Get Adobe Flash player

Search Results for "topsin"

Apr 04 2010

Tillandsia sau Pana Roz: ingrijire, udare, inmultire, boli

Published by under Flori

TILLANDSIA sau „PANA ROZ”  (Tillandsia cyanea)

Este o „bromelie” originara din America Centrala si de Sud.

Tillandsia este o planta perena cu aspect de rozeta si frunze sub forma de lance, ce formeaza la Inflorire un spic de culoare roz din care ies flori mov.

Se recomanda ca substratul sa fie compus din 2 parti turba, o parte nisip si o parte sol argilos. Alta varianta ar fi un 2/3 substrat pe baza de turba existent in comert si 1/3 nisip.

Lumina: Tillandsia este o planta iubitoare de lumina, ea preferand locurile luminoase dar nu cele cu radiatie solara directa (soarele cade direct pe planta).

Udarea: Tillandsia are nevoie de udare aproape zilnica dar cu foarte putina apa, astfel incat solul sa fie mentinut in permanenta reavan. Se recomanda in perioada de vara pulverizarea zilnica cu apa. Apa folosita este bine sa aiba temperatura camerei si eventual folositi apa de ploaie.

Temperatura optima de dezvoltare a acestei plante este cuprinsa intre 20-25°C in perioada primavara-toamna, iar iarna se recomanda ca temperaturile nu scada sub 10-15°C.

Fertilizarea se face chiar si de doua ori pe luna in perioada primavara-toamna. Puteti folosi fertilizantii universali cum ar fi si Substral universal sau intrucat conditiile de crestere sunt destul de asemanatoare cu orhideele epifite, folositi Sunstral pentru orhidee dar cu udare la doua sapramani de primavara pana toamna si la o luna iarna.

Inmultirea tillandsiei se poate face prin divizarea tufei (acordandu-se o atentie deosebita radacinilor mici ale plantei) sau prin seminte.

Atentie:

  • daca frunzele incep sa moara inseamna ca temperatura din camera este prea scazuta sau planta este udata in exces si astfel radacinile incep sa putrezeasca;
  •  frunzele brune indica umiditate scazuta sau contactul cu razele soarelui;
  • nu pozitionati planta in locuri unde sunt curenti de aer.

Bolile si daunatorii bromeliilor

Datorita mediului umed acestea pot face usor boli de origine micotica (cauzate de ciuperci):

  • Bolile de origine micotica,  datorate ciupercilor – “fungi” ca (Botrytis spp., Pythium spp., Fusarium spp. si Phytophtora spp.), acestea provoaca putrezirea plantelor in zona coletului. Tratarea bolilor se face prin udarisi stropiri cu solutii ale  fungicidelor:  Topsin, Switch 1g/1l apa si  Tachigaren 1,5 ml/1l apa sau Previcur. Se vor introduce cele doua fungicide intr-un litru de apa cu care se va uda si stropi planta.

Daunatorii bromeliilor sunt:

Paduchii lanosi (au aspect de puncte de puf alb de 0,5-1 mm), acestia  se combat cu ajutorul insecticidelor prin tratamente repetate la o saptamana timp de o luna, folosind produce ca:  Actara, Dantop, Mospilan, etc.

Fig. 1 TILLANDSIA sau „PANA ROZ” (Tillandsia cyanea)

Fig. 2  TILLANDSIA sau „PANA ROZ” (Tillandsia cyanea)

No responses yet

Apr 04 2010

Dracena – ingrijire, inmultire, udare, fertilizare

Published by under Flori

DRACENA

Este originara din Africa tropicala.

Dracena este o planta (decorativa prin frunze) cu un aspect de arbust de talie medie. Are o cultivare usoara.  Pozitia frunzelor in varful tulpinii ne permite sa o denumim “palmier de casa”.

Substratul „pamantul”  – dracaena are nevoie de un substrat afanat si permeabil (lasa sa circule apa), acesta poate fi  2/3 turba si1/3 nisip sau 2/3 pamant de flori pe baza de turba si 1/3 nisip. Cele doua variante de substrat, asigura o dezvoltare armonioasa a plaintei.

Lumina pentru dracena nu este foarte importanta, ea fiind o planta care accepta semiumbra spre deosebire de alte plante de apartament, acesta este si motivul pentru care foarte multe persoane o prefera pentru apartamentele lor – apartamente care in general dispun de mi putina lumina (expozitie nordica sau etajele P-1, etc.).

Apa pentru planta de dracena este foarte importanta, ea trebuie udata cu regularitate solul ei nu trebuie lasat sa se usuce (sol reavan), folositi daca este posibil apa la temperatura camerei si eventual udati cu apa de ploaie. In general dracena este totusi o planta putin pretentioasa la udare, a se evita excesul de umiditate care va conduce la putrezirea radacinii plantei de dracena.

Temperatura optima pentru dezvoltarea armonioasa a dracenei variaza intre 10-12°C iarna, iar vara intre 18-20°C.

Inmultirea dracenei se face prin butasi din varful tulpinii, sau din baza acesteia unde exista o ramificatie ce necesita ajustare. Butasii de dracena  se taie in fragmente de 10 cm. Daca dispunem de radistim, udam si pudram baza  butasilor cu radistim -  dupa care introducem butasul intr-un substrat (ca si amstec) similar cu cel in care a fost platata. Substartul de inradacinare il mentinem in permanenta reavan prin udare.  Periodic udam  si puverizam cu solutie de topsin 1ml/1l apa. Atentie partea de butas care se ingroapa – nu trebuie sa aiba frunze. pentru mentinerea unei umiditati atmosferice ridicata si a caldurii putem acoperii vasul cu butasi cu o folie (vezi butasirea la lamai).

Taierea plantelor de dracena: taierea plantelor de dracena se face in general atunci cand au ajuns prea pari sau pentru modelarea formei. Taierea se face primavara iar pe rana rezultata in urma taierii este bine sa aplicam mastic cicatrizant de altoit si taiat (Arborrin sau Potaben) sau carbune vegetal pisat (carbune de gratar pisat – praf). In urma taierii imediat de sub zona taiata vor aparea noi cresteri.

Atentie:

  • frunzele de dracena se vestejesc daca umiditatea in substrat este prea mare sau insuficienta (mentineti substratul reavan nu ud), sau temperatura din camera este prea mica. In aceasta situatie trunchiul (tulpina) se degarniseste (ramane fara frunze)  repede;
  • pentru un aspect placut al platei de dracena – se recomanda stergerea si pulverizarea frunzelor cu apa;
  • schimbarea ghiveciului „vasului’ este necesara o data la 2-3 ani si se recomanda sa fie facuta primavara;
  • o  lumina insuficienta duce la decolorarea frunzelor;
  • uscarea varfurilor frunzelor se produce daca aerul din incapere este prea uscat;
  • nu pozitionati dracena in locurile unde sunt curenti de aer, nu scoateti dracena afara (pe balcon).

Fertilizarea: se face cu ajutorul ingrasamintelor pentru plantele decorative prin frunze. Aceste ingrasaminte au in raportul macroelementelor NPK mai mult N  (azot), azotul determina cresterea foliara (cresterea frunzelor). Se pot folosi batoanele fertilizante de la Substral (batoane pentru plante decorative prin frunze). Acestea se administreaza odata la doua luni in perioada  februarie-octombrie (cate un baton intreg in functie de marime aghiveciului). In perioada octombrie-februarie (sezonul rece) cantitatea de ingrasamant se reduce la jumatate (in functie de ghiveci se va administra numai jumatate de baton in aceasta perioada si nu un baton intreg). Sau se pot folosi orice ingrasaminte pentru plante decorative prin frunze.

Insectele daunatoare pentru dracena sunt reprezentate de specii de afide (paduchi mici de diverse culori) a caror prezenta se poate observa prin existenta unor pete lucioase si lipicioase aflate pe frunze sau flori), aceste se combat cu succes cu insecticidele Actara sau Mospilan.

Alti daunatori sunt reprezentati de acarieni (paianjeni microscopici) care se pot observa greu cu ajutorul unei lupe (acarienii tes o plasa fina de paianjen).  Se combat cu ajutorul lui MILBEKNOCK EC (0,6 ml intr-un litru de apa) sau Vertimec.

Speciile reprezentative pentru genul Dracaena, sunt: Dracaena draco, Dracaena fragans, Dracaena bicolor, Dracaena marginata, Dracaena sanderiana, Dracaena reflexa.

Fig. 1 Varietati de Dracena (Dracaena spp.)

Fig. 2 Varietati de Dracena variegata  (Dracaena Reflexa Aurea Variegata)

Fig. 3  Dracena (Dracaena fragrans compacta)

Fig. 4 Dracena (Dracaena spp.)


One response so far

Apr 03 2010

Orhidee – ingrijire, inmultire, udare, fertilizare

Published by under Flori

Orhideele

Orhideele sunt printre cele mai populare flori de apartament. In trecut numai persoanele bogate detineau si ingrijeau orhidee, dar in timp s-au facut progrese in ceea ce priveste inmultirea acestora.

De la prima incercare de crestere a orhideelor la mijlocul anilor 1700, ele au avut reputatia de flori care se cresc greu, dar multe dintre orhidee sunt usor de crescut.

Orhideele sunt destul de rezistente si pot supravietui  multi ani in ghivece daca sunt ingrijite corespunzator.

Orhideele fac parte din familia Orchidaceae.

Familia orhideelor include mai mult de 900 de genuri si aproximativ 25000 de specii, facandu-le cea mai mare familie de plante din lume. Ele pot fi gasite in aproape orice mediu din lume. Cele mai multe specii de orhidee sunt din zonele tropicale si subtropicale. Multe dintre orideele cultivate in apartamet sunt epifite (orhidee ce traiesc in scorburile arborilor sau pe arbori). Litofite sunt cele  care traiesc pe roci „stanci”. Orhideele din regiunile temperate sunt in general terestre (adica traiesc pe sol ca si marea majoritate a plantelor). Un exemplu este reprezentat de o orhidee celebra care traieste in Romania si este cunoscuta sub numele de Papucul Doamnei (Cypripeidum calceolus).

Orhideele sunt dorite in apartamente pentru florile lor rafinate, care sunt disponibile intr-o mare varietate de culori: albastre, galbene, albe, portocali, rosii, deci orhideele se incadreaza in grupul plantelor de apartament decorative prin flori. Unele flori sunt dungate, sau au pete de culoare. Florile pot trai de la 1 saptamana la 4 luni, in functie de specie. Frunzele sunt de regula verzi, dar unele orhidee au frunze frumoase cu diverse marmoratii.

Multe dintre orhidee au miros, unele emana miros de carne putrezita, altele au mirosuri placute: de lamaie, portocale, ciocolata, scortisoara sau cocos.

Vanilia este extrasa din oridee, mai exact dintr-o orhideea Vanilla planifolia. Orhidee originara din Mexic.

Intrucat cele mai multe orhidee cultivate in apartament sunt specii EPIFITE vom preventa conditiile necesare pentru cresterea si dezvoltarea acestora:

Lumina

Unul din factorii determinanti in inflorire alaturi de fertilizare este lumina. Orhiheele ce nu beneficiaza de lumina suficienta – nu vor inflori, acestea cresc si par sanatoase dar in lipsa luminii nu vor inflorii.

Cel mai bun loc de crestere a orhideelor sunt pervazele. O fereastra cu expozitie sudica este locul ideal pentru niste rezultate optime, fereastra cu expozitie vestica poate fi urmatoarea, apoi estica si nordica. Daca pervazul geamului nu furnizeaza lumina suficienta pentru orhidee, se poate suplimenta cu lumina artificiala. Pentru o propagare optima a luminii, se recomanda stergerea regulata a geamurilor si de asemenea stergerea frunzelor orhideelor de praf.

Planta este cea care ne arata cel mai bine daca lumina este sau nu corespunzatoare, astfel daca orhideele nu infloresc (primavara odata cu marirea intensitatii luminii si a duretei acesteia „ziua mai lunga”), prima cauza la care trebuie sa te gandesti este lumina. La orhideele care nu au lumina suficienta, frunzele vor avea o culoare verde inchis, iar la orhideele care beneficiaza de lumina suficienta frunzele sunt de un verde deschis.

Atentie!!!  – nu scoateti orhideele direct la soare „au nevoie de lumina dar nu de lumina directa”. Arsura luminii solare pe frunze se poate observa sub forma unor pete negre pe frunze sau frunze ingalbenite.

Temperatura

Temperatura este un element de baza in inflorirea orhideelor.

Orhideele crescute in apartament, trebuiesc pozitionate pe un pervaz unde exista variatii de temperatura, aceste variatii vor induce inflorirea.

Apa si Udatul

Apa excesiva „udatul excesiv” este principalul factor care conduce la moartea orhideelor. Cele mai multe varietati de orhidee prefera o perioada de uscaciune intre doua perioade de umiditate.

In cazul orhideelor se ia ghiveciul si se uda cu apa la temperatura camerei „apa de chiuveta statuta 24 ore-sau cea mai buna este apa de ploaie”.

I. Exista mai multe metode de a determina cand o planta are nevoie de  apa:

1. Se introduce un deget in interiorul ghiveciului 2-3 cm, daca solul este uscat, planta are nevoie de apa, daca solul este umed  mai asteptam cateva zile inainte de urmatoarea udare;

2. Se observa vasul transparent cu orhideea (un vas transparent-pe care se vede umiditatea-condens pe pereti) dupa ce udam avem condens pana in partea de sus, dupa o saptamana acesta scade spre fundul ghiveciului (un moment bun de udat orhideea).

Atentie!!! Orhideele se uda obligatoriu, la un interval de 7-9 zile intre udari (in functie de temperatura si umiditatea din ambientala). Daca acest interval este neglijat, exista riscul ca radacinile sa izi piarda turgescenta (se  zbarcesc si se inmoaie-devin sensibile la putregaiuri), acest proces din pacate este ireversibil (chiar daca udam radacinile afectate nu isi mai revin in totalitate).

II. Metode de udat:

1. Apa de udat se toarna pana cand aceasta curge pe partea cealalta a vasului (apa ce s-a  adunat in farfurioara se arunca, nu lasam orhideea cu apa in farfurioara);

2. O alta metoda presupune imersia (scufundarea intr-un vas cu apa, apa patrunde prin gaurile din fundul ghiveciului si va umecta tot substratul, se lasa ghiveciul in imersie in apa 10-15  minute (Vezi fig.),  Atentie  !!! imersia se face astfel incat apa sa ramana strict in zona radacinilor)  ghiveciului cu orhidee in apa de udat, dupa imersie se lasa ghiveciul pana ce se scurge toata apa in exces  intr-o farfurioara (Atentie !!! – apa stransa se arunca).

Atentie !!! Daca planta este udata cu apa mai rece de 10°C, radacinile vor muri, udati numai cu apa la temperatura camerei;

Atentie !!! Ghiveciul trebuie sa aiba gauri mari si numeroase in zona de fund, altfel riscam ca apa sa nu se scurga bine dupa udat si radacinile sa putrezeasca;

Atentie !!! Udarea plantei se face astfel incat sa nu patrunda apa intre frunze – la baza plantei intrucat exista riscul ca aceasta sa putrezeasca.

Umiditatea

Orhideele iubesc umiditatea. Exista cateva moduri de a creste umiditatea. Cea mai simpla este sa asezam cateva plante apropiate una de cealalta, astfel umiditatea aerului din jurul plantelor va mai creste. Datorita faptului ca in apartamente in special iarna aerul este uscat recomandam ca orhideele sa fie asezate in tavite cu pietricele ceramice de 1,5-2 cm diametru sau pietris. Se toarna apa peste pietricele ceramice din tavita pana se umplu cu apa spatiile dintre pietricele – Atentie ghiveciul orhideelor nu va sta in apa el va fi inaltat pe un capacel astfel incat fundul acestuia sa fie la nivelul superior al pietricelelor, deci sa nu aiba contact cu apa care umezeste pietricelele ceramice. Tavita in care se pun pietricelele trebuie sa fie un pic mai mare sau egala cu suprafata acoperita de frunze.

Atentie !!! Pulverizarea plantei se face fin si fara apa in exces astfel incat apa sa nu se acumuleze intre frunze – la baza plantei intrucat exista riscul ca aceasta sa putrezeasca.

Fertilizarea

Cel mai bine este sa aplicam fertilizanti odata pe saptamana cand plantele sunt in crestere. Cand planta incepe sa se maturizeze, se reduce fertilizarea. Se renunta la fertilizare cand planta intra in perioada de repaus „iarna”. Dupa o perioada in care orhideea a fost fertilizata saptamanal sau la doua saptamani (lunile martie-octombrie) se recomanda ca udarea sa se faca timp de o luna doar cu apa „fara fertilizanti” pentru a preintampina o eventuala fertilizare in exces – ce poate dauna plantei.

Pentru fertilizare se pot folosi ingrasaminte concepute special pentru orhidee de la diversi producatori:  Substral, Compo,  Agro CS, etc., acestea se gasesc ca:  lichid ce se adauga in apa de udare. Se pot folosii  si  batoane fertilizante cu eliberare lenta (acestea se introduc direct in substrat si sunt active mai multe luni).

Atentie !!! Nu fertilizati orhideele  imediat dupa ce ati schimbat pamantul (substratul), intrucat substratul din comert de obicei contine si adaus de  ingrasaminte.

Substratul si vasul de cultura

Multe orhidee prefera ca substrat un amestec de scoarta de copac, lemn de feriga, pluta, turba, carbune si nisip. Puteti folosi amestecuri gata preparate pentru orhidee din comert (ex. de la Compo), sau folositi numai scoarta de copac simpla pentru orhidee (din Supermarket).

Vasele „ghivecele” in care cultivam orhidee trebuie sa fie transparente – putem folosi orice vas de plastic transparent incolor,  intrucat radacinile acestora au nevoie de lumina, (Vezi fig. 3).  Se pot folosii cu succes vase alimentare cilindrice de 1.900 ml (Vezi fig. 3).

Transplantarea „schimbarea vasului si pamantului” ar trebui facuta la 1-2 ani (preferabil intr-un ghiveci mai mare de 1.900-2.000 ml), dar unele varietati nu necesita transplantarea. Momentul transplantarii este foarte important deoarece daca nu se face la momentul potrivit plantele nu vor inflori anul viitor. Toate transplantarile trebuie facute preferabil  intre lunile februarie si august. In aceasta perioada orhideea are cresteri noi si produce noi radacini, preferabil sa nu aiba flori.

Cand se face transplantarea, se va curata ghiveciul si radacinile se vor clati cu apa calduta. Inainte de asezarea in ghiveci se vor taia toate radacinile moarte, frunzele ingalbenite, tulpinile fara flori si bulbii putreziti.

Orhideea se va replanta in ghiveci la aceeasi inaltime la care a fost plantata anterior. Pentru evitarea raspandirii bolilor si daunatorilor, se recomanda a nu se folosi pamantul de la o planta la alta.

Daca orhideea a avut multe radacini putrezite (moi, macerate) este bine aca acestea sa fie indepartate in totalitate, iar prima udare sa se faca cu o solutie de fungicid (Topsin).

Inflorirea

Orhideele infloresc de mai multe ori intr-un an.  Inflorirea se realizeaza prin emiterea de  tije florale (Vezi fig. 4), care in varf formeaza o multime de flori (Vezi fig. 6).  Floarea de orhidee dureaza cateva luni (5-6 luni), dupa care florile se trec. Odata ce inflorirea s-a terminat sau este la final, tija florala se taie de la subsuara unei frunze (Vezi fig.  3), (Atentie – putem pastra tija florala mai mult timp  daca dorim inmultirea orhideelor – este posibil sa apara noi pui, este recomandat ca tija sa se taie deasupra la 1-2 ochi Vezi fig., aici in scurt timp va aparea un pui de orhidee).

La scurt timp dupa ce taiem tija florala, orhideea incepe sa creasca si sa emita noi tije florale (un nou val de flori), astfel ciclul se reia in permanenta (Vezi fig. 4).

Orhideele albastre, sunt de fapt orhidee albe colorate, utilizand un colorant special. O orhide albastra va avea urmatorul val de flori de culoare alba. Puteti colora orhideele albe utilizand (coloranti alimentari, ex.  “Wilton” in cantitati foarte mici, cu care se va colora in prealabil – apa de udare),  Atentie !!! – intrucat nu utilizam un colorant omologat pentru orhidee, exista riscul sa afectam planta.

Inmultirea

La speciile care “fac pui” inmultirea se face prin separarea puilor.  Specile de (Phalaenopsis spp.) dupa caderea florilor pot forma pui pe tija florala (pentru a grabi aparitia puilor de orhidee, taiem tija florala preferabil deasupra la primul sau al doilea ochi – Vezi fig.).  Puii formati pe tija florala se pot separa in momentul cand sunt bine dezvoltati si au radacini de peste 8-10 cm (Vezi fig. 2).  Noile orhidee “puii” se planteaza in substrat “pamant” de orhidee.

Metoda de inmultire industriala  cel mai des utilizata, este metoda  inmultiri  “In Vitro” care se face numai in conditiile unor laboratoare  performante.

Bolile orhideelor

Datorita mediului umed acestea pot face usor putregaiuri ca:

  • Putregaiurile  de origine micotica,  datorate ciupercilor – “fungi” ca (Botrytis spp., Pythium spp. si Phytophtora spp.). Se manifecta prin putrezirea radacinilor si pete negre pe spatele frunzelor. Acestea  se for trata prin udarisi stropiri cu solutii ale  fungicidelor:  Switch 1g/1l apa; Pyrus; Topsin. Se vor introduce cele doua fungicide intr-un litru de apa (Topsin+Pyrus) cu care se va uda si stropi planta.
  • Putregaiuri cauzate de bacterii (Erwinia spp. si Pseudomonas spp.), din pacate pentru acestea din urma nu se pot folosi ca si combatere decat antibiotice ca de exemplu Kasumin. Altfel  singura solutie este preventia – pentru putrgaiurile cauzate de bacterii „preventie inseamna o udare corespunzatoare – nu excesiva” si un mediu in care aerul sa circule.

Specii si varietati

Cele mai populare genuri prezente ca plante de apartament sunt: Cattleyas spp., Phalaenopsis spp. Paphiopedilums spp. si Oncidiums spp.

Fig. 1  Orhidee (Phalaenopsis spp.)

5

Fig. 2  Inmultire orhidee (Phalaenopsis spp.), separarea puilor

2

Fig. 3  Orhidee  (zona unde se taie tija florala – dupa trecerea florilor)

6

Fig. 4 Orhidee Phalaenopsis (radacina-floare veche-floare noua)

Fig. 5A Udarea orhideelor "Phalaenopsis" prin imersie

Fig. 5A Udarea orhideelorPhalaenopsis” prin imersie

Fig. 5B Udarea orhideelor "Phalaenopsis" prin imersie

Fig. 5B Udarea orhideelorPhalaenopsis” prin imersie

4

Fig. 6  OrhideePhalaenopsis

3

Fig. 7 Orhidee alba “Phalaenopsis”

1

Fig. 8   Orhidee pitica (Phalaenopsis calimero)

Fig. 9  Orhidee alba “Phalaenopsis”

Fig. 10  Orhidee  “Phalaenopsis”

Fig. 11  Orhidee  “Phalaenopsis”

orhidee_inmultire

Fig. 12 Inmultirea orhideelor “Phalaenopsis”, taierea tijei florale – deasupra unui nod convenabil

o

Fig. 13 Orhidee “Phalaenopsis”, in vas decorativ mascat cu lemn de mesteacan

o

Fig. 14 Orhidee “Phalaenopsis”, in vas transparent alimentar

7

Fig. 15 Orhidee “Phalaenopsis”, de culoare alba

o

Fig. 16 Orhidee “Phalaenopsis”, de culoare albastra (colorata artificial)

o

Fig. 17 Orhidee “Phalaenopsis”

Informatii valoroase de la o cititoare  pasionata de orhidee

(“Am inceput de 1 an si jumatate sa ma ocup de orhidee, din momentul cand am primit cadou de ziua mea o orhidee de la colegi, din acel moment am fost interesata sa aflu cum sa am grija de ea,am schimbat imediat ghiveciul, mergand la florarie si cerand ghiveci si pamant special pt. orhidee,am plantat-o in noul ghiveci fara sa ma ating de radacini si  am transplantat-o in ghiveciul nou  punandu-i doar un adaus de pamant. O tin la fereastra pe pervaz, soare am doar dimineata si in rest doar lumina, florile mi-au tinut 4 luni si dupa ce au cazut, nu i-am taiat tijele care au ramas verzi,am udat-o cu apa plata(sau statuta in sticla de cel putin 24h ) pana s-a udat  bine stratul de pamant  apoi arunc apa din farfurie si am lasat-o in acelasi loc, dupa cateva saptamani am avut surpriza din muguri sa faca frunzulite(pe tulpina) si sa dea radacinile verzi, l-am desprins usor de pe tulpina si am pus direct puiul in pamant in alt ghiveci, am inmultit orhideea, si dupa cateva luni puiutul a dat tulpina si a facut 2 flori, in rest are nevoie de apa doar cand e uscat pamantul si de iubire,in fiecare zi imi fac timp sa ma uit la ele,de atunci  am cumparat orhidee de la florarii la pret redus (cand nu mai aveau flori le obtineam la 10.0 ron si astfel le schimbam ghivecele (transparente de plastic) si am ajuns sa am dupa un an orhidee frumoase si sanatoase ,cumparate la un pret f. mic, am astazi 15 orhidee de f. multe nuante care sant grozave de sanatoase si frumoase,ingrasamant am inceput sa le pun din momentul cand au inflorit.” – Preda Mariana)

59 responses so far

Mar 30 2010

Altoire lamai – metoda si poze

Published by under Pomi fructiferi

Altoirea lamaiului este un procedeu de inmultire vegetativa ce presupune pricepere in manuirea briceagului de altoit. Cu putina exersare in prealabil, rezultatele altoirii  pot fi satisfacatare chiar si la incepatori si in conditii de apartament.

Etape in altoirea lamaiului

1. Perioada optima de altoire este in lunile (mai-august);

2. Specii portaltoi se pot folosi: plante obtinute din samanta de – lamai, portocal, madarin, grapefruit;

3. Inainte de altoire cu o saptamana, udati abundent lamaul (va stimula circulatia sevei si desprinderea cojii portaltoiului). Alta metoda de favorizare a desprinderii coji o reprezinta – scurtarea portaltoiul la jumatate si aplicarea  fertilizarii cu ingrasaminte ve contin mai mult N (azot), ex. la indemana sunt ingrasaminte pentru plante decorative prin frunze.

I. Metoda de altoire a lamaiului – “Sub coaja in cap de altoire”

Altoirea lamaiului se realizeaza in cateva etape succesive, descrise mai jos si reprezentate schematic in figura:

Etape pentru altoirea in cap de altoire “lamai”

a) taierea ramurilor portaltoi cu diametru mai mare decat de 1,5 cm (taiere neteda cu foarfeca horticola bine ascutita), daca taietura nu este perfect neteda-se netezeste cu briceagul de altoit;

b) realizarea unei incizii longitudinale (cu briceagul de altoit) si desprinderea a 1-2 mm coaja de o parte si de alta a inciziei cu ajutorul spatulei briceagului de altoire, (fara a rani scoarta) Fig. 1;

c) sectionarea ramurii altoi sub forma de pana (ramura altoi se recolteaza din pomi sanatosi  care fac fructe. Ramura altoi  trebuie sa fie ramura anuala si lemnificata “in sectiune circulara la baza ramurii sa fie rotunda”) Fig. 2.  Pe partea opusa taieturii se elimina primul strat de coaja verzuie lucioasa-fara sa se ajunga la lemn (pana la cambiu-zona de un verde deschis);

d) introducerea ramurii altoi in incizia creata, ne ajutam de spatula briceagului Fig. 3;

e) legarea cu banda de altoit sau (banda izolatoare “banda pentru izolatii electrice”) a zonei de altoire  – de pe portaltoi, Fig. 4;

f) sectionarea ramurii altoi la 3 muguri si doua frunze (limbului frunzei se reduce la jumatate-pentru a reduce evapotranspiratia);

g) aplicarea pe capul de altoire a unui tampon cu vata care trebuie mentinut in permanenta umed sau a masticului de altoire Arborrin sau Potaben;

h) acoperirea cu o punga de polietilena a elementelor altoite (altoi si portaltoi).

Se verifica in permanenta ca de pe zona portaltoiului sa nu porneasca cresterile, orice incercare de crestere se suprima.

Dupa ce altoirea da semne ca a fost un succes  (in circa doua luni de la altoire) “incep cresterile pe ramura altoi” se inlatura protectia “punga” – inlaturarea se face treptat- Vezi fig.

La un an de la altoire, cand sunt semne vizibile de calusare se va inlatura si banda de altoit.

In final creati un mediu umed in jurul zonei altoite prin pulverizare cu apa.

Faceti tratamente cu topsin pentru a preveni eventuale boli ce pot sa apara. Tratamentele cu fungicid se aplica o data la 2-3 saptamani;

Lamaiul altoit va fructifica dupa 3-4 ani pe ramurile de ordin 4.

!!! Atentie – Metoda nu garanteaza o prindere de 100 %  si exista riscul ca planta altoita (portaltoiul) sa fie grav afectata sau se usuce.

Lamai altoit (la doua luni dupa altoire)

II. Altoirea in T (altoirea in ochi dormind)

3 responses so far

Mar 29 2010

Inmultirea lamaiului prin Butasire

Published by under Pomi fructiferi

Inmultirea lamaiului prin butasiInmultirea lamaiului prin butasi (inmultire vegetativa) este o metoda de inmultire  la indemana iar rezultatele acesteia sunt de-a dreptul spectaculoase (practic in 4-5 ani vom avea plante noi ce produc fructe). Inmultirea prin samanta practicata de foarte multi, este o metoda total ineficienta intrucat plantele obtinute astfel nu vor face fructe sau vor face foarte tarziu, pentru ca totusi acestia sa fructifice este necesara altoirea lor.

Epoca de butasire

Momentul optim pentru butasire este primavara, reprezentat de intervalul cuprins intre lunile Aprilie-Mai. Alegerea momentului butasirii este legata de faptul ca in aceasta perioada plantele incep sa creasca iar seva se pune in miscare.

Materiale necesare

Pentru inmultirea lamaiului prin butasire avem nevoie de: ramura lemnificata (ramura in sectiune rotunda)-Fig. 1a, ghiveci cu diametru de 10 cm (dar se poate folosi si o sticla de plastic taiata si gaurita la fund) – Fig. 1b,  substrat “amestec de pamant”  (o parte nisip si doua parti  turba)-Fig. 2a, mapa de plastic- Fig. 3b,  Stimulator de inradacinare “Radistim – pentru butasi lemnosi/lignificati“, Fungicid “Topsin“.

Particularitatile inmultirii prin butasire:

  • se recolteaza ramura lemnificata  de lamai (ramurile se gasesc la inceputul cresterii in stare erbacee “au un aspect muchiat/colturos in sectiune” dupa care se lemnifica- “au un aspect rotund/circular in sectiune”) cu ajutorul unei foarfece horticole- Fig. 1a.  Ramura recoltata  se introduce imediat cu baza intr-un vas cu apa, pentru a evita deshidratarea si nu se expune la soare;
  • se pregateste  substratul “amestecul de pamant”. Se introduce pe fundul ghiveciului nisip sau pietris  (necesare in drenajul apei in exces) si se umple ghiveciul cu substrat-Fig. 2a;
  • se pregateste butasul prin taierea din ramura recoltata   a unui butas  simplu. Butasul va avea 12-13 cm si se va confectiona taind la baza imediat sub un nod (zona putin bombata unde au fost prinse frunzele- taietura executata in acest loc va face ca in timpul inradacinarii nodul sa produca auxine “hormoni care ajuta la producerea de radacini”). Pe butas  se vor lasa doua frunze care vor fi si ele scurtate la 1/2. Fig. 2b. Pana la plantare butasul se tine intr-un vas cu apa;
  • inainte de plantare daca avem Radistim butasul ud se prafuieste la baza cu Radistim;
  • in ghiveciul cu substrat cu ajutorul unui creion se face o gaura de 6-7 cm in care se va introduce butasul-Fig. 2b, apoi se strange substratul in jurul butasului;
  • se uda cu solutie de topsin 0,1 %;
  • se acopera cu mapa de plastic pentru a crea efectul de sera.

Ingrijire periodica:

Plantele butasite se vor uda periodic cu apa  la temperatura camerei iar la doua trei saptamani cu solutie de topsin.  Totodata se vor pulveriza cu solutie de topsin. Udarea plantelor se face astfel incat pamantul sa fie in permanenta reavan.

Perioada de inradacinare dureaza intre 6 si 8 saptamani. La finele acestei perioade putem testa daca plantele au inradacinat tragand usor de butas  in sus, daca acesta opune rezistenta inradacinarea a avut loc, daca nu mai asteptam.

La butasii inradacinati se inlatura mapa din plastic si se pulverizeaza cu apa cateva zile. Plantele proaspat inradacinate nu se expun la soare si la curenti de aer, ele deshidratandu-se  foarte repede.

Butasii inradacinati vor creste foarte repede astfel incat dupa 4 ani fac flori si fructe “lamai”-Fig. 4.

Dezavantajele burasirii

Plantele de lamai  obtinute prin butasire sunt inferioare celor obtinute prin altoire. Dezavantajele lamailor obtinuti prin butasire sunt:  cresteri reduse, planta se debiliteaza repede, traiesc putin comparativ cu cele altoite, sunt sensibile la bolile ce produc gomoze (scurgeri de clei).

Fig. 1 Fazele tehnologice in inmultirea lamaiului prin butasire

Fig. 1 Fazele tehnologice in inmultirea lamaiului prin butasire

No responses yet

Mar 16 2010

Violeta de Parma – Violeta Africana: ingrijire, inmultire

Published by under Flori

VIOLETA DE PARMA “Violeta africana” sau SAINTPAULIA  (Saintpaulia jonantha H.) este o planta de apartament decorativa prin flori, originara din  Africa Centrala.

Violetele de Parma sunt plante de apartament perene (traiesc mai multi ani). Violetele de Parma infloresc aproape tot timpul anului dar inflorirea este mai abundenta de primavara pana toamna. Florile in functie de soi au diferite culori (roz, violet, rosii, albastru inchis, alb, etc.).

Violeta de Parma prefera un substrat „pamant” pe baza de turba, (se pot folosi cu succes amestecuri formate  in parti egale din (turba : pamant de frunze : nisip).

Violetele de Parma necesita lumina indirecta, acestea trebuie asezate intr-un loc ferit de razele soarelui. Recomandate sunt  ferestrele cu expozitie nordica si vestica.

Udarea violetei de Parma se face cu apa la temperatura camerei (se pune apa intr-o sticla cu 24 ore inainte de udare) si se face direct in ghiveci fara a atinge frunzele (se face un mic santulet pe marginea ghiveciului in care se toarna apa).  O alta metoda este udarea prin capilaritate (apa urca prin capilarele substratului)  astfel se pune apa in tavita (farfuria) ghiveciului, iar planta este lasata timp de 10 minute sa absoarba apa, dupa trecerea celor 10 minute apa ramasa in  farfurie se arunca. Se recomanda udarea o data pe saptamana.

Temperatura favorabila cresterii si infloririi violetei de Parma este intre 20 si 22°C.

Fertilizarea (administrarea de ingrasaminte) la violeta de Parma  se face o data la doua luni cu ajutorul batoanelor fertilizante  (de culoare rosie) pentru plante cu flori. Batoanele fertilizante pentru plante cu flori contin atat macro elemente cat si micro elementele care impreuna asigura o dezvoltare optima a Violetelor de Parma. Batoanele permit eliberarea lenta (pe parcursul a doua luni) a substantelor nutritive atat de necesare plantei.

Inmultirea Violetelor de Parma se face direct prin divizarea tufelor (“desprinderea unui pui” – metoda cea mai eficienta). O alta metoda o reprezinta realizarea de butasi de frunze ce se planteaza direct in pamant sau se introduc in pahare cu apa.

Atentie !!!

  • ingalbenirea frunzelor la violeta de Parma– datorata umiditatatii  atmosferice scazute sau udarii necorespunzatoare;
  • putrezirea radacinilor la violeta de Africana – datorata udarii in exces alaturi de un substrat contaminat cu putregaiuri si drenajul necorespunzator al ghiveciului;
  • decolorarea frunzelor – este provocata de razele de soare ce ating planta;
  • patarea frunzelor la violeta de Parma este  cauzata de udarea Violetelor de Parma cu apa rece;
  • incretirea frunzelor – datorata umiditatii atmosferice scazute si udarii insuficiente;
  • Violetele de Parma nu se pulverizeaza cu apa intrucat au frunze paroase “pubescente”.

Pentru o crestere optima a Violetei de Parma se recomanda ruperea frunzelor bazale.

Insectele daunatoare pentru Violeta de Parma sunt reprezentate de specii de Afidele “Paduchi de plante” (paduchi de frunze)  a caror prezenta se poate observa prin existenta unor pete lucioase si lipicioase aflate pe frunze sau flori – roua de miere), aceste se combat cu succes cu insecticidele Actara sau Mospilan. !!! Atentie pentru ca frunzele si florile sa nu se pateze, udati planta cu solutia de Actara, nu o pulverizati.

Alti daunatori sunt reprezentati de Acarienii plantelor (paianjeni minusculi) care se pot observa cu ajutorul unei lupe (acarienii tes o plasa fina de paianjen). Se combat cu ajutorul acaricidelor  MILBEKNOCK EC (0,6 ml intr-un litru de apa) sau Nissorun.

Boli cum ar fi Mana de sol si Putregaiul cenusiu , se combat cu ajutorul fungicidelor. Astfel se fac udari periodice cu solutie de TACHIGAREN alternand cu stropiri si udari cu Topsin, alaturi de rarirea udarilor plantei cu apa.

Fig. 1  VIOLETA DE PARMAVioleta africana” sau SAINTPAULIA (Saintpaulia jonantha H.)

Fig. 2 VIOLETA DE PARMAVioleta africana” sau SAINTPAULIA (Saintpaulia jonantha H.)

Fig. 3 VIOLETA DE PARMAVioleta africana” sau SAINTPAULIA (Saintpaulia jonantha H.)

Fig. 4 VIOLETA DE PARMAVioleta africana” sau SAINTPAULIA (Saintpaulia jonantha H.)

Fig. 5 VIOLETA DE PARMAVioleta africana” sau SAINTPAULIA (Saintpaulia jonantha H.)

Fig. 6 VIOLETA DE PARMAVioleta africana” sau SAINTPAULIA (Saintpaulia jonantha H.)

No responses yet

« Prev

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.