Search Results for "topsin"

Iun 27 2010

Rapanul la Mar (Venturia inaequalis): descriere, combatere

Published by under Protectia plantelor

rapan la mar-micDenumire populara: rapanul marului, patarea cafenie a frunzelor si fructelor de mar, rapanul ramurilor de mar

Denumire stiintifica: Venturia inaequalis sin. Endostigme inaequalis, Fusicladium pomi, Fusicladium dendriticum, Sphaerella inaequalis, Spilocaea dendriticum, Cladosporium dendriticum

Denumire populara in engleza: scab of apple, black spot of apple

Rapanul la mar alaturi de fainarea marului sunt considerate unele dintre cele mai grave boli ce afecteaza plantele de mar.

Specii care pot fi atacate de ciuperca Venturia inaequalis: diverse specii mar (Malus spp.), paducelul (Crataegus spp.), Pyracantha spp., scorusul (Sorbus spp.), etc.

Cauza bolii:

Boala se datoreaza atacului ciuperci Venturia inaequalis.

I. In perioada de vegetatie, la suprafata petelor, sub cuticula apar infectiile secundare sub forma de conidioforii ce contin conidiile (sporii). Conidiile (Vezi fig.) sunt formate dintr-o singura celula, au culoarea maro, sunt piriforme, late de 6-12 µm si lungi de 12-22 µm. Conidiile sunt purtate de vant si picaturile de apa (din ploaie sau irigare prin aspersie) producand astfel numeroase infectii secundare in perioada de vegetatie.

II . Pentru perioada de repaus ciuperca se dezvolta in frunze pseudotecii ce contin asce de forma alungita, iar fiecare dintre acestea contine 8 ascospori bicelulari (din celule inegale, de unde si numele speciei “inaequalis”) de culoare maro, lati de 5-7 µm si lungi de 11-15 µm. Ascosporii sunt eliberati primavara si purtati de vant si picaturile de apa, provocand astfel infectii primare.

Ecologia bolii:

Temperaturile de peste 7°C si precipitatiile (apa pe frunze o perioada de peste 9 ore) dezvolta un mediu propice pentru aparitia si evolutia rapida a bolii.

Boala poate apare inca din primavara (primaveri reci cu ploi abundente) si poate conduce la defolierea totala (pierderea frunzelor) a pomilor afectati.

In verile ploioase boala este extrem de agresiva provocand defolierea masiva a pomilor.

Semnele bolii:

Boala ataca organele verzi ale plantei: frunze, flori (mai rar), fructe, lastari (Vezi fig.).

Atacul pe frunze apare sub forma unor pete cenusii (Vezi fig.) care treptat vor ajunge la o culoare bruna (cu aspect catifelat, Vezi fig.). Frunzele puternic afectate cad, conducand la defolierea pomilor, (Vezi fig.).

Defolierea prematura (pierderea frunzelor inainte de vreme) influenteaza negativ fructificarea (fructele nu se mai dezvolta – raman mici), dar poate influenta si maturarea lemnului (o maturare deficitara a lemnului – scade rezistenta la inghet si nu permite diferentierea optima a mugurilor de rod.

Atacul pe fructe – apare sub forma unor pete rotunde (Vezi fig.) si poate conduce la: uscarea fructelor tinere, deformarea fructelor (Vezi fig.), craparea fructelor in zona petelor, fructe cu valoare comerciala redusa, slaba rezistenta la depozitare (putrezesc), etc. Infectia tarzie a fructelor (toamna) nu se observa la introducerea in depozit, dar are loc si continua cateva luni pe perioada depozitarii, afectand astfel fructele aparent sanatoase si in depozite.

Soiuri de mar sensibile la rapan: Jonathan, Mutsu, Red Delicious, Fuji, Gala, Golden Delicious, Granny Smith, Ida Red, etc.

Transmiterea bolii peste iarna se face cu ajutorul frunzelor atacate si cazute pe sol, lastarii atacati, etc.

Masuri de protectie:

  • Cultivarea soiurilor cu toleranta la rapan: Voinea, Romus, Remus, Ciprian, Florina, Freedom, Prima, etc.;
  • Taierea si arderea ramurilor afectate;
  • Strangerea si ingroparea adanca sau arderea frunzelor cazute.

Fungicide /substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea rapanului:

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid –  conform recomandarilor  de pe eticheta”

Tratamente cu fungicide in perioada de repaus:

Se fac minim doua tratamente in perioada de repaus (unul toamna tarziu si unul primavara foarte devreme) cu  Zeama sulfocalcica in concentratie 20% sau cu Polisulfura de bariu intr-o concentratie de 6%.

Atentie !!! Tratamentele se fac la temperaturi pozitive de 5-10°C si mugurii trebuie sa fie in stare dorminda.

Tratamente cu fungicide in vegetatie:

Atentie !!!

Tratamentele impotriva rapanului in perioada de vegetatie  se aplica la un interval de 7-10 zile pana vom avea fructe de 2-3 cm, dupa care tratamentele se vor face o data la 14-18 zile.

In perioadele ploioase se fac tratamente la acoperire (la un interval de 7-10 zile) alternand produse curative cu produse preventive.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid –  conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Atac de rapan la mar (Venturia inaequalis), frunza

Fig. 2 Atac de rapan la mar (Venturia inaequalis), pe fructe

Fig. 3 Atac de rapan la mar (Venturia inaequalis), defoliere masiva in livada

Rapanul Marului-conidii-la microscop

Fig. 4 Conidii de Venturia inaequalis, vazute la microscop recoltate de pe un atac pe fruct

Rapanul Marului-conidie-microscop

Fig. 5 Conidie de Venturia inaequalis, vazuta la microscop (recoltata de pe un atac pe fruct)

rapan pe mar decorativ

Fig. 6 Atac de rapan pe fructe de mar decorativ

Rapan pe Mar

Fig. 7  Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac pe soiul Red Delicious

Rapan pe Mar

Fig. 8 Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac pe fruct

Rapan pe Mar

Fig. 9 Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac pe fruct

mar fuji deformat de la rapan

Fig. 10 Rapan la mar (Venturia inaequalis), fruct deformat

Rapanul Marului-atac pe soiul Fuji

Fig. 11 Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac pe fructul soiului Fuji

Rapanul Marului-Venturia inaequalis -Granny Smith

Fig. 12 Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac pe fructul soiului Granny Smith

Rapanul Marului-atac incipient pe fruct

Fig. 13 Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac incipient pe fruct

Rapan pe fruct tanar

Fig. 14 Rapan la mar (Venturia inaequalis), atac pe fruct abia format

Rapanul marului -Venturia inaequalis

Fig. 15 Rapan la mar (Venturia inaequalis), simtome pe frunza

Rapanul Marului-Venturia inaequalis-conidii

Fig. 16 Rapan la mar (Venturia inaequalis), conidii vazute la microscop

Rapanul Marului-Venturia inaequalis-conidii

Fig. 17 Rapan la mar (Venturia inaequalis), conidii vazute la microscop

Rapanul Marului-Venturia inaequalis-conidii

Fig. 18 Rapan la mar (Venturia inaequalis), conidii vazute la microscop

5 responses so far

Mai 26 2010

Fainarea la mar (Podosphaera leucotricha) – tratamente

Published by under Protectia plantelor

fainarea la mar-maruluiFainarea la mar (Podosphaera leucotricha)

Boala la mar,  cauzata de ciuperca (Podosphaera leucotricha). Ciuperca ierneaza in solzii ce acopera mugurele.

Este una din cele mai grave si frecvent intalniteboli ale marului.

Cauza bolii:

Boala este provocata de ciuperca Podosphaera leucotricha care formeaza pe frunze un miceliu septat, incolor  fixat pe suprafata organelor verzi ale plantei (frunze, flori) cu ajutorul apresoriilor.  Pe miceliu se dezvolta lanturi lungi de conidii cilindrice, incolore, unicelulare, cu dimensiuni  de 16-27 x 10-17 μm (Vezi fig.).

Conidiile sunt raspandite de la o planta la alta cu ajutorul vantului.

Semnele bolii:

Fainarea marului  apare odata cu pornirea marului in vegetatie “la dezmugurit”. Boala apare sub forma unei pasle de culoare alba “fainoasa”.  Frunzele nu se mai deschid, capata un aspect curbat, (Vezi fig. 1-2)

Atacul fainarii la mar este deosebit de grav, raspandindu-se la numeroase organe ale pomului fructifer ca: frunze, lastari (Vezi fig. 3 -4), flori (atacul la flori – conduce la uscarea acestora), fructe (atacul ciupercii la fructele tinere – duce la uscarea si caderea acestora).

Masuri de protectie:

  1. Taiarea anuala a pomilor „merilor”  (primavara-in repaus) si arderea ramurilor taiate;
  2. Cultivarea soiurilor de mar cu toleranta  la fainare: Pionier, Generos, Romus, etc;
  3. Ramurile puternic infestate (Vezi fig. 3-4) se taie cu grija cu foarfeca si se introduc intr-o punga, dupa care se ard sau ingroapa adanc. Dupa utilizare foarfeca horticola se dezinfecteaza cu „alcool etilic  ce are  peste 70 grade tarie alcoolica” sau cu Domestos (clor).
  4. Fertilizarea cu ingrasaminte complexe pe baza de: azot-fosfor-potasiu (NPK), care contin in raport o cantitate mai mare de potasiu (K), substanta care da plantei o rezistenta sporita la fainarea marului;
  5. Se are in vedere un eventual atac de fainare cu un an in urma, iar daca a existat un atac puternic se fac obligatoriu tratamente cu fungicide la acoperire (o data la 7-10 zile in functie de fungicid si de eventualele ploi, ce pot scurta durata de actiune a fungicidelor).

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea fainarilor:

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente cu fungicide in perioada de repaus pentru fainarea marului:

Se fac minim doua tratamente in perioada de repaus (unul toamna tarziu si unul primavara foarte devreme) cu  Zeama bordeleza intr-o concentratie de 2-3%;  Zeama sulfo-calcica intr-o concentratie de 20%.

Atentie !!!   Tratamentele se fac pe temperaturi pozitive de (peste +5°C) si mugurii trebuie sa fie in stare dorminda.

II. Tratamente cu fungicide in vegetatie, pentru combaterea fainarii la mar:

– Tratamente preventive (previn aparitia bolii) cu:   Flint Plus 64 WG (trifloxistrobin 4% + captan 60%)Topsin 70 WDG (metil tiofanat);  Topsin 500 SC (500 g/l tiofanat metil)Sulphur 80 WG (80% sulf); Thiovit Jet (sulf 80%); etc.

– Tratamente curative (pot stopa boala) cuCyflamid 5 EW (ciflufenamid), Luna Experience 400 SC (fluopiram 200 g/l + tebuconazol 200 g/l), Postalon 90 SC (45 g/l miclobutanil + 45 g/l quinoxifen), Folicur Solo 250 EW (tebuconazol 250 g/l), Mystic 250 EC (250 g/l tebuconazol), Systhane Forte (240 g/l miclobutanil), Salvator 25 EW (tebuconazol 250 g/l),  King 250 (tebuconazol)Luna Experience 400 SC (fluopiram 200 g/l + tebuconazol 200 g/l)Bumper 250 CE (250g/l propiconazol); Domark 10 EC (tetraconazol 100 g/l)Topas (100 g/l penconazol); Embrelia (100 g/l izopirazam  +  40 g/l difenoconazol), etc.

Atentie   !!!

  • Combaterea fainarii la mar cu produse pe baza de sulf : Sulphur 80 WG sau Thiovit Jet  se vor aplica alternativ singure pana in faza de buton roz.
  • Daca boala s-a instalat deja se fac 3 tratamente succesive la interval de 8 zile, utilizand la fiecare tratament un amestec de (Salvator 25 EW  sau  Mystic 250 EC sau King 250) si  Postalon 90 SC.   Se poate aplica  doar un singur produs –  Embrelia (100 g/l izopirazam  +  40 g/l difenoconazol).
  • Tratamentele impotriva fainarii in perioada de vegetatie la mar  se aplica la un interval de 7-10 zile pana vom avea fructe de 2-3 cm, dupa care tratamentele se vor face o data la 14 zile.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Tratamente pentru pomi_fainarea la mar

Fig. 1 Fainarea la mar  (Podosphaera leucotricha), atac pe frunza

boli la pomi fructiferi_fainarea la mar

Fig. 2 Fainarea la mar  (Podosphaera leucotricha), atac pe frunze si lastar

tratament la pomi fructiferi_fainarea la mar

Fig. 3  Fainarea la mar  (Podosphaera leucotricha), atac  lastar

Fainarea-la-mar-Podosphaera-leucotricha_1

Fig. 4  Fainarea la mar  (Podosphaera leucotricha), atac  lastar

Fainarea-la-mar-Podosphaera-leucotricha_boli-la-mar_pomi.jpg

Fig. 5  Fainarea la mar  (Podosphaera leucotricha), atac pe frunza

fainarea marului

Fig. 6  Fainarea marului  (Podosphaera leucotricha), atac pe varf de crestere

Fig. 5 Fainarea la mar (Podosphaera leucotricha), atac pe frunza

Fig. 5 Fainarea marului (Podosphaera leucotricha), atac pe frunza

Fig. 6 Fainarea marului (Podosphaera leucotricha), atac pe frunza

Fig. 6 Fainarea marului (Podosphaera leucotricha), atac pe floare si frunze

podosphaera leucotricha microscope

Fig. 7 Fainarea marului (Podosphaera leucotricha), conidii si conidiofor la microscop

podosphaera leucotricha microscope

Fig. 8 Fainarea marului (Podosphaera leucotricha), conidii si conidiofor la microscop

podosphaera leucotricha microscope

Fig. 9 Fainarea marului (Podosphaera leucotricha), conidii la microscop

2 responses so far

Apr 25 2010

Laleaua (Tulipa gesneriana): ingrijire, inmultire

Published by under Flori

Laleaua

Fam. Liliaceae

Laleaua (Tulipa gesneriana L.)

Laleaua (Tulipa gesneriana) este o specie originara din Asia Mica (Turcia, Iran).

Grupa floricola: plante perene Geofite

Laleaua  se cultiva de peste  500 de ani.

In Romania exista orasul lalelelor „Pitesti”, oras in care anual se organizeaza Simfonia Lalelelor.  Dintre tari, Olanda este considerata a fi tara lalelelor.

Substratul “solul laleaua prefera soluri usoare (nisipoase) cu un drenaj corespunzator.

Inflorirea lalelei (Tulipa gesneriana)  are loc din aprilie pana la sfarsitul lunii mai, inflorirea esalonata (pe o perioada mai lunga) este data de soi, exista soiuri care  infloresc mai devreme si soiuri care infloresc mai tarziu.

Inmultirea lalelei

Laleaua se inmulteste prin bulbi – bulbii de culoare cafenie sunt acoperiti de o menbrana groasa ce ii protejeaza de uscaciune. Anual laleaua formeaza in locul bulbului plantat intre 1 si 5 noi bulbi, dispusi in adancime pana la 40-45 cm.

Fertilizarea lalelelor:

Se  poate aplica o singura data la 6 luni Substral Osmocote. Sau se pot aplica ingrasaminte complexe  (N, P, K in raport egal). Aplicarea ingrasamintelor complexe se face  fazial,  cate 15-20 g/mp/faza, astfel:  la  plantare, la rasarire, la inflorire, dupa inflorire.

Bulbii de lalea se planteaza in octombrie, doar cei cu diametrul de cca 2,5-3 cm vor inflori primavara.

Bulbi mai mici (puii, <2,5 cm) de marimea arpagicului „de ceapa”, se planteaza separat, mai des (precun arpagicul de ceapa – adancimea de plantare 5 cm, 5-8 cm intre bulbi pe rand si 20 cm intre randuri). Bulbii de lalea trebuie sa creasca pentru a inflori peste 2 ani. O lalea face pana la 5 pui (bulbi).

Bulbii ce vor inflorii (diametru de 2,5-3 cm) se planteaza la adincimea de plantare de 5-10 cm distanta intre palnte  pe rand de 10-15 cm iar distanta intre randuri de 20-30 cm.

Cultura fortata, se tin bulbii la racoare (10-15°C) si intuneric circa o luna. Se planteaza bulbii in ghivece (se ingroapa radacina si o mica parte din bulb) se aseaza ghivecele intr-un loc cu temperaturi ridicate, (peste +20°C). Laleaua va inflori dupa o luna.

Lalelele in cultura: dupa inflorire  lalelele mai vegeteaza pana in iunie-iulie. Dupa ce frunzele de lalea s-au ingalbenit – bulbii de lalea se scot si se lasa sa se usuce (se vor curata de: radacinile, frunzele uscate si se vor sorta dupa marime). Bulbii sunt depozitati in locuri bine aerisite, la temperaturi in jurul valoriii de +20°C, asta pana la finele lunii august. Din luna august si pana in octombrie (la plantare) temperatura de pastrare a bulbilor se scade progresiv de la: +20°C pana la +10°C.

Recoltarea florilor de lalea:

Este bine sa recoltam lalelele in momentul imbobocirii (faza de boboc ce s-a colorat). Recoltarea trebuie sa se faca fie dimineata devrame, fie seara. Pentru pastrare este bine ca florile de lalea sa fie pastrate la intuneric si racoare (15°C).

Atentie:

  • Daca nu se scot bulbii din pamant mai multi ani, plantele se vor indesi si vor inflori din ce in ce mai putine;
  • Daca bulbii de lalea vor prinde o perioada mai umeda-in sol, multi dintre ei vor pierii „eu personal am pierdut circa 10.000 bulbi de lalea doar intro singura vara”;
  • Bulbii de lalea cresc (migreaza) in sol – din ce in ce mai adanc, asa ca bulbii cei mai mari vor fi gasiti cat mai in adancime – uneori, adancimea depaseste (o cazma, aproximativ 35 cm);
  • Faceti rotatia culturilor (schimbarea locului de cultivare a lalelelor) o data la 5-7 ani, intrucat veti prevenii atacul devastator al bolilor.

Bolile lalelelor:

Bolile de origine micotica (datorate ciupercilor) – “fungi” ca (Botrytis tulipae, Fusarium oxysporum), acestea provoaca putrezirea bulbilor din sol, dar si atacuri pe frunze.

Preventia  bolilor la lalele  se face in unele tari  prin stropiri si imbaieri ale bulbilor cu solutii ale  fungicidelor:  Switch,  Topsin. Se vor se vor imbaia bulbii de lalea timp de 0,5-2 ore in functie de produsul folosit. Eventual daca va fi o perioada ploioasa se va proceda la udarea plantelor de lalea  si stropirea plantelor cu fungicide specifice.

Soiuri de lalea: Mascotte, Carnaval de Nice, Wirosa, Valery Gergiev, Green Wave, Queen of Marvel, Prins Willem Alexander, Francoise, Lovely Surprise, Juan, Monsella, Ollioules (Vezi fig.).

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Lalea (Tulipa gesneriana) din grupa ‘Floare Dubla’ soiul  ‘Carnaval de Nice’

Fig. 2 Lalea (Tulipa gesneriana) din grupa ‘Fosteriana’  soiul  ‘Juan’

Fig. 3 Lalea (Tulipa gesneriana) din grupa ‘Fosteriana’  soiul  ‘Juan’

Fig. 4 Lalea (Tulipa gesneriana) din grupa ‘Viridiflora’  soiul  ‘Green Wave’

Fig. 5 Lalea (Tulipa gesneriana) din grupa ‘Viridiflora’  soiul  ‘Green Wave’

Fig. 6  Lalea (Tulipa gesneriana) din grupa  ‘Floare Dubla’  soiul  ‘Mascotte’

Fig. 7  Lalea (Tulipa gesneriana) din grupa  ‘Fringed’  soiul   ‘Valery Gergiev’

Fig. 8  Lalea (Tulipa gesneriana) din grupa  ‘Fringed’  soiul   ‘Valery Gergiev’

Fig.  9   Lalele (Tulipa gesneriana), diverse soiuri

Fig. 10  Lalea (Tulipa gesneriana) din grupa  ‘Floare Dubla’ soiul  ‘Wirosa’

Fig. 11  Lalea (Tulipa gesneriana) din grupa ‘Greigii’  soiul „Lovely surprise”

Fig.  12 Lalea (Tulipa gesneriana) din grupa ‘Greigii’  soiul „Lovely surprise”

Fig. 13  Lalea (Tulipa gesneriana) din grupa ‘Sky Jacket’  soiul „Hyacinthus orientalis”

Fig. 14  Lalea (Tulipa gesneriana) din grupa ‘Sky Jacket’  soiul „Hyacinthus orientalis”

Fig. 15   Lalele (Tulipa gesneriana), diverse soiuri

Fig.  16  Lalele (Tulipa gesneriana), diverse soiuri

Fig. 17   Lalele (Tulipa gesneriana), diverse soiuri

Fig. 18   Lalele (Tulipa gesneriana), diverse soiuri

Fig.  19  Lalele (Tulipa gesneriana), diverse soiuri

Fig.  20  Lalele (Tulipa gesneriana) , diverse soiuri

Fig. 21   Lalele (Tulipa gesneriana), diverse soiuri

Fig.  22  Lalele (Tulipa gesneriana), diverse soiuri

Fig.  23  Lalele (Tulipa gesneriana), diverse soiuri

Fig.  24   Lalele  (Tulipa gesneriana), diverse soiuri

One response so far

Apr 08 2010

Producerea rasadurilor de legume si flori

Published by under Legume

Articolul trateaza  producerea rasadurilor pe scara mica pentru gospodarie (propria noastra gradina). Sunt din ce in ce mai multi doritori in asi cultiva propria parceluta din curte cu specii de legume, flori, plante aromate, etc.

Piata furnizeaza material semincer (seminte) foarte variat, care poate fi practic cumparat mai tot timpul anului atat din magazine specializate “fitofarmacii” cat si din orice supermarket. Foarte multe specii de legume necesita  producerea de rasad, de obicei acest lucru este indicat si pe pliculet.

Legume ca: tomatele (rosiile), vinetele, ardeiul, varza – se pot semana cu succes direct in ladite, daca le semanam mai rar nu mai repicam.

Legume ca: dovlecelul, castravetele, pepenele  – trebuiesc semanate obligatoriu in cubulete individuale sau in pahare de plastic de unica folosinta. Aceste legume nu suporta repicatul si se vor planta cu grija  in camp cu tot cu substratul in care au crescut.

Producerea de rasad este necesara intrucat vom castiga timp valoros pentru crestere si implicit pentru ajungerea plantei la maturitatea de consum. De  altfel sunt multe specii care au nevoie de conditii mai blande pentru o buna germinre. Practic pentru aceste specii avem nevoie de o ingrijire deosebita (caldura, umiditate, etc.).

Pentru producerea rasadurilor sunt necesare nu numai seminte ci si cateva materiale:

I. Materiale necesare pentru producerea rasadurilor

–        ladita in care se vor semana semintele (ladita de plastic folosita la transportul fructelor), sunt la indemana – intrucat magazinele le arunca. Se pot folosii vase “ghivece”, jardiniere – pentru un numar mai mic de rasaduri sau chiar sticle taiate;

–       pahare de plastic de unica folosinta (pe care le gaurim la baza);

–        folie pentru acoperirea gaurilor laditei (daca folosim ladite care au gauri);

–        nisip;

–        pamant pe baza de turba din comert sau pamant pentru rasaduri (cu un pH de 6,5-7 , masurati valoarea pH-ului cu hartie de pH);

–        ingrasamant universal – preferabil Substral universal, sau orice alt ingrasamant care contine N (azot), P (fosfor), K (potasiu);

–        1 creion ascutit;

–        1 bucatica de lemn de  10×20 cm sau un inlocuitor (va fi folosit la tasarea usoara);

–        1 buc. pulverizator (pompita 1 litru), Fig. 1.6.

Produse fitosanitare:

– Fungicide (Previcur Energy,  Topsin, Ridomil Gold MZ, Bravo sau Rover);

-Regulatori de crestere (Stabilan sau  Cycogan 400 sau  Cycocel);

– Stimulator de germinare a semintelor:  Atonik;

Insecticide & Acaricide (Actara, Dantop, Mospilan, Vertimec, Nissorun).

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

II. Etape parcurse in semanarea semintelor:

Stimularea germinarii semintelor de  tomate si ardei. Pentru a avea  o rasarire uniforma si pentru o mai buna siguranta in  germineaza un numar cat mai mare de seminte (mai ales daca sunt la limita capacitatii germinative) se poate proceda la inmuierea semintelor (numai a semintelor netratate Vezi Fig.)  in solutie de Atonik  (1:2.000 adica  1 ml Atonik in 2 litri de apa) timp de 8-12 ore.  Dupa inmuiere semintele se vor zvanta cu ajutorul unei carpe (prosop)  sau servetel si se pot semana imediat.

Se aseaza folia in  ladita (daca folosim ladita cu gauri);

Se aseaza pe fundul laditei nisip “stratul de drenaj” (nisip de circa 0,5-1 cm grosime);

Substratul “pamantul” va fi format din 2/3 amestec pe baza de turba si 1/3 nisip. Se poate cumpara si folosii direct pamant pentru rasaduri din comert. Avantajul pamantului cumparat fata de alte retete, care presupun folosirea unui pamant din gradina sau padure “humus de padure – preferabil de tei”, este acela ca, acestea “de obicei” nu contin – seminte de buruieni si sunt libere de diversi agenti patogeni (insecte adulte, larve, unele boli, etc.)

– se aseaza substratul in ladita si se uniformizeaza si taseaza foarte usor, Fig. 2.1;

– pentru semintele de circa 0,5-1 mm marime (rosii, ardei, varza, conopida, brocoli, etc.) se fac gaurele cu ajutorul creionului ascutit, din 2,5 in 2,5 cm (atat intre randuri cat si pe rand) la o adancine ce variaza intre 0,5-2 cm; Dupa semanat, urmeaza acoperirea semintelor cu substrat  (aceasta se face cu multa grija) si la final se face o tasare usoara, Fig. 3.1.

– pentru semintele foarte mici (telina, petunii, etc.) – este necesara amestecarea acestora cu nisip iar semanarea acestora se va face fie in santulete sau direct pe substrat (cu mare grija-sa nu cada prea multe la un loc). Dupa semanat urmeaza acoperirea semintelor cu un strat foarte fin de pamant cernut si o tasare extrem de usoara.

– se dau cateva gauri in folia de pe fundul laditei, pentru ca sa se scurga apa – la nevoie.

Udatul

–        prima udare se face imediat dupa semanat (cu o solutie de Previcur Energy,  1 ml/1l apa),  se recomanda udarea cu stropi cat mai fini  cu ajutorul unei pompite cu care se pulverizeaza apa pe plante “pulverizator’;

–        apa folosita este bine sa fie in permanenta apa la temperatura camerei, preferabil apa de ploaie.

Atentie!!! Mentineti pamantul reavan – nu udati excesiv.

Dupa ce plantele au rasarit, (de obicei rasar in 4-6-10 zile la temperaturi cuprinse intre 20 si 25°C), nu mai udati, udati cu apa putina – in momentul in care pamantul se usuca putin la suprafata (mentineti pamantul reavan nu ud).   Umiditatea excesiva creaza conditii pentru: boala “Caderea plantutelor” cauzata de ciuperca (Pythium spp.), Aceasta boala duce la putrezirea plantutelor in zona coletului, distrugerea plantutelor este iremediabila – se pierd toate palntele “rasadurile”. Mare grija verificati prin sondaj plantele, desi par sanatoase se vor prabusi brusc daca apare boala.

Ca si preventie a bolilor la rasaduri se pot folosi fungicide, cu care puteti face prima udare, imediat dupa semanare cu:   Previcur Energy. Urmatarea udare cu Previcur energy  se va face la  5-10 zile de la rasarire (dupa ce se formeaza prima pereche de frunze adevarate),  aceste fungicide combat  Pythium spp (boala caderea plantutelor).

Impotriva manarilor  se fac tratamente cu Bravo si Ridomil Gold MZ.

Ingrijirea rasadurilor

– Daca este cald afara (peste 15°C-soare) scoateti rasadurile afara dar nu le expuneti direct la lumina, ci treptat (calirea rasadurilor). Expunerea la lumina mai ales in primele zile dupa rasarire exita alungirea excesiva a acestora;

– Cand la plantute va aparea “prima frunza adevarata”, se poate vace udarea acestora cu solutie reprezentata din apa si un ingrasamant universal, preferabil „Substral”. Udarea cu fertilizant se va repeta o data la 1-2 saptamani.

– Preventiv se pot face tratamente (stropire si udare) cu Previcur;

– Preventiv -impotriva insectelor se pot face tratamente cu Actara;

Rasadurile obtinute prin acest procedeu se pot repica (dupa prima frunza adevarata, rasadurile  se vor muta „planta” intr-un alt loc  pentru mai mult spatiu);

In stadiu de 4-5 frunze adevarate bine dezvoltate rasadurile de tomate se pot trata (nu este obligatoriu) cu un regulator de crestere (Stabilan, Cycogan 400, Cycocel) pentru a prevenii alungirea excesiva a rasadurilor  (Atentie !!! Folositi cu precautie regulatorii de crestere la dozele si in momentele indicate de producator), altfel pot face mai mult rau decat bine).

Plantarea in camp a rasadurilor si ingrijirea lor – post plantare

Plantarea in camp se va face dupa (5-10 mai), atunci cand nu mai exista riscul de inghet si s-au inregistrat constant cateva zile la rand temperaturi de peste +10°C noaptea, vezi articolul agrometeorologia.

Rasadurile produse in sere, rasadnite, apartamente, balcoane inchise,  trebuiesc adaptate treptat la conditiile din camp  „calite”. Pentru calirea  rasadurilor  acestea se  scot treptat afara  (la inceput se scot cateva ore afara – intre orele „10-11 si 18-20”, dupa care intervalul se prelungeste.

Inainte de plantare rasadurile se uda, preferabil cu o solutie de Topsin;

Plantarea in camp cu procent mare de prindere este preferabil  sa se faca seara dupa orele 18 sau daca avem o zi cu un cer noros, plantarea se poate face si in timpul zilei.

Dupa plantare soiurile de:  castravetii, tomatele se pot uda preventiv cu solutie de  Previcur  si se fac stropiri cu solute de Ridomil Gold MZ.

La o saptamana de la plantare vom face o stropire cu solutie de (Actara sau Mospilan) si (Vertimec sau Nissorun), pentru a prevenii atacurile de acarieni si afide (afidele favorizeaza transmiterea de virusuri de la o planta la alta, acestea ce imbolnavesc grav plantele).

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1 Producerea rasadurilor de legume, flori

Fig. 1 Producerea rasadurilor de legume, flori

Fig. 2 Seminte de Tomate: A – seminte netratate, B-seminte tratate cu fungicide „Thiram”

Rasad de rosii

Fig. 3 Rasad de Rosii – produs in caserola

Rasad de rosii

Fig. 4 Rasad de Tomate – produs in sticla PET de 5 litri

Rasad de Vinete

Fig. 5 Rasad de Vinete – produs in ghiveci

Comentariile sunt închise pentru Producerea rasadurilor de legume si flori

Apr 04 2010

Dracena – ingrijire, inmultire, udare, fertilizare

Published by under Flori

DRACENA

Este originara din Africa tropicala.

Dracena este o planta (decorativa prin frunze) cu un aspect de arbust de talie medie. Are o cultivare usoara.  Pozitia frunzelor in varful tulpinii ne permite sa o denumim “palmier de casa”.

Substratul „pamantul”  – dracaena are nevoie de un substratafanat si permeabil (lasa sa circule apa), acesta poate fi  2/3 turba si1/3 nisip sau 2/3 pamant de flori pe baza de turba si 1/3 nisip. Cele doua variante de substrat, asigura o dezvoltare armonioasa a plaintei.

Lumina pentru dracena nu este foarte importanta, ea fiind o planta care accepta semiumbra spre deosebire de alte plante de apartament, acesta este si motivul pentru care foarte multe persoane o prefera pentru apartamentele lor – apartamente care in general dispun de mi putina lumina (expozitie nordica sau etajele P-1, etc.).

Apa pentru planta de dracena este foarte importanta, ea trebuie udata cu regularitate solul ei nu trebuie lasat sa se usuce (sol reavan), folositi daca este posibil apa la temperatura camerei si eventual udati cu apa de ploaie. In general dracena este totusi o planta putin pretentioasa la udare, a se evita excesul de umiditate care va conduce la putrezirea radacinii plantei de dracena.

Temperatura optima pentru dezvoltarea armonioasa a dracenei variaza intre 10-12°C iarna, iar vara intre 18-20°C.

Inmultirea dracenei se face prin butasi din varful tulpinii, sau din baza acesteia unde exista o ramificatie ce necesita ajustare. Butasii de dracena  se taie in fragmente de 10 cm. Daca dispunem de radistim, udam si pudram baza  butasilor cu radistim –  dupa care introducem butasul intr-un substrat (ca si amstec) similar cu cel in care a fost platata. Substartul de inradacinare il mentinem in permanenta reavan prin udare.  Periodic udam  si puverizam cu solutie de topsin 1ml/1l apa. Atentie partea de butas care se ingroapa – nu trebuie sa aiba frunze. pentru mentinerea unei umiditati atmosferice ridicata si a caldurii putem acoperii vasul cu butasi cu o folie (vezi butasirea la lamai).

Taierea plantelor de dracena: taierea plantelor de dracena se face in general atunci cand au ajuns prea pari sau pentru modelarea formei. Taierea se face primavara iar pe rana rezultata in urma taierii este bine sa aplicam mastic cicatrizant de altoit si taiat (Arborrin sau Potaben) sau carbune vegetal pisat (carbune de gratar pisat – praf). In urma taierii imediat de sub zona taiata vor aparea noi cresteri.

Atentie:

  • frunzele de dracena se vestejesc daca umiditatea in substrat este prea mare sau insuficienta (mentineti substratul reavan nu ud), sau temperatura din camera este prea mica. In aceasta situatie trunchiul (tulpina) se degarniseste (ramane fara frunze)  repede;
  • pentru un aspect placut al platei de dracena – se recomanda stergerea si pulverizarea frunzelor cu apa;
  • schimbarea ghiveciului „vasului’ este necesara o data la 2-3 ani si se recomanda sa fie facuta primavara;
  • o  lumina insuficienta duce la decolorarea frunzelor;
  • uscarea varfurilor frunzelor se produce daca aerul din incapere este prea uscat;
  • nu pozitionati dracena in locurile unde sunt curenti de aer, nu scoateti dracena afara (pe balcon).

Fertilizarea: se face cu ajutorul ingrasamintelor pentru plantele decorative prin frunze. Aceste ingrasaminte au in raportul macroelementelor NPK mai mult N  (azot), azotul determina cresterea foliara (cresterea frunzelor). Se pot folosi batoanele fertilizante de la Substral (batoane pentru plante decorative prin frunze). Acestea se administreaza odata la doua luni in perioada  februarie-octombrie (cate un baton intreg in functie de marime aghiveciului). In perioada octombrie-februarie (sezonul rece) cantitatea de ingrasamant se reduce la jumatate (in functie de ghiveci se va administra numai jumatate de baton in aceasta perioada si nu un baton intreg). Sau se pot folosi orice ingrasaminte pentru plante decorative prin frunze.

Insectele daunatoare pentru dracena sunt reprezentate de specii de afide (paduchi mici de diverse culori) a caror prezenta se poate observa prin existenta unor pete lucioase si lipicioase aflate pe frunze sau flori).

Alti daunatori sunt reprezentati de acarieni (paianjeni microscopici) care se pot observa greu cu ajutorul unei lupe (acarienii tes o plasa fina de paianjen).

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Speciile reprezentative pentru genul Dracaena, sunt: Dracaena draco, Dracaena fragans, Dracaena bicolor, Dracaena marginata, Dracaena sanderiana, Dracaena reflexa.

Fig. 1 Varietati de Dracena (Dracaena spp.)

Fig. 2 Varietati de Dracena variegata  (Dracaena Reflexa Aurea Variegata)

Fig. 3  Dracena (Dracaena fragrans compacta)

Fig. 4 Dracena (Dracaena spp.)

dracaena surculosa

Fig. 5 Dracaena surculosa

dracaena surculosa

Fig. 7 Dracaena surculosa

dracena-dracaena janet

Fig. 8 Dracaena janet

Dracena -dracaena draco

Fig. 9 Dracena (Dracaena draco), Barcelona

Dracena -dracaena draco

Fig. 10 Dracena (Dracaena draco), fructe

Dracena -dracaena draco

Fig. 11 Dracena (Dracaena draco), Spania – Barcelona

Dracena -dracaena draco

Fig. 12 Dracena (Dracaena draco), Spania – Barcelona

dracaena song of india

Fig. 13 Dracaena song of india

2 responses so far

Apr 03 2010

Orhidee – ingrijire, inmultire, udare, fertilizare

Published by under Flori

Orhideele

Orhideele sunt printre cele mai populare flori de apartament. In trecut numai persoanele bogate detineau si ingrijeau orhidee, dar in timp s-au facut progrese in ceea ce priveste inmultirea acestora.

De la prima incercare de crestere a orhideelor la mijlocul anilor 1700, ele au avut reputatia de flori care se cresc greu, dar multe dintre orhidee sunt usor de crescut.

Orhideele sunt destul de rezistente si pot supravietui  multi ani in ghivece daca sunt ingrijite corespunzator.

Orhideele fac parte din familia Orchidaceae.

Familia orhideelor include mai mult de 900 de genuri si aproximativ 25000 de specii, facandu-le cea mai mare familie de plante din lume. Ele pot fi gasite in aproape orice mediu din lume. Cele mai multe specii de orhidee sunt din zonele tropicale si subtropicale. Multe dintre orideele cultivate in apartamet sunt epifite (orhidee ce traiesc in scorburile arborilor sau pe arbori). Litofite sunt cele  care traiesc pe roci „stanci”. Orhideele din regiunile temperate sunt in general terestre (adica traiesc pe sol ca si marea majoritate a plantelor). Un exemplu este reprezentat de o orhidee celebra care traieste in Romania si este cunoscuta sub numele de Papucul Doamnei (Cypripeidum calceolus).

Orhideele sunt dorite in apartamente pentru florile lor rafinate, care sunt disponibile intr-o mare varietate de culori: albastre, galbene, albe, portocali, rosii, deci orhideele se incadreaza in grupul plantelor de apartament decorative prin flori. Unele flori sunt dungate, sau au pete de culoare. Florile pot trai de la 1 saptamana la 4 luni, in functie de specie. Frunzele sunt de regula verzi, dar unele orhidee au frunze frumoase cu diverse marmoratii.

Multe dintre orhidee au miros, unele emana miros de carne putrezita, altele au mirosuri placute: de lamaie, portocale, ciocolata, scortisoara sau cocos.

Vanilia este extrasa din oridee, mai exact dintr-o orhideea Vanilla planifolia. Orhidee originara din Mexic.

Intrucat cele mai multe orhidee cultivate in apartament sunt specii EPIFITE vom prezenta conditiile necesare pentru cresterea si dezvoltarea acestora:

Lumina

Unul din factorii determinanti in inflorire alaturi de fertilizare este lumina. Orhideele ce nu beneficiaza de lumina suficienta – nu vor inflori, acestea cresc si par sanatoase dar in lipsa luminii nu vor inflorii.

Cel mai bun loc de crestere a orhideelor sunt pervazele. O fereastra cu expozitie sudica este locul ideal pentru rezultate optime, fereastra cu expozitie vestica poate fi urmatoarea, apoi estica si nordica. Daca pervazul geamului nu furnizeaza lumina suficienta pentru orhidee, se poate suplimenta cu lumina artificiala. Pentru o propagare optima a luminii, se recomanda stergerea regulata a geamurilor si de asemenea stergerea frunzelor orhideelor de praf.

Planta este cea care ne arata cel mai bine daca lumina este sau nu corespunzatoare, astfel daca orhideele nu infloresc (primavara odata cu marirea intensitatii luminii si a duratei acesteia „ziua mai lunga”), prima cauza la care trebuie sa te gandesti este lumina. La orhideele care nu au lumina suficienta, frunzele vor avea o culoare verde inchis, iar la orhideele care beneficiaza de lumina suficienta frunzele sunt de un verde deschis.

Atentie!!!  – nu scoateti orhideele direct la soare „au nevoie de lumina dar nu de lumina directa”. Arsura luminii solare pe frunze se poate observa sub forma unor pete negre pe frunze sau frunze ingalbenite.

Temperatura

Temperatura este un element de baza in inflorirea orhideelor.

Orhideele crescute in apartament, trebuiesc pozitionate pe un pervaz unde exista variatii de temperatura, aceste variatii vor induce inflorirea.

Apa si Udatul

Apa excesiva „udatul excesiv” este principalul factor care conduce la moartea orhideelor. Cele mai multe varietati de orhidee prefera o perioada de uscaciune intre doua perioade de umiditate.

In cazul orhideelor se ia ghiveciul si se uda cu apa la temperatura camerei „apa de chiuveta statuta 24 ore”-sau cea mai buna este apa de ploaie.

I. Exista mai multe metode de a determina cand o planta are nevoie de  apa:

1. Se introduce un deget in interiorul ghiveciului 2-3 cm, daca solul este uscat, planta are nevoie de apa, daca solul este umed  mai asteptam cateva zile inainte de urmatoarea udare;

2. Se observa pe vasul transparent  (un vas transparent-pe care se vede umiditatea-condens pe pereti) dupa ce udam avem condens pana in partea de sus, dupa o saptamana acesta scade spre fundul ghiveciului (un moment bun de udat orhideea).

Atentie!!! Orhideele se uda obligatoriu, la un interval de 7-9 zile (in functie de temperatura si umiditatea ambientala). Daca acest interval este neglijat, exista riscul ca radacinile sa isi piarda turgescenta (se  zbarcesc si se inmoaie-devin sensibile la putregaiuri), acest proces din pacate este ireversibil (chiar daca udam radacinile afectate nu isi mai revin in totalitate).

II. Metode de udat:

1. Apa de udat se toarna pana cand aceasta curge pe partea cealalta a vasului (apa ce s-a  adunat in farfurioara se arunca, nu lasam orhideea cu apa in farfurioara);

2. O alta metoda presupune imersia (scufundarea intr-un vas cu apa, apa patrunde prin gaurile din fundul ghiveciului si va umecta tot substratul, se lasa ghiveciul in imersie in apa 10-15  minute (Vezi fig.).  Atentie  !!! imersia se face astfel incat apa sa ramana strict in zona radacinilor, astfel incat sa nu patrunda la subsuara frunzelor.  Dupa imersie se lasa ghiveciul pana ce se scurge toata apa in exces.

Atentie !!! Daca planta este udata cu apa mai rece de 10°C, radacinile vor muri, udati numai cu apa la temperatura camerei;

Atentie !!! Ghiveciul trebuie sa aiba gauri mari si numeroase in zona de fund, altfel riscam ca apa sa nu se scurga bine dupa udat si radacinile sa putrezeasca;

Atentie !!! Udarea plantei se face astfel incat sa nu patrunda apa intre frunze – la baza plantei intrucat exista riscul ca aceasta sa putrezeasca.

Umiditatea

Orhideele iubesc umiditatea. Exista cateva moduri de a creste umiditatea. Cea mai simpla este sa asezam cateva plante apropiate una de cealalta, astfel umiditatea aerului din jurul plantelor va mai creste. Datorita faptului ca in apartamente, in special iarna aerul este uscat, recomandam ca orhideele sa fie asezate in tavite cu pietricele ceramice de 1,5-2 cm diametru sau pietris. Se toarna apa peste pietricele ceramice din tavita pana se umplu cu apa spatiile dintre pietricele – Atentie ghiveciul orhideelor nu va sta in apa el va fi inaltat pe un capacel astfel incat fundul acestuia sa fie la nivelul superior al pietricelelor, deci sa nu aiba contact cu apa care umezeste pietricelele ceramice. Tavita in care se pun pietricelele trebuie sa fie un pic mai mare sau egala cu suprafata acoperita de frunze.

Atentie !!! Pulverizarea plantei se face fin si fara apa in exces astfel incat apa sa nu se acumuleze intre frunze – la baza plantei intrucat exista riscul ca aceasta sa putrezeasca.

Fertilizarea

Cel mai bine este sa aplicam fertilizanti odata pe saptamana cand plantele sunt in crestere. Cand planta incepe sa se maturizeze, se reduce fertilizarea. Se renunta la fertilizare cand planta intra in perioada de repaus „iarna”. Dupa o perioada in care orhideea a fost fertilizata saptamanal sau la doua saptamani (lunile martie-octombrie) se recomanda ca udarea sa se faca timp de o luna doar cu apa „fara fertilizanti” pentru a preintampina o eventuala fertilizare in exces – ce poate dauna plantei.

Pentru fertilizare se pot folosi ingrasaminte concepute special pentru orhidee de la diversi producatori:  Substral, Compo,  Agro CS, etc., acestea se gasesc ca:  lichid ce se adauga in apa de udare. Se pot folosii  si  batoane fertilizante cu eliberare lenta (acestea se introduc direct in substrat si sunt active mai multe luni).

Atentie !!! Nu fertilizati orhideele  imediat dupa ce ati schimbat pamantul (substratul), intrucat substratul din comert de obicei contine si adaus de  ingrasaminte.

Substratul si vasul de cultura

Multe orhidee prefera ca substrat un amestec de scoarta de copac, lemn de feriga, pluta, turba, carbune si nisip. Puteti folosi amestecuri gata preparate pentru orhidee din comert (ex. de la Compo), sau folositi numai scoarta de copac simpla pentru orhidee (din Supermarket).

Vasele „ghivecele” in care cultivam orhidee trebuie sa fie transparente – putem folosi orice vas de plastic transparent,  intrucat radacinile acestora au nevoie de lumina, (Vezi fig. 3).  Se pot folosi cu succes vase alimentare cilindrice de 1.900 ml (Vezi fig. 3).

Transplantarea (schimbarea vasului si pamantului) ar trebui facuta la 1-2 ani (preferabil intr-un ghiveci mai mare de 1.900-2.000 ml), dar unele varietati nu necesita transplantarea. Momentul transplantarii este foarte important, deoarece daca nu se face la momentul potrivit plantele nu vor inflori anul viitor. Toate transplantarile trebuie facute preferabil  intre lunile februarie si august. In aceasta perioada orhideea are cresteri noi si produce noi radacini, preferabil sa nu aiba flori.

Cand se face transplantarea, se va curata ghiveciul si radacinile se vor clati cu apa calduta. Inainte de asezarea in ghiveci se vor taia toate radacinile moarte, frunzele ingalbenite, tulpinile fara flori si bulbii putreziti.

Orhideea se va replanta in ghiveci la aceeasi inaltime la care a fost plantata anterior. Pentru evitarea raspandirii bolilor si daunatorilor, se recomanda a nu se folosi pamantul de la o planta la alta.

Daca orhideea a avut multe radacini putrezite (moi, macerate) este bine ca acestea sa fie indepartate in totalitate, iar prima udare sa se faca cu o solutie de fungicid (Topsin).

Inflorirea

Orhideele infloresc de mai multe ori intr-un an.  Inflorirea se realizeaza prin emiterea de  tije florale (Vezi fig. 4), care in varf formeaza o multime de flori (Vezi fig. 6).  Floarea de orhidee dureaza cateva luni (5-6 luni), dupa care florile se trec. Odata ce inflorirea s-a terminat sau este la final, tija florala se taie de la subsuara unei frunze (Vezi fig.  3), (Atentie – putem pastra tija florala mai mult timp  daca dorim inmultirea orhideelor – este posibil sa apara noi pui. Este recomandat ca tija sa se taie deasupra la 1-2 ochi (Vezi fig.), aici in scurt timp va aparea un pui de orhidee).

La scurt timp dupa ce taiem tija florala, orhideea incepe sa creasca si sa emita noi tije florale (un nou val de flori), astfel ciclul se reia in permanenta (Vezi fig. 4).

Orhideele albastre sunt de fapt orhidee albe colorate, utilizand un colorant special. O orhide albastra va avea urmatorul val de flori de culoare alba. Puteti colora orhideele albe utilizand (coloranti alimentari, ex.  „Wilton” in cantitati foarte mici, cu care se va colora in prealabil – apa de udare).

 Atentie !!! – intrucat nu utilizam un colorant omologat pentru orhidee, exista riscul sa afectam planta.

Inmultirea

La speciile care „fac pui” inmultirea se face prin separarea puilor.  Specile de Phalaenopsis spp. dupa caderea florilor pot forma pui pe tija florala (pentru a grabi aparitia puilor de orhidee, taiem tija florala preferabil deasupra la primul sau al doilea ochi – Vezi fig.).  Puii formati pe tija florala se pot separa in momentul cand sunt bine dezvoltati si au radacini de peste 8-10 cm (Vezi fig. 2).  Noile orhidee (puii) se planteaza in substrat  de orhidee.

Metoda de inmultire industriala  cel mai des utilizata este metoda  inmultiri  „In Vitro” care se face numai in conditiile unor laboratoare  performante.

Bolile orhideelor

Datorita mediului umed acestea pot face usor putregaiuri ca:

  • Putregaiurile  de origine micotica,  datorate ciupercilor – „fungi” ca (Botrytis spp., Pythium spp. si Phytophtora spp.). Se manifesta prin putrezirea radacinilor si pete negre pe spatele frunzelor.
  • Putregaiuri cauzate de bacterii (Erwinia spp. si Pseudomonas spp.).   Preventia – pentru putregaiurile cauzate de bacterii (preventie inseamna o udare corespunzatoare – nu excesiva), un mediu in care aerul sa circule si un substrat bine aerisit si drenat.

Daunatorii la orhidee:

Paduchele lanos; Afidele “Paduchi de plante” (paduchi de frunze);

Acarienii, in special Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae) care se combate eficient in spatii protejate (sere, solarii) cu: Kanemite SC (acequinocil 164 g/l)Vertimec (18 g/l abamectin).

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Specii si varietati

Cele mai populare genuri prezente ca plante de apartament sunt: Cattleyas spp., Phalaenopsis spp. Paphiopedilums spp. si Oncidiums spp.

Fig. 1  Orhidee (Phalaenopsis spp.)

5

Fig. 2  Inmultire orhidee (Phalaenopsis spp.), separarea puilor

2

Fig. 3  Orhidee  (zona unde se taie tija florala – dupa trecerea florilor)

6

Fig. 4 Orhidee Phalaenopsis (radacina-floare veche-floare noua)

Fig. 5A Udarea orhideelor "Phalaenopsis" prin imersie

Fig. 5A Udarea orhideelorPhalaenopsis” prin imersie

Fig. 5B Udarea orhideelor "Phalaenopsis" prin imersie

Fig. 5B Udarea orhideelorPhalaenopsis” prin imersie

4

Fig. 6  OrhideePhalaenopsis

3

Fig. 7 Orhidee alba „Phalaenopsis”

1

Fig. 8   Orhidee pitica (Phalaenopsis calimero)

Fig. 9  Orhidee alba „Phalaenopsis”

Fig. 10  Orhidee  „Phalaenopsis”

Fig. 11  Orhidee  „Phalaenopsis”

orhidee_inmultire

Fig. 12 Inmultirea orhideelor „Phalaenopsis”, taierea tijei florale – deasupra unui nod convenabil

o

Fig. 13 Orhidee „Phalaenopsis”, in vas decorativ mascat cu lemn de mesteacan

o

Fig. 14 Orhidee „Phalaenopsis”, in vas transparent alimentar

7

Fig. 15 Orhidee „Phalaenopsis”, de culoare alba

o

Fig. 16 Orhidee „Phalaenopsis”, de culoare albastra (colorata artificial)

o

Fig. 17 Orhidee „Phalaenopsis”

Informatii valoroase de la o cititoare  pasionata de orhidee

(„Am inceput de 1 an si jumatate sa ma ocup de orhidee, din momentul cand am primit cadou de ziua mea o orhidee de la colegi, din acel moment am fost interesata sa aflu cum sa am grija de ea,am schimbat imediat ghiveciul, mergand la florarie si cerand ghiveci si pamant special pt. orhidee,am plantat-o in noul ghiveci fara sa ma ating de radacini si  am transplantat-o in ghiveciul nou  punandu-i doar un adaus de pamant. O tin la fereastra pe pervaz, soare am doar dimineata si in rest doar lumina, florile mi-au tinut 4 luni si dupa ce au cazut, nu i-am taiat tijele care au ramas verzi,am udat-o cu apa plata(sau statuta in sticla de cel putin 24h ) pana s-a udat  bine stratul de pamant  apoi arunc apa din farfurie si am lasat-o in acelasi loc, dupa cateva saptamani am avut surpriza din muguri sa faca frunzulite(pe tulpina) si sa dea radacinile verzi, l-am desprins usor de pe tulpina si am pus direct puiul in pamant in alt ghiveci, am inmultit orhideea, si dupa cateva luni puiutul a dat tulpina si a facut 2 flori, in rest are nevoie de apa doar cand e uscat pamantul si de iubire,in fiecare zi imi fac timp sa ma uit la ele,de atunci  am cumparat orhidee de la florarii la pret redus (cand nu mai aveau flori le obtineam la 10.0 ron si astfel le schimbam ghivecele (transparente de plastic) si am ajuns sa am dupa un an orhidee frumoase si sanatoase ,cumparate la un pret f. mic, am astazi 15 orhidee de f. multe nuante care sant grozave de sanatoase si frumoase,ingrasamant am inceput sa le pun din momentul cand au inflorit.” – Preda Mariana)

64 responses so far

Mar 30 2010

Altoire lamai – metoda si poze

Published by under Pomi fructiferi

Altoirea LamaiuluiAltoirea lamaiului este un procedeu de inmultire vegetativa ce presupune pricepere in manuirea briceagului de altoit. Cu putina exersare in prealabil, rezultatele altoirii  pot fi satisfacatoare chiar si la incepatori.

Etape in altoirea lamaiului

1. Perioada optima de altoire este intre lunile mai-august;

2. Specii portaltoi se pot folosi plante obtinute din samanta de – lamai, portocal, madarin, grapefruit;

3. Inainte de altoire cu o saptamana udati abundent lamaul (va stimula circulatia sevei si desprinderea cojii portaltoiului). Alta metoda de favorizare a desprinderii coji o reprezinta – scurtarea portaltoiul la jumatate si aplicarea  fertilizarii cu ingrasaminte ce contin mai mult N (azot). La indemana sunt ingrasaminte pentru plante decorative prin frunze. Aplicarea de ingrasaminte cu N se va face cu 3 saptamani inainte de altoire.

I. Metoda de altoire a lamaiului – Sub coaja – in cap de altoire.

Altoirea lamaiului – sub coaja – in cap de altoire  se realizeaza in cateva etape succesive, descrise mai jos si reprezentate  in imagini:

 a) taierea ramurilor portaltoi cu diametru mai mare de 1,5 cm (taiere neteda cu foarfeca horticola bine ascutita). Daca taietura nu este perfect neteda-se netezeste cu briceagul de altoit (Vezi fig.);

b) realizarea unei incizii longitudinale (cu briceagul de altoit –  Vezi fig.) si desprinderea a 1-2 mm coaja de o parte si de alta a inciziei cu ajutorul spatulei briceagului de altoire (fara a rani scoarta), Vezi fig.;

c) sectionarea ramurii altoi sub forma de pana (Vezi fig.) Atentie !!! – ramura altoi se recolteaza din pomi sanatosi  care fac fructe. Ramura altoi  trebuie sa fie ramura anuala si lemnificata (in sectiune circulara la baza ramurii sa fie rotunda), Vezi fig.  Pe partea opusa taieturii sau doar pe laterale, se elimina primul strat de coaja verde lucioasa, fara sa se ajunga la lemn, trebuie sa ramana zona cambiala de un verde deschis, (Vezi fig.);

d) introducerea ramurii altoi in incizia creata se face de sus in jos prin impingere, ajutandu-ne de spatula briceagului (Vezi. fig.). Trebuie avut grija ca altoiul sa fie acoperit in ambele parti de coaja portaltoiului (Vezi fig.);

e) legarea cu banda de altoit sau banda izolatoare (banda pentru izolatii electrice) a zonei de altoire  se face cu grija fara sa deplasam ramura altoi (Vezi fig.);

f) sectionarea ramurii altoi la 3 muguri si doua frunze (limbul frunzei se reduce la jumatate pentru a reduce evapotranspiratia);

g) aplicarea pe capul de altoire a unui tampon cu vata care trebuie mentinut in permanenta umed sau a masticului de altoire Arborrin sau Potaben;

h) pulverizarea cu apa a ramurii altoi si frunzelor  are rolul de a mentine o umiditate crescuta in jurul acesteia;

i) se acopera cu o punga de polietilena elementele altoite (altoi si portaltoi) pentru a pastra umiditatea mai crescuta in jurul acestei zone.

Intretinerea lamailor altoiti, dupa altoire

Faceti tratamente foliare cu topsin pentru a preveni eventuale boli ce pot sa apara. Tratamentele cu fungicid se aplica o data la 2-3 saptamani;

Se verifica in permanenta ca de pe zona portaltoiului sa nu porneasca cresteri noi, orice incercare de crestere se suprima.

La 2-4 luni dupa altoire pot sa apara primele  semne, incep cresterile de pe ramura altoi  (Vezi fig.) Se va proceda la inlaturarea treptata a pungii de protectie.

La un an de la altoire, cand sunt semne vizibile de calusare se va inlatura si banda de altoit.

Lamaiul altoit va fructifica dupa 1-4 ani de la altoire, atunci cand planta va avea formate ramurile de ordin 4 (Vezi fig.).

!!! Atentie – Metoda nu garanteaza o prindere de 100 %  si exista riscul ca planta altoita (portaltoiul) sa fie grav afectata sau sa se usuce.

II. Altoirea in T (altoirea in ochi dormind)

1

Fig. 1 Etapele altoirii

2

Fig. 2 Sectiune prin ramura altoi

3

Fig. 3 Materiale si instrumente necesare la altoire

4

Fig. 4 Portaltoiul de lamai

5

Fig. 5 Retezarea portaltoiului in vederea altoirii

6

Fig. 6 Portaltoi pregatit de altoire

7

Fig. 7 Ramura altoi utilizata in altoire

8

Fig. 8 Incizie longitudinala in portaltoi

10

Fig. 9 Incizie longitudinala in portaltoi – prin presarea briceagului si desprinderea usoara a cojii – prin miscare  stanga-dreapta

9

Fig. 10 Desprinderea cojii cu ajutorul spatulei

11

Fig. 11 Desprinderea cojii cu ajutorul spatulei

12

Fig. 12 Sectionarea ramurii altoi sub forma de pana

13

Fig. 13 Inlaturarea cojii pentru a pune in valoare zona cambiala

14

Fig. 14 Introducerea altoiului in portaltoi

15

Fig. 15 Altoi si portaltoi

16

Fig. 16 Legarea zonei altoite

17

Fig. 17 Aplicam ceara de altoit peste zonele ranite

18

Fig. 18 Lamai altoit

19

Fig. 19 Lamai altoit cu protectie – pentru mentinerea umiditatii

20

Fig. 20 Crestere noua si viabila din ramura altoi

21

Fig. 21 Lastar de 30 cm din ramura altoi

22

Fig. 22 Prima lamaie – la un an de la altoire

5 responses so far

Mar 29 2010

Inmultirea lamaiului prin Butasire

Published by under Pomi fructiferi

Inmultirea lamaiului prin butasiInmultirea lamaiului prin butasi (inmultire vegetativa) este o metoda de inmultire  la indemana iar rezultatele acesteia sunt de-a dreptul spectaculoase (practic in 4-5 ani vom avea plante noi ce produc fructe). Inmultirea prin samanta practicata de foarte multi, este o metoda total ineficienta intrucat plantele obtinute astfel nu vor face fructe sau vor face foarte tarziu, pentru ca totusi acestia sa fructifice este necesara altoirea lor.

Epoca de butasire

Momentul optim pentru butasire este primavara, reprezentat de intervalul cuprins intre lunile Aprilie-Mai. Alegerea momentului butasirii este legata de faptul ca in aceasta perioada plantele incep sa creasca iar seva se pune in miscare.

Materiale necesare

Pentru inmultirea lamaiului prin butasire avem nevoie de: ramura lemnificata (ramura in sectiune rotunda)-Fig. 1a, ghiveci cu diametru de 10 cm (dar se poate folosi si o sticla de plastic taiata si gaurita la fund) – Fig. 1b,  substrat „amestec de pamant”  (o parte nisip si doua parti  turba)-Fig. 2a, mapa de plastic- Fig. 3b,  Stimulator de inradacinare „Radistim – pentru butasi lemnosi/lignificati„, Fungicid „Topsin„.

Particularitatile inmultirii prin butasire:

  • se recolteaza ramura lemnificata  de lamai (ramurile se gasesc la inceputul cresterii in stare erbacee „au un aspect muchiat/colturos in sectiune” dupa care se lemnifica„au un aspect rotund/circular in sectiune”) cu ajutorul unei foarfece horticole- Fig. 1a.  Ramura recoltata  se introduce imediat cu baza intr-un vas cu apa, pentru a evita deshidratarea si nu se expune la soare;
  • se pregateste  substratul „amestecul de pamant”. Se introduce pe fundul ghiveciului nisip sau pietris  (necesare in drenajul apei in exces) si se umple ghiveciul cu substrat-Fig. 2a;
  • se pregateste butasul prin taierea din ramura recoltata   a unui butas  simplu. Butasul va avea 12-13 cm si se va confectiona taind la baza imediat sub un nod (zona putin bombata unde au fost prinse frunzele- taietura executata in acest loc va face ca in timpul inradacinarii nodul sa produca auxine „hormoni care ajuta la producerea de radacini”). Pe butas  se vor lasa doua frunze care vor fi si ele scurtate la 1/2. Fig. 2b. Pana la plantare butasul se tine intr-un vas cu apa;
  • inainte de plantare daca avem Radistim butasul ud se prafuieste la baza cu Radistim;
  • in ghiveciul cu substrat cu ajutorul unui creion se face o gaura de 6-7 cm in care se va introduce butasul-Fig. 2b, apoi se strange substratul in jurul butasului;
  • se uda cu solutie de topsin 0,1 %;
  • se acopera cu mapa de plastic pentru a crea efectul de sera.

Ingrijire periodica:

Plantele butasite se vor uda periodic cu apa  la temperatura camerei iar la doua trei saptamani cu solutie de topsin.  Totodata se vor pulveriza cu solutie de topsin. Udarea plantelor se face astfel incat pamantul sa fie in permanenta reavan.

Perioada de inradacinare dureaza intre 6 si 8 saptamani. La finele acestei perioade putem testa daca plantele au inradacinat tragand usor de butas  in sus, daca acesta opune rezistenta inradacinarea a avut loc, daca nu mai asteptam.

La butasii inradacinati se inlatura mapa din plastic si se pulverizeaza cu apa cateva zile. Plantele proaspat inradacinate nu se expun la soare si la curenti de aer, ele deshidratandu-se  foarte repede.

Butasii inradacinati vor creste foarte repede astfel incat dupa 4 ani fac flori si fructe „lamai”-Fig. 4.

Dezavantajele burasirii

Plantele de lamai  obtinute prin butasire sunt inferioare celor obtinute prin altoire. Dezavantajele lamailor obtinuti prin butasire sunt:  cresteri reduse, planta se debiliteaza repede, traiesc putin comparativ cu cele altoite, sunt sensibile la bolile ce produc gomoze (scurgeri de clei).

Fig. 1 Fazele tehnologice in inmultirea lamaiului prin butasire

Fig. 1 Fazele tehnologice in inmultirea lamaiului prin butasire

No responses yet

« Prev

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.