oct. 11 2015
Excorioza vitei de vie (Phomopsis viticola)
Denumire populara: Excorioza vitei de vie, Escorioza vitei de vie
Denumire stiintifica: Phomopsis viticola sin. Phoma viticola, Fusicoccum viticola, Cryptosporella viticola, Diplodia viticola, Diaporthe viticola, etc.
Denumire populara in engleza: black knot of grapevine, phompsis of grapevine, black rot of grapevine, dead-arm of grapevine, necrosis of grapevine, etc.
Boala grava la vita de vie, intrucat afecteaza numeroase organe ca: lastari, frunze, struguri. In anii cu conditii meteo favorabile ciupercii s-au constatat pierderi de pana la 30 % a productiei.
Plante gazda: vita de vie
Cauza bolii:
Boala este provocata de ciuperca Cryptosporella viticola. Ciuperca afecteaza – lastari, frunze, rahis, boabe, coarde si muguri. Aceasta infecteaza si se dezvolta pe parcursul sezonului de vegetatie doar in tesuturile verzi. Miceliul ciupercii este septat, hialin, acesta se dezvolta atat in interiorul cat si intre celulele tesuturilor organelor atacate. Agentul patogen formeaza sub epiderma picnidii de culoare brun-negricioase, ce contin picnospori eliptici si unicelulari.
Biologia & ecologia bolii:
Primavara, in conditii de umezeala, din picnidii sunt eliberati picnosporii ciupercii care sunt raspanditi cu ajutorul picaturilor de apa din precipitatii si a vantului. Acestia infecteaza organele verzi ale plantei. Germinarea are loc la temperaturi in intervalul 1-30°C. Astfel la o temperatura optima de 22 °C, precipitatii de peste 12 ore si umiditate relativa ridicata, infectia poate avea loc in cateva ore.
Primele semne pe frunze pot aparea in 3-4 saptamani de la infectie. Infectia rahisului-ciorchinelui are loc primavara si vara in iunie. Infectia fructelor are loc la scurt timp dupa inflorire.
Transmiterea agentului patogen de la un an la altul se face prin intermediul picnidiilor prezente pe coarde dar si a miceliului ce se regaseste in muguri. Boala se poate transmite peste iarna prin intermediul picnidiilor prezente pe coarde chiar si la 3 ani de la formarea acestora.
Raspandirea agentului patogen de la o plantatie (cultura) la alta se face prin intermediul materialului de plantat infectat, dar picnosporii pot fi transportatati cu usurinta si de catre pasari sau insecte.
Semnele atacului si afectarea plantelor de catre excorioza vitei de vie:
Mugurii bazali sunt adesea afectati, in general acestia mor si nu mai pornesc in vegetatie. Lastarii porniti din muguri afectati cresc debil, au internoduri scurte, iar anul urmator se usuca sau nu rodesc;
Pe lastarii tineri – verzi, pe internodurile (primele 3-5) aflate aproape de baza apar pete eliptice (la inceput) apoi neregulate; inchise la culoare (brune-negricioase, Vezi fig), acestea se maresc-fuzioneaza, crapa longitudinal, se exfoliaza. Toamna pe zona afetata se pot observa picnidiile ciupercii (puncte negricioase).
In apropierea insertiei lastarilor tineri (la baza) acestia se hipertrofiaza (se umfla) si au o prindere slaba de coarde intrucat apare o zona de separare (intre lastar si coarda), iar mai tarziu o mare parte dintre acestia se oflilesc si cad. Coardele afectate se desprind (rup) usor primavara (zona de prindere este diminuata) odata cu efectuarea lucrarilor de legat, etc.
Atacul pe rahis este semnalat de petele ovale, maro pe care toamna apar puncte inchise la culoare – picnidii.
Pe frunze apar pete ovale, necrozate in centru (zona atacata se poate desprinde aparand aspectul de ciuruire), de 1-8 mm in diametru (Vezi fig.), cu un halou rosiatic (soiuri pentru struguri negri) sau galben (soiuri pentru struguri albi). Frunzele afectate se incretesc adesea de-a lungul nervurilor.
Ciuperca afecteaza boabele inca de la formare (verzi), iar odata cu venirea verii (apar conditii defavorabile) aceasta ramane in stare latenta. Toamna, cand conditiile optime de dezvoltare revin, ciuperca provoaca putrezirea & stafidirea boabelor parguite – semne asemanatoare putregaiului.
Prevenirea si combaterea bolii:
- Efectuam taierea coardelor atacate inca din toamna, dupa care le adunam si le distrugem prin ardere;
- Eliminarea prin taiere zonelor infectate;
- Infiintarea plantatiilor si completarea golurilor cu material certificat, liber de agenti fitopatogeni;
- Adunam si distrugem prin ardere in totalitate resturile ramase in urma taierilor;
- Evitam infiintarea plantatiilor in zonele unde circulatia aerului este deficitara;
- Asiguram o densitate optima a plantelor si efectuam corespunzator si la timp lucrarile pentru a permite o buna circulatie a aerului;
- Efectuarea tăierilor manuale (in schimbul celor mecanizate) intrucat permit eliminarea zonelor afectate;
- Aplicarea de tratamente cu fungicide specifice; etc.
Fungicide/substante active si tratamente utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea excoriozei vitei de vie (Phomopsis viticola):
“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”
I. Tratamente in Repaus Vegetativ (tratamente de iarna):
Fungicid: Polisulfura de calciu (sulf si calciu din zeama sulfocalcica); etc.
Tratamentele se efectueaza atunci cand conditiile meteo o permit: temperaturi pozitive de peste +5ºC, fara vant si ploaie.
Tratamentele de iarna – presupun imbaierea plantelor cu solutia de stropit.
ATENTIE !!! – Tratamentele de iarna se fac numai in perioada de repaus vegetativ (momentul cand frunzele au cazut complet „toamna-iarna” si inainte de umflarea mugurilor „iarna-primavara”).
II. Tratamente in vegetatie:
- Thiovit Jet (sulf 80%);
- Follow 80 WG (800 g/kg folpet);
- azoxistrobin + folpet;
“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”
Fig. 1 Excorioza vitei de vie (Phomopsis viticola), atac pe lastar
Fig. 2 Excorioza vitei de vie (Phomopsis viticola), atac pe frunza
Fig. 3 Excorioza vitei de vie (Phomopsis viticola), atac pe lastar
Categorie: Protectia plantelor
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Excorioza vitei de vie (Phomopsis viticola)
