Horticultorul.ro

oct. 13 2013

Chasselas Dore – vita de vie de Masa si Vin

Chasselas DoreDenumire soi vita de vie: Chasselas Dore  sinonim cu: Chasselas de Thomery, Chasselas de Moissac, Gutedel, Abelone, Berioska, Chasselas Angevin, Chasselas de Fontainbleau, Junker, Sasla aurie.

Tip: soi de vita de vie nobila pentru struguri de masa si  vinuri albe de consum current.

Origine: soiul Chasselas Dore  se presupune ca este originar din Egipt cunoscut inca din anul 1.200. In Europa a fost intai adus de catre romani in Elvetia si apoi s-a raspandit in Franta. In Romania Chasselas Dore se cultiva in anii (1980-2.000) in majoritatea podgoriilor ca strugure de masa.

Utilizare: Chasselas Dore  este un soi de struguri mixt- pentru  struguri de masa si vinuri albe de consum curent.

Raspandire: Chasselas Dore se poate cultiva in numeroase centre viticole de pe intreg cuprinsul tarii- 34 judete -Litoralul Marii Negre, Sudul Tarii, Moldova si Transilvania.

Descriere soi:

– floarea este hermafrodita-normala.

frunza de Chasselas Dore  este de marime mijlocie, usor basicata, 5 lobi-pentalobata, glabra (fara perisori) pe partea superioara, pe partea inferioara prezinta perisori scurti pe nervuri. Petiolul (codita) mai lung decat nervura mediana (vezi Fig.) de culoare verde-rosietica.

– strugurele de Chasselas Dore  este lax (mai compact la ses), de marime mijlocie, cilindric sau cilindro-conic poate fi si aripat (vezi Fig.). Greutatea medie a strugurelui de Chasselas Dore    este de 150-300 grame iar lungimea 10-20 cm;

– bobul este sferic de marime mijlocie (2.2-2.6 grame). Pielita este galben-verzuie sau aurie cu pete de rugina pe partea insorita. Miezul este semi-zemos „mijlociu”, suculent iar gustul franc (specific Chasselas).

–   soi de vigoare mijlocie, sarac in frunzis;

–   perioada de vegetatie este mijlocie: 151-180  zile  pana la maturarea strugurilor.

Conditii de crestere pentru Chasselas Dore:

  • cultivarea acestui soi presupune resurse heliotermice (resurse de lumina si temperatura) adaptate soiului;
  • prefera locuri cu soluri fertile, reavene, expozitie sudica;
  • se pot obtine sporuri de productie fertilizand cu: P (fosfor) si K (potasiu), fertilizanti foliari si aminoacizi;
  • pentru a evita un deficit de apa se recomanda irigarea plantatiilor (soiul raspunde bine la irigare);
  • se poate conduce pe formele Guyot sau Cordon speronat;
  • prin taiere se vor pastra pentru rodire 11-14 ochi/mp iar numarul total de inflorescente (ciorchini) pastrate pe butuc este de pana la 30-32.

Factori limitativi:

–        temperaturile mai scazute de -18º…-20 º C conduc la inghetul vitelor soiului Chasselas Dore.  Este un soi cu toleranta medie la temperaturile scazute din timpul iernii. Daca se cultiva in zone mai reci se recomanda pe timpul iernii ingroparea butucului si coardelor.

Productivitate, recoltare, continut de zaharuri:

– productivitatea soiului Chasselas Dore   variaza  intre 10-15 tone la hectar (in functie an), de clona si zona de cultura, dar si de agrotehnica aplicata;

– maturarea strugurilor (boabelor) este in epoca a III-a  si are loc in perioada 16-31.VIII. Esalonarea maturarii in tara noastra este data de zona de cultura (incepe devreme in zonele din Sud si se prelungeste in zonele din Transilvania);

– continutul de zaharuri: Chasselas Dore   poate sa acumuleze zaharuri in intervalul (150-190 g/l), acumularea unei camtitati mai mari de zaharuri il recomanda si pentru vinuri de consum curent. Aciditatea inregistreaza valori de 3.5-5.2 g /litru;

Strugurii

Strugurele are o intrebuintare mixta, dar nu exceleaza nici ca strugure de masa (bobul mijlociu, semicrocant, cu samburi) nici ca strugure de vin (obtinandu-se  doar un vin de consum curent), asadar este un compromis. In situatia unei piete din ce in ce  mai exigente la calitata strugurilor de masa cat si a vinurilor, Chasselas Dore  a scazut mult in preferintele Romanilor si Europenilor. Chasselas Dore  ramane totusi un soi iubit si cultivat in Elvetia (Swiss), tara din care s-a raspandit in Europa.

Strugurele rezista pe butuc toamna (prima parte a lui octombrie – fara sa isi piarda turgescenta), dar se poate pastra pana la jumatatea iernii (ianuarie).

Vinul

Vinul obtinut din Chasselas Dore  este un vin alb de consum current cu o tarie alcoolica (10 % vol.).

Inmultire:  soiul se inmulteste prin altoire pe portaltoi rezistent la filoxera radicicola.

Fertilizarea vitei de vie: se va face utilizand tehnologiile de fertilizare dezvoltate de: YARA,  Sumi Agro, NUFARM.

Boli si Daunatori:

Daunatori:

Acarienii vitei de vie:

  1. Acarianul galicol (Eriophyes vitis),
  2. Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae),
  3. Paianjenul rosu al pomilor (Panonychus ulmi).

Boli:

Atentie !!! Chasselas Dore  este un soi sensibil la tratamente cu produse cuprice pe frunze tinere, motiv pentru care vom utiliza produsele cuprice mai tarziu pentru (aplicate in perioade fara soare: dimineata, seara, zi inorata) a evita eventualele arsuri pe frunze.

Fig. 1 Soiul de Vita de Vie Chasselas Dore

Fig. 1 Soiul de Vita de Vie Chasselas Dore

Fig. 1 Soiul de Vita de Vie Chasselas Dore

Fig. 2  Soiul de Vita de Vie – Chasselas Dore,  strugure

Fig. 1 Soiul de Vita de Vie Chasselas Dore

Fig. 3 Soiul de Vita de Vie – Chasselas Dore, strugure

Fig. 1 Soiul de Vita de Vie Chasselas Dore

Fig. 3  Soiul de Vita de Vie – Chasselas Dore, frunza – partea superioara

Fig. 1 Soiul de Vita de Vie Chasselas Dore

Fig. 4 Soiul de Vita de Vie – Chasselas Dore, frunza – partea inferioara

Fig. 5 Soiul de Vita de Vie – Chasselas Dore

Fig. 6 Soiul de Vita de Vie – Chasselas Dore

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (11 votes, average: 4,73 out of 5)
Se încarcă...

Categorie: Vita de vie

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Chasselas Dore – vita de vie de Masa si Vin

Comments are closed at this time.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.