Horticultorul.ro

Majoritatea bolilor grave la gazon sunt cauzate de ciuperci (micoze), dar pot exista si situatii in care boala este provocata de bacterii (bacterioze) sau virusi (viroze).

Bolile la gazon afecteaza grav plantele care intra in declin si capata un aspect neplacut, iar in final se usuca.

La presiunea ridicata a bolilor la gazon contribuie anotimpul, precipitatiile, irigarea in exces, fertilizarea excesiva cu Azot, textura solului, sensibilitatea speciilor/soiurilor ce intra in componenta gazonului la anumite boli, etc.

 

 

 

Dintre cele mai intalnite si periculoase boli la gazon intalnim:

 

♦  Ruginile gazonului sunt boli provocate de ciupercile din genul Puccinia: Rugina coronata a raigrasului si paiusului inalt (Puccinia coronata),  Rugina neagra a gramineelor (Puccinia graminis), Rugina galbena a gramineelor (Puccinia striiformis);

In in functie de specia de rugina ce ataca plantele de gazon, simptomele atacului pot fi de culoare galben, rosu, maro sau negru, atacul se manifesta mai intai pentru zone izolate (unde sunt conditii mai favorabile), dar se vor extinde rapid, la intreaga suprafata cu gazon. Pe frunzele si tulpinile plantelor de gazon se identifica usor pustulele (veziculă care se formează pe tulpina sau pe frunzele plantelor de gazon) de cativa milimetri cu aspect de rugina (sporii „uredosporii” ciupercii).

Factorii favorizanti pentru aparitia ruginilor la gazon: Seceta si cresterile reduse; Temperaturile peste 20⁰C; Umiditatea relativa atmosferica ridicata; Zonele umbrite; Pelicula de apa pe  frunze (din roua, precipitatii, irigare prin aspersie) timp de cateva ore; Fertilizare necorespunzatoare (exces de azot) si cantitati insuficiente de apa; Vantul contribuie la diseminarea rapida a uredosporilor ciupercii.

Masuri preventive pentru ruginile gazonului: daca este posibil, evitam cultivarea speciilor sensibile la atacul ruginilor (Poa pratensis); efectuarea lucrarilor ce favorizeaza circulatia aerului la nivelul plantelor, accesul la lumina (boala este favorizata de umbra, unde uscarea peliculei de apa de pe frunze se face intr-o perioada prea lunga, favorizand boala); fertilizarea echilibrata si uniforma a plantelor de gazon; optimizarea momentului si duratei irigarii prin aspersie, astfel incad frunzisul sa se zvante rapid; evitam stresul maxim pentru plantele de gazon, cauzat de tunderea prea scurta; etc.

Boala apare in intervalul: iunie-octombrie.

 

 

♦  Fainarea gazonului / gramineelor (Erysiphe graminis):  semnele atacului se manifesta pe frunze (partea superioara – fata frunzei) sub forma de pete albe / gri murdar – pulverulente. La o presiune ridicata a atacului, organele atacate se ingalbenesc.

Factorii favorizanti pentru aparitia fainarii  la gazon:  seceta si lumina de intensitate redusa (perioade lungi inorate, umbra); temperaturi in intervalul 12-18⁰C; Umiditatea relativa atmosferica ridicata; slaba aerisire a covorului vegetal; lipsa peliculei de apa pe frunze; etc.

Masuri preventive pentru fainarea gazonului: evitam sa cultivam specii/soiuri sensibile la atacul de fainare (ex. speciile din genul Poa spp.); reducem  factorii de stress (seceta, etc.); asiguram o lumina la intensitate optima; fertilizarea echilibrata cu azot; irigarea prin aspersie la intervale si momente optime cu cantitati suficiente de apa;  tunderea la timp si dimensiuni optime, contribuie la aerisirea covorului vegetal, prevenind astfel boala; etc.

Boala apare in intervalul: iunie-octombrie

 

 

♦  Firul rosu (Laetisaria fuciformis, syn. Corticium fuciforme): Boala apare frecvent la gazonul din curte si la gazonul sportiv prost intretinut. Atacul se manifesta prin aparitia de zone cu plante ofilite / uscate, de forma mai mult sau mai putin circulara, ce au diametru de la zeci de cm la cativa metri. Printre frunzele afectate si uscate se pot observa filamente de culoare alb la rosu-roz. Pe frunzele uscate se poate observa miceliul ciupercii de culoare roz.

Factorii favorizanti pentru aparitia firului rosu la gazon: irigarea cu frecventa ridicata sau cu frecventa redusa; prezenta umiditatii o lunga perioada in gazon si îmbibarea acestuia cu apa;  fertilizare dezechilibrata si deficitara (lipsa azotului); conditii meteo cu perioade calde, umede, umiditate relativa a aerului ridicata; temperaturile in intrvalul 14-23⁰C; etc.

Masuri preventive pentru aparitia firului rosu la gazon:  alegem amestecuri pentru gazon ce cuprind specii/soiuri cu toleranta la boala; eliminarea permanenta a resturilor uscate (paie) din gazon; irigare optima; fertilizarea exhilibrata cu ingrasaminte ce contin azot in cantitati suficiente; tunderea gazonului utilizand cutite bine ascutite; etc.

Boala apare preponderent vara si toamna, dar boala poate fi prezenta pe intreg sezonul de vegetatie.

 

 

♦  Fuzarioza – Mucegaiul de Zapada  (Microdochium nivale sin.  Fusarium nivalis, Fusarium nivale, Gerlachia nivalis):  este una din cele mai periculoase boli la gazon, aceasta produce pagube insemnate in perioada rece din an. Primele simptome apar sub forma unor pete circulare de 5-10 cm diametru, de culoare galben-portocalie acoperite de un mucegai alb bumbac-gri-roz; odata cu trecere timpului petele se maresc pana la 25-30 cm si capata un aspect umed de culoare gri – maro – portocaliu cu un contur de mucegai (miceliul ce da aspect de culoare alb-gri-roz), petele confluează (se imbina unele cu altele) afectand suprafete mari de gazon. Afectarea plantelor la baza poate conduce la uscarea acestora.

Factorii favorizanti pentru mucegaiul de zapada la gazon: valori ale pH-ului peste 7; umiditatea ridicata la nivelul solului; o slaba circulatie a aerului; suprafete cu drenaj deficitar; gazon acoperit cu paie, frunze uscate, zapada apoasa; inregistrarea in toamna a unui aport crescut de azot si a unui deficit de potasiu; o vreme rece cu temperaturi in intervalul 0-11⁰C si umeda; etc.

Masuri preventive pentru apariția mucegaiului de zăpadă  la gazon:  alegerea de specii si soiuri cu toleranta la Fusarium spp., eliminarea paielor din gazon; tundem gazonul mai scurt toamna; utilizarea lamelor de tuns bine ascutite; fertilizati in toamna cu cantitati suficiente de potasiu si magneziu; mentinem suprafata de gazon uscata (nu permitem acumularea apei) printr-o buna drenare a apei;  indepartam la nevoie zapada; asiguram o buna aerare a solului; etc.

Boala apare in intervalul: ianuarie-aprilie; august-decembrie

 

 

♦  Fuzarioza de vară (Fusarium culmorum, Fusarium poae):  atacul se manifesta prin aparitia de pete neregulate de culoare verde-deschis ce vireaza in galben-pai, iar uneori zona din centrul petelor ramane verde. Ciuperca formeaza un miceliu ce se poate observa rar, de culoare roscata. Radacinile sunt afectate si capata culoarea maro. Atacul de Fusarium spp. apare adesea combinat cu alte ciuperci, etc.

Factorii favorizanti pentru fuzarioza de vara la gazon: temperaturile ridicate impreuna cu umiditatea crescuta la nivelul solului; solurile grele-compacte pe care stagneaza apa; stresul datorat secetei combinat cu lumina puternica a soarelui de vara, iar infectarea are loc când se aplica udarea excesiva; prezenta paielor uscate; excesul de azot si deficitul de potasiu; pH cu valori sub 5 si peste 7; etc.

Masuri preventive pentru fuzarioza de vara la gazon:  fertilizarea echilibrata cu cantitati suficiente de potasiu in perioada de vara; irigarea periodica pentru a prevenii instalarea secetei excesive; asigurarea unui pH optim; etc.

Boala apare in intervalul: iunie-septembrie

 

 

♦  Antracnoza (Colletotrichum graminicola): atacul se manifesta prin aparitia de pete uscate si neregulate ce formeaza impreuna benzi, galbene pana la rosu-brun. In urma atacului, pe suprafata gazonului apar numeroase zone uscate. Pe tulpinile afectate pot sa apara excrescente de culoare neagra. Se intalneste si putrezirea radacinilor, iar plantele afectate se smulg cu usurinta. La unele specii frunzele tinere se ingalbenesc.

Factorii favorizanti pentru antracnoza la gazon: stresul cauzat de o tundere prea scurta a plantelor de gazon; lipsa elementelor nutritive si adaptate lunilor anului;  stresul cauzat de caldura excesiva sau de temperaturile prea scazute; udarea prea frecventa si excesiva; compactarea solului; zone cu baltirea apei si umiditate excesiva in sol la nivelul radacinilor; prezenta paielor uscate ramase un urma tunderilor; etc.

Masuri preventive pentru antracnoza la gazon: fertilizarea echilibrata si adaptata cerintelor plantelor in funcție de perioada calendaristica; udarea regulata cu cantitati suficiente de apa; adunam paiele in totalitate; luam masuri pentru a evita compactarea solului; la temperaturi peste 28⁰C procedam la coborarea acestora utilizand irigarea prin aspersie; daca presiunea atacului este crescuta procedam la cresterea inaltimii de tundere; etc.

Boala apare in intervalul: mai-octombrie

 

 

♦  Helmintosporioza (Helminthosporium spp., Curvularia spp., Bipolaris spp.):  pe frunze apar pete mici de culoare maro inchis-rosu purpuriu. Petele isi maresc suprafata zona din centru va avea culoare deschisa (galben, galben verzui), iar marginile vor fi de culoare  maro – maro inchis-negru. Frunzele afectate sau plante intregi se pot ingalbenii, se brunifica, se ofilesc iar in final se usuca. Zonele de gazon afectate vor avea o tenta generala de culoare maro-deschis. Gazonul afectat prezinta pete rotunde sau neregulate (care cresc vara) si are un aspect general ca si cum ar fi afectat de seceta. In functie de agentul patogen, infectiile sunt posibile intr-un interval larg de temperatura

Factorii favorizanti pentru helmintosporioza la gazon: fertilizarea excesiva cu azot ce determina cresterea rapida a plantelor; lipsa (careta) de potasiu si/sau magneziu; vremea racoroasa, umeda si zonele umbrite, cu intensitatea redusa a luminii; umiditatea ridicata la nivelul solului; prezenta paielor uscate si un sol compact; etc.

Masuri preventive pentru helmintosporioza la gazon: evitam speciile sensibile  in amestecurile pentru gazon; realizarea unei fertilizări cu doze optime cu potasiu, magneziu si administrarea azotului pe o perioada lunga de timp;  realizam irigarea prin aspersie astfel incat frunzele sa se zvante rapid (evitam perioadele prelungite de umezeala a frunzelor),  apa sa fie suficienta, seceta nu trebuie sa se instaleze; favorizam circulatia aerului si lumina (indepartam arborii si agbustii care nu sunt necesari); eliminam paiele uscate prin scarificare;  evitam o tundere prea scurta a plantelor de gazon; etc.

Boala apare in intervalul: martie-mai; august-octombrie

 

 

♦  Rizoctonioza cerealelor (Rhizoctonia solani, Rhizoctonia cerealis): boala se manifesta prin aparitia in gazon a unor pete neregulate maro – roscat deschis de 5-100 cm, uneori cu un inel gri-albastrui pe marginea zonei afectate. In urma atacului de Rhizoctonia cerealis, tind sa apara pete galbui sub forma unei benzi.

Factorii favorizanti pentru rizoctonioza la gazon: umiditatea ridicata, lipsa curentilor de aer, picaturile de apa pe frunze (roua, aspersie, ploaie); tumderea prea scurta; fertilizarea excesiva cu azot si cresterea rapida a masei foliare; Rhizoctonia solani prefera  temperaturile din timpul zilei de peste 25°C si noptile calde, este o boala ce apare vara.  Rhizoctonia cerealis prefera temperaturile in intervalul 10-20°C, boala apare primavara; etc.

Masuri preventive pentru rizoctonioza la gazon: fertilizarea echilibrata si constanta (inclusiv cu Azot) pe tot parcursul sezonului de vegetație;  realizam irigarea prin aspersie astfel incat frunzele sa se zvânte rapid (evitam perioadele prelungite de umezeala a frunzelor); utilizati o tundere mai lunga; eliminam paiele uscate; etc.

Boala apare in intervalul: aprilie-septembrie

 

 

♦  Înegrirea şi îngenunchierea bazei tulpinii (Gaeumannomyces graminis sin. Ophiobulus graminis): boala este mai frecventa la amestecurile pentru gazon ce contin in procent ridicat de Agrostis spp.; boala apare frecvent in zonele de gazon tinere  – proaspat infiintate. Boala se manifesta in gazon sub forma de pete mici (1-2 cm), scufundate, de culoare verde inchis, apoi verde deschis pana la maro „bronz”. Mai tarziu, in acelasi loc,  apar pete circulare  de peste 30 cm, in fiecare an, petele au diametru ce este cuprins intre 1 cm -100 cm. Baza tulpinii si radacinile se brunifica-inegresc. Plantele atacate se smulg usor din pamant. Hirușorul (Poa annua)  si alte buruieni colonizează rapid suprafețele afectate. Zona centrala a petelor circulare devine cu timpul verde,  intrucat este colonizata de ierburi cu toleranta la boala sau de Hirușorul (Poa annua)  si alte buruieni.

Factorii favorizanti pentru înegrirea şi îngenunchierea bazei tulpinii la gazon: un pH cu valori peste 7 (infectiile sunt posibile si la un pH mai acid, dar scade frecventa); seceta accentuează apariția bolii si a  simptomelor;  umiditatea ridicata la nivelul solului (in primii 2 cm) pe vreme calda favorizeaza boala; carenta/lipsa de elemente nutritive; nisipul calcaros prezent in amestecurile pentru substrat; solurile nisipoase cu pH alcalin favorizeaza boala; drenajul deficitar favorizeaza boala; paiele uscate favorizeaza boala;  etc.

Masuri preventive pentru înegrirea şi îngenunchierea bazei tulpinii la gazon: evitam amestecurile cu procent mare de Agrostis spp.; luam masuri pentru a evita compactarea solului; scarificarea cu o grebla speciala (aerator manual pentru gazon) sau cu un scarificator; corectarea valorii pH-ului, mai ales in situatia unei ape de irigare dure (bogata in carbonat de calciu); fertilizarea echilibrata si constanta pe tot parcursul sezonului de vegetație;  supraînsămânțare cu Festuca rubra, in rotatie cu Agrostis spp.; etc.

Boala apare in intervalul: martie-octombrie

 

 

♦  Dollar Spot (Sclerotinia homoeocarpa sin. Lanzia spp.): boala se manifesta prin aparitia in covorul de gazon  a unor pete circulare de 2.5-15 cm sau mai mari de gazon uscat, acestea  sunt bine delimitate de jur imprejur de iarba sanatoasa. Zonele afectate conflueaza (se pot uni) in suprafete intinse afectate de forma neregulata. Cand suprafetele afectate sunt mari, semnele atacului se pot confunda cu cele datorate secetei. In conditii de umiditate ridicata (picaturi de apa pe frunze) la nivelul frunzelor apare miceliul sclerotiform (alb cu aspect de vata sau panza de paianjen) al ciupercii. Frunzele afectate prezinta la inceput pete galben-verzui cu aspect de umed (en=water soaked) pana la un galben-pai cu margini maro, intreaga frunza este afectata rapid iar uscarea frunzei are loc de la varf la zona atacata.

Factorii favorizanti pentru dollar Spot – Sclerotinia la gazon: seceta, umiditate ridicata la nivelul covorului vegetal (roua, apa pe frunze din precipitatii sau irigare, etc); temperaturi ridicate ziua (20-30°C) si nopti racoroase; carenta de Azot si Potasiu; etc.

Masuri preventive pentru dollar Spot – Sclerotinia la gazon: prevenirea compactarii solului si mentinerea unei bune aerari la nivelul plantelor si solului; adunarea paielor; cresterea inaltimii de tundere; evitarea perioadelor de seceta; irigarea prin aspersie dimineata; fertilizarea echilibrata (potasiu la inceputul verii si azot pe perioade lungi); etc.

Boala apare in intervalul: mai-octombrie

 

 

♦  Putrezirea plantutelor, coletului, radacinilor (Pythium ultimum, Pythium graminicola): Pythium spp. se poate intalni si afecteaza plantele de gazon impreuna cu Fusarium spp. iar semnele atacului pot fi asemanatoare (complexul de cadere a plantulelor), motiv pentru care tratamentele cu fungicide se vor adapta pentru ambele ciuperci.  In covorul de  gazon apar pete neregulate care pot fi la inceput  mici, de cca. 30 cm, dar isi maresc dimensiunea rapid. Frunzele de gazon devin moi, lipicioase, se desprind usor si sunt acoperite de un mucegai alb/gri si pufos (aspect de bumbac/vata, miceliul ciupercii). Dimineata devreme, frunzele au aspect de imbibare cu apa si pete de culoare inchisa (culoare portocaliu sau gri-inchis), daca frunzele  sunt frecate intre degete dau senzatia ca fiind uleioase (senzatie de gras). Frunzele atacate prezinta o culoare cafeniu-deschis pana la maro, iar cand se usuca devin zbarcite si mate.  Boala afecteaza coletul si radacinile, care putrezesc si se macereaza, capata o culoare inchisa. In conditii favorabile, boala se raspandeste rapid si poate afecta si distruge in totalitate plantele de gazon.

Factorii favorizanti pentru Pythium la gazon: vremea calda, umeda (precipitații, irigare prin aspersie in exces), perioade înnorate; cu temperaturi ziua de 30°C – 35°C si noaptea de peste 20°C; umiditatea relativă a aerului de peste 90% timp de cel puțin 14 ore și o temperatură minimă care nu scade sub 20°C. Gazonul cu crestere rapida in conditii de fertilizare excesiva cu azot si  carenta/lipsa de potasiu, devine foarte vulnerabil la atacul ciupercii. Portiunile cu gazon ce au drenaj deficitar  (stagneaza apa) si o slaba circulatie a aerului, devin vulnerabile la atacul de Pythium spp. pH – ul ridicat favorizeaza aparitia bolii. Plantutele tinere sunt vulnerabile la atac, mai ales in situatia densitatilor mari de semanat, dar si a semanatului prea adanc al semintelor.

Masuri preventive pentru Pythium la gazon: eliminarea compactarii solului, irigarea prin aspersie doar dimineata, drearea rapida a apei, fertilizarea echilibrata, eliminarea paielor uscate din gazon, intrucat ciuperca supravietuieste saprofit (pe materie organica aflata in descomunere) pe acestea; controlul pH-ului, la semanat se va respecta obligatoriu adancimea de semanat; etc.

Boala apare in intervalul: mai-octombrie

 

 

♦  Mucegaiul gri de zăpadă la gazon  (Typhula incarnata):  pe suprafata covorului de gazon apar pete neregulate sau circulare, de culoare albe-gri deschis pana la maro, de la cativa cm si pana la 80 cm, care odata cu trecerea timpului conflueaza (se unesc). Petele sunt formate din frunze moarte acoperite adesea in conditii de umiditate ridicata de un mucegai pufos alb-cenusiu (miceliul cupercii). Frunzele uscate au aspect de hartie si sunt lipicioase.  In general, boala afecteaza doar frunzele de gazon (atacul incepe dinspre varful frunzei). Daca atacul se limiteaza doar la frunze,  vor aparea altele noi. In conditii de mediu foarte favorabile bolii, plantele de gazon se usuca si mor  cand boala ajunge la colet.

Factorii favorizanti pentru mucegaiul gri de zăpadă  la gazon: fertilizarea cu azot in exces si lipsa/carenta de potasiu toamna; vreme rece (0°C -8°C) si umeda; acoperirea cu zapada (mai ales zapada tasata, uda) a covorului de gazon; daca solul nu este inghetat sub zapada, riscul de infectare cu ciuperca creste; plantutele tinere sunt mai sensibile la atacul ciupercii;. Etc.

Masuri preventive pentru mucegaiul gri de zăpadă  la gazon: alegerea de specii/soiuri de ierburi tolerante la boala;  nu fertilizam cu azot in perioadele favorabile pentru aparitia bolii; fertilizarea echilibrata cu azot; fertilizarea din toamna cu azot si magneziu; indepartam zapada de pe suprafata cu gazon; tundem gazonul cu masini ce au cutite bine ascutite; tratamente preventive cu fungicide specifice; mentinem gazonul cosit toamna, pana ce cresterile acestuia inceteaza;  etc.

Boala apare in intervalul:  ianuarie-martie; noiembrie-decembrie

 

 

♦  Furca de tors a gramineelor (Epichloë typhina): ciuperca este prezenta pe un numar mare de graminee spontane si cultivate. Semnele atacului isi fac aparitia la sfarsit de aprilie, inainte ca plantele sa infloreasca. Atacul se manifesta sub forma unor mansoane albe care vireaza in  galben-portocaliu,  care inconjoara tulpina deasupra ultimului nod si dau un aspect general de furca de tors.

Boala apare in intervalul: sfarsit de aprilie-inceput de mai

 

Tratamente la Gazon

Tratamentele la gazon au rolul de a prevenii si combate aparitia de boli si daunatori periculosi, care pot cauza mari neplaceri.

Etichete: boli la gazon, boli la plante, gazon

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul