Search Results for "topsin"

Noi 26 2013

Summit Agro pregăteşte sezonul 2014 cu o echipă extinsă

Published by under Evenimente agricole

Logo_PolandBucureşti, 19 noiembrie 2013. Compania Summit Agro, lider pe piaţa din România în furnizarea de produse pentru protecţia plantelor, seminţe pentru cultura mare şi îngrăşăminte, are noi membri în organizaţia sa. Silviu Caimac s-a alăturat companiei în noiembrie 2013, în poziţia de marketing manager, iar Cătălin Cojocaru este noul manager de resurse umane din septembrie 2013.

Decizia companiei vine pe fondul atenţiei sporite pe care compania o acordă pieţei din România. Summit Agro România doreşte să vină în 2014 cu o organigramă extinsă, adaptată condiţiilor actuale din agribusiness, în care angajaţii sunt mai aproape de distribuitorii şi fermierii lor. Silviu Caimac, noul manager de marketing are 34 de ani, a absolvit Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti în 2004 şi a lucrat la companii multinaţionale din industria agro. Cătălin Cojocaru, manager de resurse umane, are 30 de ani, este licenţiat în Psihologie şi Ştiinţe Juridice şi vine cu o expertiză bogată în resurse umane din cadrul unor companii multinaţionale din diverse domenii, precum Samsung Electronics România, Banca Italo Romena sau Automobile Bavaria.

“Suntem o companie care oferă produse de calitate şi susţinem partenerii noştri prin servicii adăugate. Avem o echipă tehnică şi profesionistă ce poate oferi aceste servicii şi intenţionăm s-o mărim cu oameni dinamici şi entuziaşti. În plus, portofoliul de produse, al doilea bun al companiei după oameni, se va extinde şi el în 2014”, declară Alexandru Precup, Director General al Summit Agro România.

Succesul viitor şi operaţiunile companiei Summit Agro România, pe lângă echipa de vânzari, vor fi susţinute şi de echipa de management: Ando Takanori – Preşedinte, Alexandru Precup – Director General, Liliana Ionescu – Business Unit Director, Mihai Miriţescu – Director Departament Seminţe, Daniel Tabacu – Director Dezvoltare.

Summit Agro este înfiinţată în România în anul 1997 şi face parte din Sumitomo Corporation cu sediul central în Japonia. Printre mărcile cele mai cunoscute comercializate în România de compania Summit Agro amintim: Fury, Mospilan (insecticide), Cyflamid 5 EW, Topsin, Yamato (fungicide), Targa Super (erbicide), Picus 600 FS (tratament sămânţă) şi fertilizanţi (Elite, Last N).

Sumitomo Corporation are o istorie ce datează din 1630, este prezentă în 116 ţări, cu peste 700 de sucursale, având un număr de aproximativ 74000 de angajaţi. Corporaţia desfăşoară activităţi în diferite industrii: industria de metale, transporturi şi sisteme de construcţii, mediu şi infrastructură, media, bunuri şi servicii pentru îmbunătăţirea stilului de viaţă, resurse minerale, energie, produse chimice şi electronice.

Pentru mai multe detalii şi informaţii, vă rugăm să îl contactaţi pe Silviu Caimac, la e-mail: silviu.caimac@sumi-agro.ro sau la telefon: 0741 273 280.

Logo_Poland

 

No responses yet

Oct 21 2013

Orhideea Phalaenopsis – Inflorire, Ingrijire

Published by under Flori

Orhideea Phalaenopsis-ingrijireOrhideea Phalaneopsis spp. este o specie de orhidee epifita (sistemul radicular nu se gaseste in sol ci pe o alta planta, pe care nu o paraziteaza, ci o foloseste numai ca sustinere).

Phalaneopsis ssp. – este cea mai intalnita specie de orhidee in apartamente datorita unei ingrijiri relative usoare si infloriri acesteia pe tot parcursul anului.

Phalaneopsis ssp.  trebuie pozitionata pe pervazul ferestrei (expozitia Estica si Sudica sunt ideale) cu suficienta lumina chiar si pe perioada iernii dar ferita de razele directe ale soarelui.

Se recomanda stergerea de praf a frunzelor acesta impedicand lumina sa ajunga la planta.

Temperatura optima pentru Phalaneopsis ssp.  pe timpul zilei poate varia intre 20-31ºC si pe timpul noptii 16-19ºC.

Intr-un an la Phalaneopsis ssp.  pot aparea una sau doua frunze noi. Tija florala la Phalaneopsis ssp.  apare de obicei toamna odata cu cresterea totala a frunzei, ea fiind pozitionata sub a doua sau a treia frunza.

Putem deosebi foarte usor tija florala de o radacina, astfel, varful tijei florale arata ca un deget, nu este perfect rotund ca si radacina si pe tija se mai observa si frunzulite foarte mici in zona nodurilor.

Florile pot persista la Phalaneopsis ssp.  chiar si 3 luni pe tija. Florile se sustin cu ajutorul unor tutori de bambus sau plastic de care se prind orhideele cu mici clipsuri sau agrafe de par.

Dupa ofilirea tuturor florilor tija florala se poate usca, aceasta trebuie taiata fie la primul nod unde mai este verde, fie de la baza. Fiecare tija florala are mai multe noduri, acestea fiind posibile puncte de ramificare sau de inmultire (pot aparea pui de orhidee).

Declansarea infloririi la Phalaneopsis spp.

Daca intazie aparitia tijei florare se recomanda amplasarea orhideei pentru o perioada in spatii unde temperatura pe timpul noptii este mai scazuta (5ºC). Florile apar la sfarsitul iernii sau inceputul primaverii si dureaza pana la sfarsitul verii.

Dupa trecerea florilor Phalaneopsis ssp.  incepe sa creasca, aparand noi frunze si  radacini.

Udarea se face cu regularitate cand substratul este uscat complet la 7-10 zile in timpul verii si mai rar iarna.

Sistemul radicular puternic si bine dezvoltat determina o inflorire usoara si sigura  a orhideelor Phalaneopsis ssp.

Substratul – Pamantul

Se recomanda folosirea ca substrat doar scoarta, aceasta perimite aerisirea radacinilor si impiedica stagnarea apei la radacinile orhideei spre deosebire de muschi sau alte amestecuri care mentin o umiditate mai mare o perioada lunga de timp la nivelul sistemului radicular, favorizand aparitia putregaiurilor.

Fertilizarea se recomanda sa se realizeze cu ingrasaminte specifice orhideelor (batoane sau solutie lichida). In perioada de crestere se poate fertiliza orhideea la fiecare udare, dar dupa 3 udari se face o udare pauza. Orhideele la care li s-a schimbat substratul nu se fertilizeaza (exista posibilitatea sa fi fost fertilizat substratul si putem crea un exces, asa ca preventive nu fetilizam), vom fertiliza dupa 2 luni.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Transplantarea (schimbarea ghiveciului) se realizeaza in functie de cresterea sistemlui radicular. Se poate transplanta la 2 ani in vase cu dimensiuni mai mari folosind ca substrat scoarta de copac pentru orhidee din supermarket (Vezi fig.). In timpul transplantarii substratul (scoarta de copac) se adauga cu grija astfel incat sa nu rupem radacinile fragede ale orhideelor. La orhideele transpantate cu ajutorul unei foarfeci se vor inlatura prin taiere de la baza radacinile usacte sau putrezite (Vezi fig) si se inlatura cu grija din jurul radacinilor substratul vechi. Se va adauga cu grija substrat-scoarta de copac atat in centru cat si in jurul plantei. La orhideele afectate de putregai urmatoarea udare dupa transplantare se va face cu o solutie de Topsin. Orhideele proaspat transplantate nu se fertilizeaza, se vor fertiliza dupa o luna. Radacinile care tind sa creasca deasupra substratului nu trebuiesc ingropate sau rupte.

Specific plantelor de  Phalaneopsis ssp.  este faptul ca poti sa o transplantezi (sa ii schimbi ghiveciul) in orice perioada a anului daca nu are flori.

Inmultirea la Phalaneopsis ssp. se poate face prin desprinderea plantelor noi „keiki” aparute pe tijele florale in dreptul nodurilor, atunci cand acestea au radacini de 10-15 cm (Vezi fig.).

Orhidee Phalaenopsis

Fig. 1 Orhidee Phalaenopsis spp.

Orhidee Phalaenopsis

Fig. 2 Orhidee Phalaenopsis spp.

Orhidee Phalaenopsis

Fig. 3 Orhidee Phalaenopsis spp.

Orhidee Phalaenopsis

Fig. 4 Orhidee Phalaenopsis spp., colorata artificial in albastru (la origine alba)

Orhidee Phalaenopsis

Fig. 5 Orhidee Phalaenopsis spp.

schimbare ghiveci orhidee

Fig. 6.1 Orhidee Phalaenopsis spp., schimbare ghiveci (taiem redacinile afectate)

schimbare ghiveci orhidee

Fig. 6.2 Orhidee Phalaenopsis spp., schimbare ghiveci (inlaturam cu grija substratul vechi)

schimbare ghiveci orhidee

Fig. 6.3 Orhidee Phalaenopsis spp., schimbare ghiveci (inlaturam cu grija substratul vechi)

schimbare ghiveci orhidee

Fig. 6.4 Orhidee Phalaenopsis spp., schimbare ghiveci (adaugam scoarta de copac in zona centrala)

schimbare ghiveci orhidee

Fig. 6.5 Orhidee Phalaenopsis spp., schimbare ghiveci finalizata

Orhidee Phalaenopsis_Inmultire

Fig. 7.1 Orhidee Phalaenopsis spp., inmultirea prin keiki

Orhidee Phalaenopsis_Inmultirea prin keiki

Fig. 7.2 Orhidee Phalaenopsis spp., inmultirea prin keiki

substrat pentru orhidee

Fig. 8 Orhidee Substrat-Pamant, scoarta de copac

Orhidee Phalaenopsis_fertilizant-ingrasamant lichid

Fig. 9.1  Orhidee, Ingrasamant lichid

Orhidee Phalaenopsis_ferti

Fig. 9.2 Orhidee, Ingrasamant cu eliberare prelungita

Orhidee Phalaenopsis_ferti

Fig. 10 Orhidee, Vas-Ghiveci de orhidee

Orhidee Phalaenopsis_tija florala_radacina

Fig. 11 Orhideea Phalaenopsis, Radacinile si Tija Florala

No responses yet

Oct 20 2013

Bananierul (Musa, Ensete, Musella): ingrijire, inmultire

Published by under Flori

BananierFamilia: MUSACEAE

Demumire populara: Bananier de apartament

Denumire stiintifica: Musa, Ensete si Musella spp.

Origine: Bananierul este o planta originara din Asia de Sud-Est Madagascar, China si Africa.

Proprietati ornamentale: Bananierul este o planta erbacee, monocotiledonata uriasa, perena tropicala. In cadrul familiei Musaceae exista 3 genuri de plante de banane: Musa, Ensete si Musella. Bananierul poate ajunge la 6-8 m inaltime. Speciile de bananieri mai mici se pot cultiva ca plante in ghiveci ce pot fi amplasate pe perioada verii afara, iar cand vine iarna se adapostesc.

Frunzele sunt de culoare verde inchis, de dimensiuni mari (in partea superioara a plantei), acestea fiind cele care dau caracteristica ornamentala a bananierului. Bananierul crescut in soluri umede si bogate in substante nutritive va avea mai multe frunze decat cel crescut in sol uscat, nefertil, unde frunzele se usuca si raman atasate de tulpina.

Florile bananierului sunt foarte exotice, cele masculine sunt situate in partea superioara a inflorescentei, iar cele feminine sunt cele care produc bananele.

Fructele sunt reprezentate de banane, consumate in foarte multe feluri.

Substratul (pamantul) pentru Bananier trebuie sa fie foarte afanat si bine drenat.

Transplantarea la Bananier se recomanda sa se faca doar cand ghiveciul este prea mic pentru planta (2-3 ani ani). Transplantarea se face cu multa grija asupra radacinilor plantei, pamantul de pe acestea nu se inlatura si radacinile nu se taie-scurteaza.

Udarea la Banannier in perioada calduroasa se face cu cantitati rezonabile de apa astfel incat solul sa fie reavan. De toamna pana primavara, udarea se realizeaza numai in momentul cand substratul la suprafata este uscat.

Temperatura la care Bananierul creste cel mai bine trebuie sa varieze intre 27-35℃.

Lumina este importanta pentru cresterea Bananierului. Acesta trebuie amplasat in spatii luminoase sau ferestre insorite.

Inmultirea la bananier se poate realiza prin divizarea tufei (planta face pui, se separa cu grija un pui cu cateva radacini).

Fertilizarea (administrarea de ingrasaminte) la bananier se recomanda sa se realizeze de 3-4 ori pe luna in perioadele de crestere (primavara si vara).

Boli

Putregaiurile  de origine micotica,  datorate ciupercilor – „fungi” ca (Botrytis spp., Pythium spp. si Phytophtora spp.). Se manifecta prin putrezirea radacinilor si pete negre pe spatele frunzelor. 

Daunatori:

Acarienii.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Specii si varietati:

Genul Ensete spp.– cuprinde specii foarte ornamentale ce prefera actiunea directa a razelor de soare.

  • Ensete maurelli (Banana Etiopiana)este o specie de bananier cu frunzele gigantice si  foarte frumos colorate (rosii-visinii);
  •  Ensete glaucum (Snow Banana)- nu face babane, dar este o specii foarte ornamentala pentru gradina;
  • Ensete perrieri – este un gen cultivat pentru caracteristicile ornamentale in zonele tropicale dar si temperate;
  • Ensete superbum – frunzele sunt verzi, fructe au 3-4 cm lungime.

Genul Musa spp.sunt intalnite in zonele tropicale, plantele din acest gen prefera soarele si solurile reavene. Sunt foarte decorativi prin frunze, flori si fructe.

  • Musa basjoo – ajunge la 3-4 m inaltime,  frunzele sunt verzi, lungi de 10-12 cm, florile portocaliu, dupa flori rezultand fructele de 4-5 cm lungime. Se poate cultiva ingradini dar protejate impotriva inghetului pe perioada iernii.
  • Musa ornata (Purple flower form) – este des intalnita deoarece se preteaza bine cultivarii in container.
  • Musa skkimensis – ajunge la 3-4 m inaltime, frunzele si trunchiul au culoarea verde cu marcaje gri. Se poate cultiva ingradini dar protejate impotriva inghetului pe perioada iernii.
  • Musa thomsonii – Banana comestibila Thompson.
  • Musa textilis – cultivata pentru fibrele sale dure.
  • Musa velutina (Bananierul de catifea roz) – ajunge la 2 m inaltime, produce multe flori de culoare galben-portocaliu in partea superioara a trunchiului la sfarsitul verii si fructe de culoare roz deschis (Vezi fig.). Prefera temperatura de cel putin 16℃.
  • Musa yunnanensis – este cultivat in gradinile temperate.
  • Musa acuminata, Musa itinerans, Musa balbisiana, Musa lasiocarpa – sunt specii ce suporta spatiile (sere) reci.
  •  Musa ornata – ajunge la 2-3 m inaltime, produce flori frumoase si fructe.

ATENTIE !!!

  1. Bananierul poate fi crescut ca planta de apartament daca vara i se mentine o umiditate mai ridicata plantei prin stopire cu apa pe frunse dimineata si seara;
  2. Atentie la umiditatea excesiva din substrat, in perioada rece a anului, aceasta poate duce la putrezirea radacinilor si chiar la moartea plantei, pentru preventie se recomanta udarea periodica cu un fungicid specific (Topsin);
  3. Umiditatea scazuta in substrat si aer, conduc la o crestere lenta a plnatei si la arderea frunzelor pe margine, este recomandata pulverizarea periodica;
  4. Se recomanda taierea frunzelor batrane de la baza plantei.
Bananier-musa-paradisiaca

Fig. 1 Bananier (Musa paradisiaca), Roma – Italia

Bananier-Musa-laterita

Fig. 2 Bananier (Musa laterita), sera

Bananier-Musa-laterita

Fig. 3 Bananier (Musa laterita), sera

Bananier

Fig. 4 Bananier

Bananier

Fig. 5 Bananier

Bananierul purpuriu_Musa_velutiana

Fig. 6  Bananierul de catifea roz (Musa velutina)

Musa_velutiana_Bananierul purpuriu

Fig. 7 Bananierul de catifea roz (Musa velutina)

Bananier

Fig. 8 Bananier

No responses yet

Aug 14 2013

Juniperus chinensis – descriere, varietati

Published by under Arbori & Peisagistica

Ienupar chinezesc-1Familia: CUPRESSACEAE

Denumire populara: Ienupar chinezesc

Denumire populara in alte limbi: engleza (Chinese Juniper)

Denumire stiintifica:  Juniperus chinensis

Arbust  exotic originar din Nord-Estul Asiei (China, Korea, Japonia).

Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis) in Romania se cultiva in scop decorativ-ornamental in parcuri si gradini de la campie si pana in jonele montane joase.

Utilizare

Arbust rasinos (in Romania), decorativ si prin numeroasele varietati in parcuri si gradini, plantat solitar, in grupuri, rocarii sau jardiniere.

Conditii de crestere:

–          Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  este o specie rezistenta la seceta si ger;

–          Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  se  poate cultiva si pe soluri: bine drenate, nisipoase, lutoase, argiloase, sau cu carbonati si un interval de pH (acid-neutru-usor alcalin);

–          Lumina – Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  este o planta ce prefera locurile insorite  (temperament de lumina) sau cu semiumbra;

–          Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  nu se tunde sau se tunde usor la nevoie pentru modelarea formei.

–          Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  este un arbust ornamental cu crestere lenta spre medie.

Plantarea: se face in perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara) daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi peste 5°C, utilizand plante cu balot (cu pamant pe radacini).

Proprietati ornamentale:

–          Specie rasinoasa arbustiva decorativa prin frunze, port, fructe (Vezi fig.);

–          Aspect arbustiv (forma larg conica) sau de tufa semitaratoare (acopertor de sol), deasa-compacta (Vezi fig.) in functie de varietate-cultivar;

–          Fructul de Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  este o pseudobaca, carnoasa si sferica,  de culoare albastruie-deschis cu pruina (in tinerete) si vireaza in maro-inchis la maturitate, cu un diametru de 0,8-1,3 cm. Fructele se coc in toamna primului an sau primavara urmatoare. Fructele contin 1-3 seminte. Este o specie dioica, asadar numai exemplarele femele formeaza fructe, exista si exceptii cand intalnim atat flori mascule cat si femele pe acelasi exemplar.

–          Frunzele de Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  sunt persistente,  două feluri de frunze: solzoase, mici si alipite de lujer (frunzis adult) şi aciculare, pana la 12 mm lungime, intepatoare, cu doua dungi albe (frunzis in tinerete „juvenil”). Culoarea variaza in functie de varietate-cultivar astfel: verde, albastru-verzui sau gri-verzui.

Se utilizeaza ornamental in parcuri, gradini, terase plantat solitar, in grupuri, rocarii si jardiniere.  Se foloseste ca planta acoperitoare de sol (cultivarurile taratoare) sau ca ziduri verzi sau gard viu liber (exemplarele conice);

Se utilizeaza pentru realizarea de Bonsai (Vezi fig.)

Dimensiuni, varietati-cultivaruri:

de Ienupar chinezesc (Juniperus chinensis)  este un arbust a carui inaltime ajunge la 2-3 metri cu diametrul coroanei de 1-2 metri, plantele cultivate ornamental.

Cultivaruri-varietati:

  • Juniperus chinensis ‚Hetzi’ – (Vezi fig.)  prezinta o crestere rapida, cu un port semitarator, viguros, putand ajunge la 2,5 m inăltime si de 3,5 m in diametru. Cu ramuri divergente.  Frunzele sunt albastrui, predominant solzoase, glauce (albastrui;
  • Juniperus chinensis ‚Hetzi Columnaris’ –  coroana columnara, si frunzis de culoare verde;
  • Juniperus chinensis ‚Hetzi-Glauca’ –  varietate tulpinile semi-erecte si frunzis de culoare glauca (albastru-gri);
  • Juniperus chinensis ‚Pfitzeriana Aurea’  (Vezi fig.)- arbust de pana la 1.5-3 m inaltime cu diametrul plantei de 1.5-3 m, cu frunzis verde-auriu.
  • Juniperus chinensis ‚Stricta’ – varietate de 3-4 m inaltime, forma columnara si culoarea frunzisului verde-albastruie;
  • Juniperus chinensis ‚Vase’ – varietate cu coroana conica, inaltime 4-5 metri culoarea frunzisului este verde;
  • Juniperus chinensis ‚Spartan’ –  varietate cu coroana columnara, larga cu inaltime 2-4 metri si culoarea frunzisului verde.

Inmultirea plantelor de ienupar chinezesc:

  • Inmultirea ienuparului se face prin butasire in sera sau solar in pat cald in conditii de ceata artificiala utilizand butasi semilemnificati;
  • Inmultirea ienuparului prin marcotaj  (varietatile taratoare) prin musuroire in martie-aprilie.

Boli:

  1. Arsura ramurilor de ienupar (Juniper Twig Blight)  este o boala cauzata de ciupericile din genurile (Phomopsis, Kabatina, Scllerophoma pythiophila). Boala apare in urma perioadelor lungi si ploioase sau datorita irigatiei excesive prin aspersie si determina uscarea – arsura plantelor tinere sau a unei parti din lastar (zona din varf). Se opreste irigarea prin aspersie, se taie zona afectata si se aplica tratamente cu Fungicide: Topsin 70 WP (metil tiofanat 70%) sau Ortiva 250 SC (azoxistrobin 250 g/l).
  2. Cancerul bacterian;
  3. Rugina parului (Gymnosporangium sabinae); etc.

Daunatori: Afidele, Paduchi testosi, Omizi.

Juniperus-chinensis

Fig. 1 Juniperus chinensis ‚Hetzi’

Juniperus-chinensis

Fig. 2 Juniperus chinensis ‚Hetzi’

Juniperus-chinensis

Fig. 3 Juniperus chinensis ‚Hetzi’

Juniperus-chinensis

Fig. 4 Juniperus chinensis ‚Hetzi’

Juniperus-chinensis

Fig. 5 Juniperus chinensis ‚Hetzi’ , fructificatii

Juniperus-chinensis

Fig. 6 Juniperus chinensis ‚Hetzi’ , frunzis

Juniperus-chinensis

Fig. 7 Juniperus chinensis , Bonsai

Juniperus-chinensis-Pfitzeriana-Aurea

Fig. 8 Juniperus chinensis „Pfitzeriana Aurea”

Juniperus-chinensis-Pfitzeriana-Aurea

Fig. 9 Juniperus chinensis „Pfitzeriana Aurea”, rocarie

No responses yet

Aug 12 2013

Ienupar tarator (Juniperus sabina)

Published by under Arbori & Peisagistica

Ienupar tarator-Juniperus sabinaFamilia: CUPRESSACEAE

Denumire populara: Ienupar tarator, Cetina de negi, Bradisor

Denumire populara in alte limbi: engleza (Savin Juniper, Savin)

Denumire stiintifica:  Juniperus sabina

Arbust  indigen, creste spontan in tara noastra regasindu-se in cateva zone montane pe calcare si grohotisuri.

Ienuparul tarator (Juniperus sabina) in Romania se cultiva in scop decorativ-ornamental in parcuri si gradini de la campie si pana in jonele montane joase.

Utilizare

Arbust rasinos, decorativ si prin numeroasele varietati in parcuri si gradini, plantat solitar, in grupuri, rocarii sau jardiniere.

Conditii de crestere:

–          Ienuparul tarator (Juniperus sabina) este o specie rezistenta la seceta si ger;

–          Ienuparul tarator (Juniperus sabina)  se  poate cultiva pe soluri: bine drenate, scheletice, nisipoase, lutoase, grele-argiloase, sau cu carbonati si un interval de pH (acid-neutru-usor alcalin);

–          Lumina – Ienuparul tarator (Juniperus sabina) este o planta ce prefera locurile insorite  (temperament de lumina) sau cu semiumbra;

–          Ienuparul tarator (Juniperus sabina) nu se tunde.

Plantarea: se face in perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara) daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi peste 5°C, utilizand plante cu balot (cu pamant pe radacini).

Proprietati ornamentale:

–          Specie rasinoasa arbustiva decorativa prin frunze, port, fructe (Vezi fig.);

–          Aspect de tufa-taratoare, deasa-compacta (Vezi fig.);

–          Fructul de ienupar tarator (Juniperus sabina)  este o pseudobaca, carnoasa si sferica,  de culoare neagra-albastruie cu pruina, cu un diametru de 0.5-0.8 cm. Fructele se coc in toamna primului an sau primavara urmatoare. Fructele contin 1-3 seminte.

–          Frunzele de ienupar tarator (Juniperus sabina)  sunt persistente,  solziforme (opuse, 1-3 mm lungime, de culoare verde-vezi fig) sau aciculare (pe ramurile  exemplarelor mature, 4 mm lungime, de culoare verde-albastruie-Vezi fig.). Frunzele emana un un miros nepacut  si contin „sabinol”, ulei otravitor utilizat in medicina;

Se utilizeaza ornamental in parcuri, gradini, terase plantat solitar, in grupuri, rocarii si jardiniere;

Dimensiuni, varietati-cultivaruri:

Ienuparul tarator (Juniperus sabina) este un arbust a carui inaltime ajunge la 3 metri cu diametrul coroanei de 3-4 metri, plantele cultivate ornamental.

Cultivaruri-varietati:

  • Juniperus sabina ‚Cupressifolia’ – varietate cu ramuri erecte, inaltimea de 1,5-2 metri;
  • Juniperus sabina ‚Nana’ – varietate cu inaltime de pana la 1 metru;
  • Juniperus sabina ‚Rockery Gem’;
  • Juniperus sabina  ‚Broadmoor’;
  • Juniperus sabina   ‘Tamariscifolia’;
  • Juniperus sabina ‚Szőke tisza’.

Inmultirea plantelor de ienupar tarator:

  • Inmultirea ienuparului se face prin butasire in sera sau solar in pat cald in conditii de ceata artificiala utilizand butasi semilemnificati;
  • Inmultirea ienuparului prin marcotaj prin musuroire in martie-aprilie, datorita ramurilor taratoare si  in permanent contact cu solul are loc si marcotajul natural.

Boli:

Arsura ramurilor de ienupar (Juniper Twig Blight)  este o boala cauzata de ciupericile din genurile (Phomopsis, Kabatina, Scllerophoma pythiophila). Boala apare in urma perioadelor lungi si ploioase sau datorita irigatiei excesive prin aspersie si determina uscarea – arsura plantelor tinere sau a unei parti din lastar (zona din varf). Masuri de protectie si combatere: se opreste irigarea prin aspersie, se taie zona afectata si se aplica tratamente cu Fungicide: Topsin 70 WP ( metil tiofanat 70%) sau Ortiva 250 SC (azoxistrobin 250 g/l).

Rugina parului (Gymnosporangium sabinae); etc.

Daunatori: Afidele, Paduchi testosi, Omizi.

Ienupar tarator

Fig. 1 Ienupar tarator (Juniperus sabina ‚Cupressifolia’)

Ienupar tarator-Juniperus sabina-fructe

Fig. 2 Ienupar tarator (Juniperus sabina), fructe

Ienupar tarator

Fig. 3 Ienupar tarator (Juniperus sabina ‚Cupressifolia’)

Ienupar tarator

Fig. 4 Ienupar tarator (Juniperus sabina), ace

Ienupar tarator

Fig. 5 Ienupar tarator (Juniperus sabina), frunze solziforme

Ienupar tarator

Fig. 6 Ienupar tarator (Juniperus sabina)

Juniperus-sabina-Szőke

Fig. 7  Ienupar tarator (Juniperus sabina ‘Szőke tisza’)

Juniperus-sabina-Szőke

Fig. 8 Cetina de negi (Juniperus sabina ‚Cupressifolia’)

Juniperus-sabina-Szőke

Fig. 9 Ienupar tarator (Juniperus sabina)

Juniperus-sabina-Cupressifolia

Fig. 10 Cetina de negi (Juniperus sabina ‚Cupressifolia’)

No responses yet

Iul 25 2013

Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

Published by under Evenimente agricole

Sumi Agro-pomiculturaSummit Agro a organizat in data de 17 iulie 2013 in localitatea Falticeni jud. Suceava, un  eveniment in camp cu tematica “Protectia livezilor cu programe de tratamente Sumi Agro“. Actiunea s-a desfasurat  in  livada domnului ing. Mihai Fantanaru, care detine o suprafata de aproximativ 20 ha si unde pe o suprafata de 1 ha Summit Agro a plasat un lot demonstrativ. La eveniment au participat pomicultori din zona Sucevei dar si din Botosani si Bacau.

Ne-am convins inca odata ca in zona Falticeni pomicultura se face nu numai cu mintea ci si cu sufletul. Ne-a bucurat faptul ca alaturi de specialistii cunoscuti, cu o experienta de peste 50 de ani in livada, au participat multi fermieri tineri, entuziasti si cu dorinta de a afla cat mai multe lucruri noi.

Falticeniul este o zona unde pomicultura reinvie. Aici cultivatorii, fara a mai astepta sprijinul de la stat si programul de reconversie, s-au apucat deja sa faca “reconversia”, nu numai in livada ci si in modul de a gandi aceasta activitate. Se planteaza livezi noi in sistem superintensiv, cu peste 1000 pomi pe hectar, se instaleaza sisteme de sustinere moderne si instalatii de irigatie prin picurare, iar mai nou preocuparea unora este de a investi in solutii eficiente impotriva grindinei.

Asadar intr-o asemenea atmosfera firma Summit Agro, in fata a peste 60 de participanti, si-a prezentat programul de protectie la mar, intocmit si lansat la inceputul sezonului. Invitatii s-au putut convinge, de data aceasta “pe viu” de eficacitatea produselor. Reprezentantul companiei Summit Agro, Dr. Anastase Iorgu, impreuna cu Dl ing. Fantanaru au detailat cateva secvente din programul de combatere, punand accent pe anumite produse.

Dl Iorgu a precizat ca firma Summit Agro detine in portofoliu produse cu molecule diverse care pot acoperi  tratamentele necesare marului, de la desprimavarare pana toamna la caderea frunzelor. Produse cum ar fi fungicidul Triumf 40 WP si insecticidul Mospilan 20 SG + Toil, marcheaza deschiderea sezonului de tratamente, fiind aplicare chiar incepand din perioada prevegetativa. De asemenea a subliniat ca primele tratamente pentru prevenirea infectiilor primare de rapan, sunt esentiale pentru a avea mai tarziu fructe sanatoase, stiut fiind ca patogenul poate ierna in solzii mugurilor, iar infectia se poate declansa de la sepala (zona caliciala). Fungicidul Syllit aplicat de doua ori in aceasta perioada, urmat de Pyrus + Captan chiar inainte de inflorit, vor fi “plasa de siguranta” a pomului si pentru mai tarziu.

Dupa inflorit importanta maxima trebuie acordata protectiei pomilor impotriva daunatorilor cum ar fi: viermele marului, afidele, paduchele lanos, minatoarele, acarienii, etc. Pentru acesti daunatori Summit a inclus in programul sau de combatere insecticidele Trebon 30 EC, Novadim Progress, Nurellle D, Fury 10 EC, Mospilan 20 SP, Sanmite 20 W, Milbeknock, etc. Am fost incantati sa aflam ca o parte dintre aceste  produse sunt deja folosite de pomicultorii falticeneni de cativa ani, cu rezultatele foarte bune.

Am constatat si aspecte mai dificile cu care fermierii se confrunta cum ar fi: legarea mai slaba, caderea prematura a fructelor, colorarea slaba a fructelor rosii, uscarea pomilor tineri, etc. Pe aceste probleme s-au purtat discutii in public si individuale, iar participantii au putut schimba opinii cu reprezentantii Summit Agro dar si intre ei.

Domnul ing. Fantanaru a subliniat eficacitatea fungicidului Cyflamid 5 EW in combaterea fainarii la mar si a recomandat fermierilor ca dincolo de sulf si unele produse traditionale, sa introduca in combatere si asemenea concepte noi. De asemenea a subliniat ca a redescoperit fungicidul Topsin, pe care in trecut l-a folosit foarte mult, insa il abandonase de cativa ani buni datorita slabirii eficacitatii. Dl Iorgu a explicat ca intr-adevar in trecut, acest produs impreuna cu molecula din aceeasi grupa carbendazim, au fost folosite  foarte mult, ceea ce ar fi putut crea unele rase rezistente ale patogenilor. Insa dupa 1990 prin aparitia si a altor fungicide, a existat posibilitatea efectuarii alternantei in aplicare, iar Topsin nu a mai fost folosit ca unic tratament in livada. De asemenea plantatiile vechi s-au defrisat si au aparut altele in locuri diferite. Toate acestea au condus la diminuarea formelor rezistente si la rezultate excelente in combaterea rapanului, fainarii si a moniliozei cu produsul Topsin 500 SC si Topsin 70 WG.

Fermierii au subliniat dificultatile cu care se confrunta in combaterea focului bacterian si larvelor carabusului de mai, prin faptul ca nu exista produse fitosanitare care sa aiba o eficacitate buna. Pagubele in acest an sunt mari, atat asupra recoltei cat mai ales asupra pomilor tineri. In unele situatii se  folosesc solutii empirice si de compromis, insa cu costuri mari si fara rezultate satisfacatoare.

Pe langa igiena fitosanitara, s-au mai pus in discutie si alte aspecte care conduc la productii mari si profit, cum ar fi hranirea plantelor, corectia pH-ului solului, irigarea prin picurare, depozitele de pastrare, posibilitatile de prelucrare si valorificare a merelor ca sucuri proaspete si concentrate.

Pe toata perioada desfasurarii actiunii, gazda noastra Dl ing. Fantanaru, a facut dovada unei bune organizari si ne-a impartasit din experienta sa vasta in domeniul pomiculturii. Exemplul concludent il reprezinta insasi livada pe care o administreaza impreuna cu familia. Nu au lipsit si momentele de relaxare, inobilate de mancarea, bautura si muzica traditionala a zonei.

Programul de protectie care a fost utilizat in livada dlui Fantanaru:

Trat. 1 repaus vegetativ – inceput dezmugurit

Paduchi testosi – Mospilan 0,45 kg/ha + Toil 0,5%

Trat. 2 inceput dezmugurit

Fainare Cyflamid 0,03 %

Gargarita florilor de mar Novadim Progress 0,075%

Trat. 3 Inceputul infrunzirii mugurilor florali

Foc bacterian Triumf 0,25%

Rapan Syllit 0,13%

Oua acarieni Nissorun 10 WP

Trat. 4 Inceputul infloritului – buton roz

Rapan, fainare Pyrus 0,15% + Topsin 0,14%

Defoliatoare, minatoare Nurelle 0,1%

Combatere buruieni Sanglypho 4 l/ha

Trat. 5 Inceputul scuturarii petalelor

Rapan,Fainare Impact 0,02%

Viespea fructelor, minatoare, defoliatoare Fury 0,01%

Trat. 6 Fructul cat bobul de mazare

Rapan, fainare Rover 0,2% + Topsin 0,14%

Viermele merelor, defoliatoare, minatoare Nurelle 0,1%

Fertilizare Calcifol 6 l/ha

Trat. 7 Fructul cat aluna

Rapan, fainare Impact 0,02%

Viermele fructelor, defoliatoare, minatoare, acarieni Novadim Progress 0,075%

Fertilizare Arborol 5 l/ha

Trat. 8 Fructul cat nuca

Rapan, Fainare Matiz 0,05%

Viermele fructelor, defoliatoare, minatoare Nurelle D 0,05 %

Fertilizare Elite 3 l/ha

Trat. 9 la 10-14 zile de la trat. 8 fruct de 30-40 mm

Rapan, fainare Topsin 0,14%

Paduche San Jose, paduche lanos, minatoare, defoliatoare, acarieni Mospilan 0,025%

Fertilizare Elite 3 l/ha

Combatere buruieni Sanglypho 4 l/ha

Trat. 10 la 10-12 zile de la trat. 9 fruct ½ din dimensiunea normala

Rapan, fainare Rover 0,2% + Cyflamid 0,03%

Paduche San Jose, defoliatoare, acarieni Milbeknock 0,05%

Fertilizare Arborol 5 l/ha

Trat. 11 la 10 zile de la trat. 10

Rapan, Fainare Impact 0,02%

Paduche San Jose, defoliatoare, acarieni Fury 0,01%

Fertilizare Calcifol 6 l/ha

Trat. 12 la 10-12 zile de la trat. 11

Rapan, Fainare Topsin 0,14%

Viermele merelor, minatoare, defoliatoare, acarieni Sanmite 0,075%

Fertilizare Seniphos 10 l/ha

Trat. 13 la 10-12 zile de la trat. 12

Rapan, Fainare Impact 0,02%

Paduche San Jose, defoliatoare, acarieni, paduche lanos, viermele merelor Trebon 0,03%

Trat.14 la 10-12 zile de la trat. 13

Rapan, Fainare Topsin 0,14%

Paduche San Jose, defoliatoare, acarieni, paduche lanos, viermele merelor Mospilan 0,025%

Trat. dupa caderea frunzelor

Foc bacterian, Rapan, Monilioza Triumf 0,25%.

http://www.sumi-agro.ro/

Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

Fig. 1 Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

Fig. 2 Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

Fig. 3 Tehnologii japoneze moderne in pomicultura bucovineana

 

No responses yet

Noi 14 2012

Protectia fitosanitara a pomilor si viilor in perioada Toamna-Iarna

Published by under Protectia plantelor

Activitatea pomicultorilor si a viticultorilor se considera a fi in general este in general redusa pe parcursul repaosului vegetativ. Pentru eficientizarea viilor si livezilor dar si pentru prelungirea duratei de viata a viei si a pomilor si imbunatatirea calitatii recoltelor recomandam aplicarea unor tratamente cu produse fitosanitare. Stropirile efectuate in perioada repaosului vegetativ sunt foarte importante, intrucat pot duce la reducere numarului de tratamente ulterioare, prin reducerea considerabila a infectiilor primare si a rezervei de forme hibernante ale daunatorilor.

Pentru o mai buna maturare (coacere) a lemnului si pentru a reduce presiunea de infectie cu boli din vii si livezi se recomanda ca toamna, dupa caderea brumei, sa se efectueze un tratament cu produse pe baza de cupru (ALCUPRAL 50 PU).

Tratamentul trebuie efectuat atunci cand aproximativ jumatate din frunzele pomilor si a vitei de vie au cazut. Cuprul se va depune atat pe frunzele ramase pe plante cat si pe cele cazute pe sol. In momentul in care vor cadea toate frunzele, cuprul aflat intre frunze va omora toti agentii patogeni care urmeaza sa ierneze pe sol. De asemenea solutia ajunsa pe ramuri va actiona asupra agentilor patogeni de pe ramuri. Cand se efectueaza acest tratament este recomandat sa se utilizeze o cantitate de solutie mai mare pentru a se realiza o “imbaiere” a pomilor sau a vitei de vie.

Acest tratament este foarte important deoarece prin intermendiul lui se combat rasele rezistente ale bolilor ce s-au format pe parcursul perioadei de vegetatie, scade rezerva de boli   si se asigura igiena culturala. Tratamentul de toamna cu produse cuprice mai ofera avantajul grabirii maturarii (coacerii) lemnului si cresterea rezistentei ramurilor de rod ale pomilor si a coardelor vitei de vie la temperaturile scazute din timpul iernii.

La sfarsitul iernii tratamentele se recomanda sa se faca dupa taierea viei si a pomilor si eliminarea din plantatie a ramurilor rezultate. In acest mod solutia de stropit este folosita mai eficient, iar gradul de acoperire al ramurilor este mai bun.

In cazul in care au fost atacuri puternice de boli anul anterior recomandam efectuarea unui tratament cu produsul ALCUPRAL 50 PU pe baza de cupru. De asemenea recomandam aplicarea unui tratament cu ALCUPRAL 50 PU in situatia in care au fost efectuate taieri „dure” in plantatiile neglijate sau in plantatiile catre trebuie revigorate dupa accidente – inghet. Cuprul va ajuta totodata la cicatrizarea ranilor rezultate in urma taierilor. Produsele pe baza de cupru aplicate la sfarsitul iernii pot intarzia pornirea in vegetatie si pot fi fitotoxice daca mugurii sunt umflati.  ALCUPRAL 50 PU asigura o  actiune preventiva si protectoare fiind un fungicid de contact. El are o persistenta foarte lunga pentru ca ionii de cupru nu pot fi alterati sau degradati de caldura sau de lumina. Calitatea produsului formulat si a lucrarii de stropit este esentiala pentru o buna eficacitate.

Urmatorul tratament trebuie facut cu NUPRID OIL 004CE. Acest produs este un amestec de ulei si imidacloprid, avand un mod de actiune foarte complex – prin contact, prin ingestie si pe cale respiratorie – avand o eficacitate foarte ridicata in combaterea multor specii de insecte, acarieni si afide daunatoare.

NUPRID OIL 004 CE se aplică, de regula, la sfârşitul repausului vegetativ/începutul dezmuguritului. Tratamentele se fac cu mijloace de stropit terestre, prevăzute cu sisteme de agitare continuă a soluţiei de stropit din rezervor, şi bine reglate pentru o pulverizare cât mai fină a soluţiei de stropit şi o acoperire /îmbăiere cât mai bună a ramurilor şi trunchiurilor pomilor,a coardelor şi butucilor viţei de vie, evitându-se însă scurgerile/şiroirile de soluţie pe sol. Tratamentele se fac, pe cât este posibil, când temperatura ambiantă depăşeşte 100C, este calm atmosferic (pentru evitarea driftului) şi nu există condiţii de precipitaţii în timpul sau imediat după aplicarea tratamentelor.

Pentru soiurile de măr şi viţa de vie sensibile la făinare, dacă tratamentul cu NUPRIDOIL 004 CE se face la începutul dezmuguritului, se poate aplica în amestec cu un fungicid sistemic (Topsin Al 70 PU, Topsin 500 SC sau Bumper 250 CE) pentru prevenirea/combaterea atacului timpuriu de făinare. Alte amestecuri cu alte produse, pentru prevenirea/combaterea timpurie şi a altor boli ale pomilor (cum este focul bacterian/Erwinia amylovora la meri sau monilioza la cireşi, pruni, caişi sau piersici), se pot face avându-se în vedere recomandările din tehnologiile pe culturi privind cele mai eficiente asocieri. NUPRID OIL 004 CE nu se va aplica în amestec cu produsele pe bază de sulf.

Dr. Ing.  Valerian Istoc

email: valerian.istoc@alcedoltd.ro

www.alcedoltd.ro

Fig. 1  Protectia fitosanitara a pomilor in perioada Toamna-Iarna


One response so far

Apr 03 2012

Protectia si fertilizarea capsunului

Published by under Pomi fructiferi

 Pentru o cultura cat mai reusita lucrarile se incep primavara devreme. Dupa greblare si aparitia primelor frunze noi, se va aplica un tratament impotriva patarii albe si brune a frunzelor si putrezirea coletului. Se va folosi fungicidul Cupertine Super in concentratie de 0,35 %, care contine cupru sub forma de zeama bordeleza si cymoxanil.  Cuprul va face o desinfectie a plantei si a solului, iar cymoxanil fiind componenta sistemica, va patrunde in frunze si va proteja plantele din interior.

Cantitatea de solutie pentru acoperirea suprafetei de cultura depinde de marimea plantelor si variaza de obicei intre 500 – 1000 l/ha.

Pentru insecte si acarieni se va amesteca in solutie si insecticidul Novadim Progress in concentratie de  0,15%.

Urmatorul tratament se va aplica la aparitia si inaltarea inflorescentelor.   Bolile vizate sunt putregaiul fructelor, făinarea, pătarea albă şi brună a frunzelor.  Se va folosi fungicidul Drago 76 WP in concentratie de 0,2 %. Pentru daunatorii precum gărgăriţa florilor, molia căpşunului, etc., recomandam insecticidul Nurelle in concentratie  de 0,05% (5 ml in 10 l apa). Daca exista si atac de acarieni se va adauga si acaricidul Nissorun in concentratie de 0,05%.

Fertilizarea foliara se va face cu produsul Seniphos in concentratie de 1%. Acesta contine fosfor si calciu, elemente necesare plantelor pentru energie si fortificare. Se stie ca la temperaturi scazute fosforul nu poate fi preluat din solde catre radacini.

Al treialea tratament se va face cand 3-5% din inflorescente sun in faza de „buton alb”. Recomandam folosirea fungicidului sistemic Topsin 500 SC in concentratie de 0,14% iar impotriva daunatorilor, insecticidul Mospilan 20 SG, in concentratie de 0,02 %. Mospilan nu este toxic pentru albine.

O fertilizare foliara cu Elite (NPK 20:20:20) in concentratie de 0,3 % ar fi binevenita in aceasta perioada.

Tratamentul al patrulea se va executa la inceputul scuturarii petalelor cu fungicidul Rover 500 SC in concentratie de 0,2% la care se va adauga si insecticidul Trebon 30 EC in concentratie de 0,03%. Pentru fertilizarea foliara se va apela la un produs pe baza de calciu, Stopit in concentratie de 0,5%.

In functie de conditiile meteorologice, tratamentul numarul cinci poare fi la intrarea in parga a fructelor. In acea faza protejarea impotriva putregaiului cenusiu si a altor boli este foare importanta. Se va aplica fungicidul botriticid Pyrus 400 SC in concentratie de 0,15%. Pentru daunatori, daca este cazul se va adauga Mospilan in concentratie de 0,02%.

Se va mai face o fertilizare cu calciu (Stopit sau Calcifol Sum 0,5%), care va conferi fermitate fructelor si rezistenta la transport si manipulare.

Dupa recoltare, in functie de starea fitosanitara a culturii, tratamentele vor fi coninuate, astfel incat foliajul plantelor sa se pastreze sanatos pana la caderea brumelor de toamna.

Pentru plantatii noi se recomanda scufundarea radacinilor stolonilor inainte de plantare intr-o solutie de  Mospilan 0,03%.

Pentru fertilizare se poate adauga in gropile de plantare ingrasamantul microgranulat de sol Microstart Sum PZ 30 kg / ha sau 0,5 g/planta. Acesta contine azot si fosfor usor asimilabile, si va asigura plantelor un start bun si o hranire corespunzatoare.

Dr.ing.  Anastase IORGU

Tel.Mob: 0744.586.115
anastase.iorgu@sarom.ro

No responses yet

Oct 23 2011

Patarea alba si rosie (purpurie) a frunzelor de capsun

Published by under Protectia plantelor

Patarea frunzelor de capsun este cel mai des provocata de:

♦ Patarea alba la capsun este produsa de ciuperca Mycosphaerella fragariae, (Vezi Fig. 3 si 4);

♦ Patarea rosie sau purpurie la capsun este produsa de ciuperca Diplocarpon earliana, (Vezi Fig. 1 si 2);

 Patarea alba si cea purpurie sunt bolile foliare cele mai raspandite la capsun. Boalile apar  atat la cultura in camp (gradina) cat si in cultura in spatii protejate (solarii, tunele joase).

Semnele bolii:

  • La patarea alba (Mycosphaerella fragariae)atacul pe frunze se observa sub forma unor pete de 1-5 mm diametru, petele au marginea purpurie (rosu-violet) iar centru petelor este cenusiu-albicios;
  • La patarea purpurie rosie” (Diplocarpon earliana)atacul pe frunze se observa sub forma unor pete de culoare purpurie-bruna.

Frunzele atacate de cele doua boli se rasucesc si in final se usuca, afectand grav vigoarea plantelor de capsun si prejudiciind productia urmatoare de fructe.

Factori favorizanti:

Atacul de patare alba se intensifica in anii 2-3 de la plantare.

Masuri de protectie:

–        Utilizarea soiurilor tolerante la aceste boli;

–        Dupa recoltarea fructelor frunzele se cosesc si se ard impreuna cu materialul de mulci (paie).

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Tratamentele pentru patarea alba si purpurie se pot face  la aparitia primelor simptome cu fungicidele Score  si   Topsin (metil tiofanat).

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Patarea rosie „purpurie” (Diplocarpon earliana) a  frunzelor de capsun

Capsun_Patarea rosie-alba-purpurie

Fig. 2 Patarea  rosie „purpurie” (Diplocarpon earliana) a  frunzelor de capsun (A-parte superioara, B-parte inferioara)

Capsun_Patarea rosie-alba-purpurie

Fig. 3 Patarea albaMycosphaerella fragariae) a  frunzelor de capsun (A-parte superioara, B-parte inferioara)

Fig. 4  Patarea alba  ( Mycosphaerella fragariae)  a  frunzelor de capsun

No responses yet

Oct 23 2011

Putregaiul cenusiu la Capsun (Botrytis cinerea)

Published by under Protectia plantelor

Putregaiul cenusiu la capsun

Putregaiul cenusiu la capsun este produs de ciuperca Botrytis cinerea sin. Botryotinia fuckeliana.

Putregaiul cenusiu este una din cele mai pagubitoare boli pentru capsun. Boala poate apare atat la cultura in camp (gradina) cat si in cultura in spatii protejate (sere, solarii, tunele joase) mai ales in anii ploiosi.

Agentul patogen (ciuperca Botrytis cinerea) este polifag (ataca mai multe specii de plante). El poate trai si saprofit, putand trece usor in stadiul de parazit.

Atacul de putregai cenusiu se produce si in perioada de pastrare a fructelor dupa recoltare.

Cauza bolii:

Boala este cauzata de ciuperca Botrytis cinerea care formeaza pe suprafata organelor atacate  conidiofori septati, bruni la baza, lungi de 2-3 mm (Vezi fig.). La varful conidioforilor se formeaza 2-3 ramificatii (in forma de ciorchine)  pe care sunt prezente numeroase conidii.  Conidiile sunt unicelulare, ovoide, galbui cu dimensiunile de 9-16 x 6-10 μm (Vezi fig.).

Transmiterea de la un an la altul se face prin resturi de plante infectate.

Semnele bolii:

pe fructciuperca ataca la inceput fructele strivite,  ranite sau care sunt in contact cu solul, atacul se extinde pe toate fructele formate. Putregaiul la capsun isi continua atacul asupra fructelor si dupa recoltare (in ladite si depozite). Semnele specifice atacului de putregai pe fruct: decolorarea fructului, pete brune, devin moi si zemoase si se acopera de mucegaiul cenusiu-specific, (Vezi fig.);

pe flori – florile atacate se brunifica si se ofilesc fiind acoperite de mucegai cenusiu.

Factori favorizanti:

Atacul putregaiului cenusiu este favorizat de: umiditatea ridicata, lipsa aerisirii, nebulozitate persistenta, fertilizarea si udarea excesiva in perioada de formare-crestere si coacere a fructelor.

Masuri de protectie:

  • Aerisirea corespunzatoare a spatiilor protejate (sera, solar, tunel);
  • Folositi mulci (paie, folie, etc), astfel incat sa se evite contactul direct intre fructele de capsun si solul umed;
  • Evitati irigarea culturilor prin aspersie (folositi irigarea prin picurare-amplasata sub folia de mulci);
  •  Dupa recoltare plantele de capsun se cosesc, iar resturile rezultate se vor distruge prin ardere.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Aplicarea de tratamente contra putregaiului cenusiu la capsun

Tratamentele preventive pentru putregai cenusiu se fac alternand fungicide din grupe diferite (un produs se va aplica preferabil pe parcursul unui sezon de maxim 2-3 ori);

  1.  Se fac tratamente (la acoperire) cu fungicide de la inceputul infloritului;
  2. Se fac tratamente dupa fiecare recoltare a fructelor cu Teldor 500 SCPROLECTUS, etc.
  3. Se fac tratamentele cu 2 zile inainte de recoltare cu  PROLECTUS  sau Switch (sau orice fungicid cu timp de pauza scurt). Aceste tratamente previn riscul aparitiei bolii pe fructele abia  recoltate.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Verificati cu atentie pe eticheta “Timpul de pauza pana la recoltare”

Bolile capsunului putregai cenusiu-Botrytis_00

Fig. 1 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele  de capsun

Fig. 2 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Fig. 3 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Fig. 1 Atac de putregai cenusiu pe fructele de capsun

Fig. 4 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Fig. 1 Atac de putregai cenusiu pe fructele de capsun

Fig. 5 Atac de Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), pe fructele de capsun

Botrytis cinerea la capsun-conidiofor la microscop

Fig. 6 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor septat la microscop

Botrytis cinerea la capsun-conidiofor la microscop

Fig. 7 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor septat la microscop

Botrytis cinerea la capsun-conidiofor la microscop

Fig. 8 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidii la microscop

Botrytis cinerea la capsun-conidiofor la microscop

Fig. 9 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidii la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 10 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea),  ciorchine cu conidii la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 11 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor  la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 12 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor & conidii   la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 13 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor cu conidii  la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 14 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor cu conidii  la microscop

Putregaiul Cenusiu-botrytis cinerea

Fig. 14 Putregai cenusiu (Botrytis cinerea), conidiofor cu conidii  la microscop

No responses yet

« Prev - Next »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.