oct. 13 2013
Chasselas Dore – vita de vie de Masa si Vin
Denumire soi vita de vie: Chasselas Dore sinonim cu: Chasselas de Thomery, Chasselas de Moissac, Gutedel, Abelone, Berioska, Chasselas Angevin, Chasselas de Fontainbleau, Junker, Sasla aurie.
Tip: soi de vita de vie nobila pentru struguri de masa si vinuri albe de consum current.
Origine: soiul Chasselas Dore se presupune ca este originar din Egipt cunoscut inca din anul 1.200. In Europa a fost intai adus de catre romani in Elvetia si apoi s-a raspandit in Franta. In Romania Chasselas Dore se cultiva in anii (1980-2.000) in majoritatea podgoriilor ca strugure de masa.
Utilizare: Chasselas Dore este un soi de struguri mixt- pentru struguri de masa si vinuri albe de consum curent.
Raspandire: Chasselas Dore se poate cultiva in numeroase centre viticole de pe intreg cuprinsul tarii- 34 judete -Litoralul Marii Negre, Sudul Tarii, Moldova si Transilvania.
Descriere soi:
– floarea este hermafrodita-normala.
– frunza de Chasselas Dore este de marime mijlocie, usor basicata, 5 lobi-pentalobata, glabra (fara perisori) pe partea superioara, pe partea inferioara prezinta perisori scurti pe nervuri. Petiolul (codita) mai lung decat nervura mediana (vezi Fig.) de culoare verde-rosietica.
– strugurele de Chasselas Dore este lax (mai compact la ses), de marime mijlocie, cilindric sau cilindro-conic poate fi si aripat (vezi Fig.). Greutatea medie a strugurelui de Chasselas Dore este de 150-300 grame iar lungimea 10-20 cm;
– bobul este sferic de marime mijlocie (2.2-2.6 grame). Pielita este galben-verzuie sau aurie cu pete de rugina pe partea insorita. Miezul este semi-zemos „mijlociu”, suculent iar gustul franc (specific Chasselas).
– soi de vigoare mijlocie, sarac in frunzis;
– perioada de vegetatie este mijlocie: 151-180 zile pana la maturarea strugurilor.
Conditii de crestere pentru Chasselas Dore:
- cultivarea acestui soi presupune resurse heliotermice (resurse de lumina si temperatura) adaptate soiului;
- prefera locuri cu soluri fertile, reavene, expozitie sudica;
- se pot obtine sporuri de productie fertilizand cu: P (fosfor) si K (potasiu), fertilizanti foliari si aminoacizi;
- pentru a evita un deficit de apa se recomanda irigarea plantatiilor (soiul raspunde bine la irigare);
- se poate conduce pe formele Guyot sau Cordon speronat;
- prin taiere se vor pastra pentru rodire 11-14 ochi/mp iar numarul total de inflorescente (ciorchini) pastrate pe butuc este de pana la 30-32.
Factori limitativi:
– temperaturile mai scazute de -18º…-20 º C conduc la inghetul vitelor soiului Chasselas Dore. Este un soi cu toleranta medie la temperaturile scazute din timpul iernii. Daca se cultiva in zone mai reci se recomanda pe timpul iernii ingroparea butucului si coardelor.
Productivitate, recoltare, continut de zaharuri:
– productivitatea soiului Chasselas Dore variaza intre 10-15 tone la hectar (in functie an), de clona si zona de cultura, dar si de agrotehnica aplicata;
– maturarea strugurilor (boabelor) este in epoca a III-a si are loc in perioada 16-31.VIII. Esalonarea maturarii in tara noastra este data de zona de cultura (incepe devreme in zonele din Sud si se prelungeste in zonele din Transilvania);
– continutul de zaharuri: Chasselas Dore poate sa acumuleze zaharuri in intervalul (150-190 g/l), acumularea unei camtitati mai mari de zaharuri il recomanda si pentru vinuri de consum curent. Aciditatea inregistreaza valori de 3.5-5.2 g /litru;
Strugurii
Strugurele are o intrebuintare mixta, dar nu exceleaza nici ca strugure de masa (bobul mijlociu, semicrocant, cu samburi) nici ca strugure de vin (obtinandu-se doar un vin de consum curent), asadar este un compromis. In situatia unei piete din ce in ce mai exigente la calitata strugurilor de masa cat si a vinurilor, Chasselas Dore a scazut mult in preferintele Romanilor si Europenilor. Chasselas Dore ramane totusi un soi iubit si cultivat in Elvetia (Swiss), tara din care s-a raspandit in Europa.
Strugurele rezista pe butuc toamna (prima parte a lui octombrie – fara sa isi piarda turgescenta), dar se poate pastra pana la jumatatea iernii (ianuarie).
Vinul
Vinul obtinut din Chasselas Dore este un vin alb de consum current cu o tarie alcoolica (10 % vol.).
Inmultire: soiul se inmulteste prin altoire pe portaltoi rezistent la filoxera radicicola.
Fertilizarea vitei de vie: se va face utilizand tehnologiile de fertilizare dezvoltate de: YARA.
Boli si Daunatori:
Daunatori:
Acarienii vitei de vie:
- Acarianul galicol (Eriophyes vitis),
- Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae),
- Paianjenul rosu al pomilor (Panonychus ulmi).
Boli:
- Mana vitei de vie (Plasmopara viticola);
- Fainarea vitei de vie „Oidium” (Uncinula necator sin. Oidium tuckeri );
- Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botryotinia fuckeliana) este un soi sensibil la putregai;
- Cancer bacterian la vita de vie (Agrobacterium tumefaciens).
Atentie !!! Chasselas Dore este un soi sensibil la tratamente cu produse cuprice pe frunze tinere, motiv pentru care vom utiliza produsele cuprice mai tarziu pentru (aplicate in perioade fara soare: dimineata, seara, zi inorata) a evita eventualele arsuri pe frunze.
Fig. 1 Soiul de Vita de Vie Chasselas Dore
Fig. 2 Soiul de Vita de Vie – Chasselas Dore, strugure
Fig. 3 Soiul de Vita de Vie – Chasselas Dore, strugure
Fig. 3 Soiul de Vita de Vie – Chasselas Dore, frunza – partea superioara
Fig. 4 Soiul de Vita de Vie – Chasselas Dore, frunza – partea inferioara
Fig. 5 Soiul de Vita de Vie – Chasselas Dore
Fig. 6 Soiul de Vita de Vie – Chasselas Dore
Categorie: Vita de vie
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Chasselas Dore – vita de vie de Masa si Vin
