Aloe bakeri – Aloe pitica: ghid de ingrijire, inmultire

mart. 28 2020

Aloe bakeri – Aloe pitica: ghid de ingrijire, inmultire

Familia: ASPHODELACEAE

Denumire populara: Aloe pitica

Denumire stiintifica: Aloe bakeri

Origine: este o planta originara din Madagascar.

Proprietati ornamentale: este o planta suculenta perena, cu crestere lenta, ramificata, cu multe rozete, ce ajunge la inaltimi de 15-20 cm si latimi de 30-40 cm.

Aloe bakeri este o planta decorativa prin frunze, cultivata ca planta de apartament in vase decorative sau cosuri suspendate.

Frunzele sunt inguste, lungi, suculente, cu tepi maroni pe margine, si colorate in verde cu maroniu si pete albe.

Florile apar vara, in varful tulpinilor florale, au forma tubulara si culoare orange.

Temperatura minima absoluta pentru plantele de Aloe pitica poate scadea pana la 0….-1°C, pe timpul iernii se recomanda amplasarea lor in spatii unde temperatura sa nu scada sub 8-10°C. Vara, plantele de Aloe bakeri prefera temperaturi intre 22-28 °C, dar poate suporta si temperaturi mai ridicate (30-32°C).

Substratul (pamantul) folosit pentru Aloe bakeri trebuie sa fie bine drenat, format dintr-un amestec special pentru cactusi sau plante suculente, care permite eliminarea rapida a excesului de apa.

Transplantarea se poate realiza primavara, la intervale mai mari de timp (2-3 ani), cand radacinile plantelor au ocupat in intregime vasul, folosind un substrat proaspat si un vas de dimeniuni mai mari (cu diametru mai mare). Se recomanda o atentie sportita asupra sistemului radicular al plantelor. In momantul transplantarii, se verifica radacinile plantei, cele afectate se inlatura, replantarea trebuie realizata la aceeasi adancime ca precedenta.

Lumina este un factor foarte important pentru cresterea si inflorirea plantelor de Aloe bakeri, acestea avand nevoie de spatii luminoase, unde soarele sa poata ajunge la planta cateva ore in fiecare zi. Odata cu venirea primaverii, ghivecele se pozitioneaza in locurile din camera unde soalele poate ajunge la planta, pentru a ajuta planta sa se aclimatizeze cu soarele dupa perioada de iarna. Se evita astfel arsurile ce pot aparea la nivelul frunzelor daca planta va fi expusa direct sub actiunea directa a razelor fierbinti ale soarelui.

Sunt recomandate ferestrele cu expozitie sudica sau estica. Camerele intunecate determina schimbarea culorii frunzelor.

Udarea plantelor de Aloe bakeri se face folosind cantitati moderate de apa in perioada de crestere, lasand sa se usuce substratul in intregime intre doua udari. In sezonul rece, udarea se face foarte rar, folosind cantitati reduse de apa sau se stopeaza, evitand umiditatea excesiva a substratului, care conduce la putrezirea radacinilor afectatnd intreaga planta.

Fertilizarea se poate realiza de 2-3 ori, in perioada de crestere, folosind ingrasaminte specifice plantelor suculente si cactusilor.

Inmultirea la Aloe bakeri se se realizeaza prin separarea puilor aparuti la baza plantei mama sau prin seminte (semanarea lor se face in februarie-martie in spatii cu temperatura de 20-22ºC).

Daunatori: Paduchii lanosi sau cosenile fainoase, Paduchi testosi, etc.