, anual se poate inlocui o parte din pamantul de la suprafata ghiveciului.

-        Se recomanda stergerea frunzelor de ficus impotriva parfului cu o carpa mica umezita.

-        Lipsa apei la ficus determina ingalbeirea frunzelor sau chiar caderea acestora

-        Excesul de apa produce ofilirea plantei, putrezirea radacinilor si chiar moartea plantei.

Fig. 1 Ficus elastica

Fig. 2  Ficusul plangator (Ficus benjamina)

Fig. 3  Smochinul (Ficus carica)

Fig. 4   Ficus pumilaVariegata’

Fig. 5 Ficus lyrata

Fig. 6  Ficusul plangator (Ficus benjamina)

Fig. 7  Ficusul plangator (Ficus benjamina ‘Variegata’)

Fig. 8 Ficus ginseng, Bonsai

Fig. 9  Ficus spp.

Fig. 10  Ficus spp.

Ficusul-benjamin-variegat

Fig. 11  Ficusul plangator (Ficus benjamina ‘Variegata’)

Ficusul-benjamin-variegat

Fig. 12  Ficus elastica

 

 

 

No responses yet

Oct 23 2011

Patarea alba si rosie (purpurie) a frunzelor de capsun

Published by under Protectia plantelor

Patarea frunzelor de capsun este cel mai des provocata de:

  • Patarea alba la capsun este produsa de ciuperca Mycosphaerella fragariae, (Vezi Fig. 3 si 4);
  • Patarea rosie sau purpurie la capsun este produsa de ciuperca Diplocarpon earliana, (Vezi Fig. 1 si 2);

 Patarea alba si cea purpurie sunt bolile foliare cele mai raspandite la capsun. Boalile apar  atat la cultura in camp (gradina) cat si in cultura in spatii protejate (solarii, tunele joase).

Semnele bolii:

  • La patarea alba (Mycosphaerella fragariae)atacul pe frunze se observa sub forma unor pete de 1-5 mm diametru, petele au marginea purpurie (rosu-violet) iar centru petelor este cenusiu-albicios;
  • La patarea purpurie rosie” (Diplocarpon earliana) -atacul pe frunze se observa sub forma unor pete de culoare purpurie-bruna.

Frunzele atacate de cele doua boli se rasucesc si in final se usuca, afectand grav vigoarea plantelor de capsun si prejudiciind productia urmatoare de fructe.

Factori favorizanti:

Atacul de patare alba se intensifica in anii 2-3 de la plantare.

Masuri de protectie:

-        Utilizarea soiurilor tolerante la aceste boli;

-        Dupa recoltarea fructelor frunzele se cosesc si se ard impreuna cu materialul de mulci (paie).

Tratamente cu fungicide:

Fungicide eficiente in combaterea putregaiului sunt:

Aplicarea de tratamente contra patarii albe si purpurii

Tratamentele pentru patarea alba si purpurie se fac la aparitia primelor simptome cu fungicidele ScoresiTopsin.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Patarea rosie “purpurie” (Diplocarpon earliana) a  frunzelor de capsun

Capsun_Patarea rosie-alba-purpurie

Fig. 2 Patarea  rosie “purpurie” (Diplocarpon earliana) a  frunzelor de capsun (A-parte superioara, B-parte inferioara)

Capsun_Patarea rosie-alba-purpurie

Fig. 3 Patarea albaMycosphaerella fragariae) a  frunzelor de capsun (A-parte superioara, B-parte inferioara)

Fig. 4  Patarea alba  ( Mycosphaerella fragariae)  a  frunzelor de capsun

No responses yet

Oct 23 2011

Putregaiul cenusiu la capsun

Published by under Protectia plantelor

Putregaiul cenusiu la capsun

Putregaiul cenusiu la capsun este produs de ciuperca Botrytis cinerea sin. Botryotinia fuckeliana.

Putregaiul cenusiu este una din cele mai pagubitoare boli pentru capsun. Boala poate apare atat la cultura in camp (gradina) cat si in cultura in spatii protejate (sere, solarii, tunele joase) mai ales in anii ploiosi.

Agentul patogen (ciuperca Botrytis cinerea) este polifag (ataca mai multe specii de plante). El poate trai si saprofit, putand trece usor in stadiul de parazit.

Atacul de putregai cenusiu se produce si in perioada de pastrare a fructelor dupa recoltare.

Semnele bolii:

-                  pe fructciuperca ataca la inceput fructele strivite,  ranite sau care sunt in contact cu solul, atacul se extinde pe toate fructele formate. Putregaiul la capsun isi continua atacul asupra fructelor si dupa recoltare (in ladite si depozite). Semnele specifice atacului de putregai pe fruct: decolorarea fructului, pete brune, devin moi si zemoase si se acopera de mucegaiul cenusiu-specific, (Vezi fig.);

-                  pe flori - florile atacate se brunifica si se ofilesc fiind acoperite de mucegai cenusiu.

Factori favorizanti:

Atacul putregaiului cenusiu este favorizat de: umiditatea ridicata, lipsa aerisirii, nebulozitate persistenta, fertilizarea si udarea excesiva in perioada de formare-crestere si coacere a fructelor.

Masuri de protectie:

  • Aerisirea corespunzatoare a spatiilor protejate (sera, solar, tunel);
  • Folositi mulci (paie, folie, etc), astfel incat sa se evite contactul direct intre fructele de capsun si solul umed;
  • Evitati irigarea culturilor prin aspersie (folositi irigarea prin picurare-amplasata sub folia de mulci);
  •  Dupa recoltare plantele de capsun se cosesc, iar resturile rezultate se vor distruge prin ardere.

Tratamente cu fungicide:

Fungicide eficiente in combaterea putregaiului sunt:

  • Chorus 75 WG (cyprodinil 75%), Pyrus 400 SC (pyrimethanil 400 g/l), Mythos SC (pyrimethanil 300 g/l);
  • Switch 62,5 WG (fludioxonil 25% + cyprodinil 37,5%),  Signum (boscalid 26.7% + piraclostrobin 6.7%); Teldor 500 SC (fenhexamid 500 g/l), Score 250 EC (difenoconazol 250 g/l), Cabrio Top (piraclostrobin 5% + metiram 55%);
  • Cantus (boscalid 50%), Rovral 500 SC (iprodion 500 g/l), Topsin (metil tiofanat).

Aplicarea de tratamente contra putregaiului cenusiu la capsun

Tratamentele preventive pentru putregai cenusiu se fac alternand fungicide din grupe diferite (un produs se va aplica preferabil pe parcursul unui sezon de maxim 2-3 ori);

  1.  Se fac tratamente (la acoperire) cu fungicide de la inceputul infloritului;
  2. Se fac tratamentele cu 2 zile inainte de recoltare cu fungicidul  Switch (sau orice fungicid cu timp de pauza scurt). Aceste tratamente previn riscul aparitiei bolii pe fructele abia  recoltate;

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Verificati cu atentie pe eticheta “Timpul de pauza pana la recoltare”

Bolile capsunului putregai cenusiu-Botrytis_00

Fig. 1 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele  de capsun

Fig. 2 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Fig. 3 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Fig. 1 Atac de putregai cenusiu pe fructele de capsun

Fig. 4 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Fig. 1 Atac de putregai cenusiu pe fructele de capsun

Fig. 5 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

No responses yet

Iun 05 2011

Putregaiul cenusiu la legume: tomate, ardei, castravete, vinete

Published by under Protectia plantelor

Putregaiul cenusiu al legumelor (rosiilor, castravetilor, ardeilor, vinetelor, salatei, etc.) este produs de ciuperca Botrytis cinerea sin. Botryotinia fuckeliana.

Putregaiul cenusiu este una din cele mai pagubitoare boli ale legumelor cultivate in spatii protejate (solarii, sere). Boala poate apare si la culturile din camp (mai ales in anii ploiosi).

Agentul patogen (ciuperca Botrytis cinerea) este polifag (ataca mai multe specii de plante). El poate trai si saprofit, putand trece usor in stadiul de parazit.

Atacul de putregai cenusiu reduce perioada de pastrare a fructelor, dupa recoltare.

Semnele bolii:

-    Putregaiul cenusiu la tomate (rosii) simptomele apar pe planta in zonele unde aceasta a fost ranita, in urma lucrarilor de copilit, carnit, ruperea frunzelor bazale, etc. Simptomele apar pe: fructele verzi incepand de la codita (fructele se inmoaie, transformandu-se intr-o masa apoasa, pielita se crapa si apar scurgeri si pete cenusii pe fruct), pe celelalte organe tulpina (in zona afectata tomatele se rup usor – tulpina se frange), fruct, frunza petele atacul se poate observa sub forma unor pete de culoare bruna- alungite si superficiale acoperite de in puf (mucegai) alb-cenusiu, (vezi Fig.);

-    Putregaiul cenusiu la castraveti semnele bolii sunt usor de observat pe tulpina si fructe (incepand de la varf). Atacul se manifesta sub forma unor pete de culoare verde-cenusie acoperite de un mucegai (puf alb-cenusiu). Plantele putrezesc usor in zonele atacate de Botrytis cinerea;

-    Putregaiul cenusiu la ardei simptomele apar pe: fructele verzi incepand de la codita (fructele se inmoaie, pielita se crapa si apar scurgeri si pete cenusii pe fruct), pe celelalte organe tulpina, fruct, frunza petele atacul se poate observa sub forma unor pete de culoare bruna alungite superficiale acoperite de in puf alb-cenusiu (vezi Fig.);

Factori ce favorizeaza  aparitia putregaiului cenusiu la legume:

Atacul putregaiului cenusiu este favorizat de umiditatea ridicata (peste 95%, mai multe zile la rand), lipsa aerisirii, nebulozitate persistenta, fertilizarea si udarea excesiva alaturi de prezenta leziunilor pe planta provocate de: grindina sau lucrari (copilit, carnit, desfrunzit, etc).

Masuri de protectie:

  • Aerisirea corespunzatoare a spatiilor protejate (sera, saolar);
  • Realizarea lucrarilor (copilit, carnit, desfrunzit, etc) evitand ranirea pronuntata a plantei;
  • Aplicarea rationala a ingrasamintelor (excesul sau carenta de elemente nutritive) pot cauza modificari in rezistenta plantelor la putregai, marind sensibilitatea la boli;
  • Evitati cultivarea salatei, intercalat cu tomatele intrucat putregaiul trece usor de pe salata pe tomate.

Tratamente cu fungicide:

Fungicide eficiente in combaterea putregaiului sunt: grupa anilino-pyrimidine (Chorus 75 WG, Pyrus 400 SC, Mythos SC),  Switch 62,5 WG,  Cabrio Top, Teldor 500 SC, Signum, Cantus, Rovral 500 SC, Bravo, Rover, Topsin.

Aplicarea de tratamente contra putregaiului cenusiu la legume

Tratamentele preventive pentru putregai cenusiu se fac alternand fungicidele de mai sus (produse din grupe diferite);

1. Se fac tratamente obligatorii imediat ce au fost efectuate lucrari ce presupun ranirea plantei (copilit, desfrunzit, carnit, etc) sau grindina (la culturile in camp);

2. Se fac tratamente cu 7 zile inainte de recoltare pentru a marii perioada de pastrare in depozite.

Atentie !!! “Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Cititi si respectati “Timpul de pauza pana la recoltare” inscris pe eticheta produsului

Fig. 1 Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea) la tomate.  A- Putregai pe ranile ramase in urma copilitului, B-Putregai pe fruct incepand de la codita

Fig. 2  Putregaiul cenusiu la tomate (Botrytis cinerea).  A- Putregai in fruct, B-Fruct de tomate transformat intr-o masa apoasa

Fig. 3 Putregaiul cenusiu la ardei (Botrytis cinerea), atac pe fruct

One response so far

Mai 09 2011

Putregaiul brun, negru sau mumificarea fructelor

Published by under Protectia plantelor

Boala este cauzata de ciupercile:  Monilinia fructigena,  Monilinia laxa si Monilinia fruticola.

Specii atacate: samburoase (cais, prun, cires, visin, piersic) si samantoase (mar, par, gutui).

Semnele bolii (simptome):

Boala apare tarziu cand fructele sunt deja dezvoltate si coapte.

Atacul pe fructe apare ca: putregaiul brun, mumificarea fructelor, putregaiul negru si putrezirea inimii fructului.

Atacul putregaiurilor continua si dupa recoltarea si depozitarea fructelor (in conditii de umiditate – prezenta apei pe fructe) se observa pe fructe mucegaiul cenusiu-albicios. In conditii de umiditate boala se transmite usor de la un fruct la altul, afectand grav productia abia recoltata si depozitata (vezi Fig.).

Atacul pe fructele ramase in pom conduce la mumifierea acestora (fructele raman agatate in pom si iarna, asigurand astfel transmiterea bolii de la un an la altul).

Conditii de aparitie a bolii:

Aparitia bolii este favorizata de eventuale raniri ale fructelor produse de (rapan, viermele merelor, viespi, furnici, albine) asociate cu temperaturile optime de infectie (0-25°C).

Masuri de protectie:

Cultivarea de soiuri mai putin sensibile;

Efectuarea de tratamente impotriva: rapanului, viermilor, etc.

Tratamente „stropiri” cu fungicide:

-  tratamente preventive iarna (tratamente in perioada de repaus „la negru”) cu: Sulfat de Cupru 3-4%.

tratamente preventive cu produse de contact: Bravo sau Rover, Merpan, Captan, Dithane, Polyram, Rovral.

tratamente preventive cu produse sistemice:

1. Produse-fungicide din categoria botryticidelor: Switch, Pyrus, Teldor 500 SC, Chorus, Signum;

2. Alte fungicide eficiente: Topsin, Score 250 EC, Luna Experience 400 SC (fluopiram 200 g/l + tebuconazol 200 g/l).

Atentie !!!

Tratamentele aplicate pentru rapan pot fi eficiente si la monilioza.

Tratamentele specifice se fac la acoperire inca din faza de parga (cu 3 saptamani inainte de recoltare) cu:

- produse sistemice + produs de contact (ex. Bravo+ Score sau Rover+Pyrus) sau cu un singur produs ca (Signum sau Switch);

Tratamentele se repeta la 5 zile (daca ploua)-7 zile (daca nu ploua).

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Monilioza “Putregaiul” la Cires

Fig. 2 Monilioza “putregaiul” la Par

Fig. 3 Monilioza “mumificarea fructelor” la Prun

One response so far

« Prev - Next »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.