Horticultorul.ro

Fainarea castravetilor (Podosphaera fuliginea) este una dintre cele mai frecvente si pagubitoare boli micotice (provocate de ciuperci) la culturile de castraveti.  Boala  este frecvent întâlnita in spatii protejate (solarii, sere), gradina si camp. Boala afectează grav plantele, dar si cantitatea si calitatea productiei de castraveti.

CLASA: Leotiomycetes (Ascomycetes)

ORDINUL: Erysiphales

FAMILIA: Erysiphaceae

Denumire stiintifica: Podosphaera fuliginea  sin. Sphaerotheca fuliginea, Podosphaera xanthii, Erysiphe fuliginea, Oidium erysiphoides, Alphitomorpha fuliginea

Denumire populara: Fainarea la castraveti, Fainarea castravetilor, Fainarea cucurbitaceelor

Denumire populara in engleza: Cucumber powdery mildew

Plante atacate/gazda: castraveti, pepene galben, pepene verde,  dovlecei, dovleci, tartacute, Veronica agrestis,  etc.

Cauza bolii: boala este cauzata de atacul ciupercii microscopice Podosphaera fuliginea.

Origine:  este o ciuperca microscopica considerată originară din Asia Tropicală și Subtropicală, regiuni unde cucurbitaceele sălbatice sunt native. Probabil ciuperca/boala s-a răspândit in intreaga lume, odată cu cultivarea castraveților și altor Cucurbitacee. Ciuperca a fost descrisă oficial pentru prima data în 1819.

 

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

♦  Miceliul este amfigen (specie care are două tipuri de reproducere: asexuală si sexuală), alb – odata cu imbatranirea devine brun, se dezvolta ectoparazit (traieste la exterior pe limbul frunzelor, flori, vreji, etc. – nu in  interior), acesta formeaza hife (filamente din  celule unite intre ele, care alcătuiesc miceliul) de 3-8 μm, subțiri, hialine (transparente), septate care penetreaza frunza cu ajutorul apresorilor (organe de fixare și penetrare) si își extrag elementele nutritive din frunze prin intermediul haustorilor, acestia patrund in interiorul organelor atacate prin celulele epidermei si absorb hrana prin osmoza, hranind astfel ciuperca.  Miceliul acoperă rapid (arata ca un covor alb de hife, este pulverulent cu aspect de faina) suprafata frunzei, producand pagube importante. Miceliul este suport pentru conidiofori cu conidii inlantuite. Toamna, pe miceliu apar cleistotecii ciupercii sub forma de puncte negre.

 

♦  Conidioforii se formează pe miceliul de suprafață sunt erecti (au pozitie verticala deasupra miceliului superficial),  de 133-176 x 7-10 μm, simpli, hialini, formați dintr-un pedicel scurt și un lanț de conidii dispuse în lanțuri uniseriate (una după alta), Vezi fig.

 

♦  Conidiile sunt înlănțuite, unicelulare, hialine, elipsoidale sau ovale, de 18-35 x 15-20 µm, Vezi fig. Conidiile sunt purtate de vânt pe distante lungi si provoacă in condiții prielnice numeroase infectii.

 

♦  Cleistotecii (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori) ciupercii, sunt globulosi (au forma sferica), culoarea la inceput este maro, iar la maturitate vireaza in maro-inchis sau negru, au diametrul de 60-85 µm; prezinta numerosi apendici  subecuatoriali, cu lungimea de 0,5-5 ori diametrul cleistoteciei, filamentosi, hialini, miceloizi, septati, neramificati. Cleistotecii (corpurile fructifere)  contin o (1) Asca , care la randul ei contine Ascosporii (frecvent sunt cate 6-8 in asca) hialini, de 15–25 × 10–15 μm. Ciuperca iernează prin intermediul cleistotecilor – forma sa de rezistenta peste iarna.

 

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

In primavara are loc  infectia primara, astfel: din cleistoteci sunt eliberate  ascele ce contin ascosporii. Ascosporii sunt transportati pe organele atacate (frunze, etc.), unde in conditii favoralile vor germina (germinează printr-un tub germinativ),  infectand la randul lor organele atacate.

Miceliul se dezvolta pe suprafața organelor atacate (ectoparazit), iar haustorii acestuia patrund la interior prin celulele epidermei pentru a absorbi hrana prin osmoza, hranind astfel ciuperca si distrugand relativ repede organul atacat (frunze, flori, etc.). Miceliul ciupercii creste și se răspândește pe suprafața frunzei, producând mai multe hife și conidiofori cu conidii inlantuite.

Prin inmultire asexuata apar conidioforii ce poarta numeroase conidii, acestea sunt usor diseminate cu ajutorul curentilor de aer/vantului si vor genera numeroase infectii secundare agresive, pe organele atacate (frunze, flori, etc.).

La plantele de castraveti cultivate la exterior, toamna (odata cu scaderea temperaturilor) vor aparea cleistotecii – fructificatii sexuate ce contin  ascofructele (asce) in care se gasesc ascospori ciupercii, care asigura supravietuirea acesteia peste iarna.

In spatii protejate calde (sera calda, solar cald) infectiile sunt succesive si au loc tot timpul anului.

 

Ciuperca iernează prin intermediul cleistotecilor – forma sa de rezistenta peste iarna.

 

Diseminare: conidiile ciupercii sunt imprastiate usor pe distante lungi cu ajutorul vantului.

 

ECOLOGIA BOLII (FACTORI DE MEDIU FAVORIZANTI)

Conditiile ce favorizeaza infectia si evolutia bolii sunt reprezentate de temperaturi in intervalul 15-30ºC.

Temperaturile optime pentru ciuperca se încadrează in intervalul  20-27ºC.

In conditii de temperaturi scazute sub 15°C: evolutia bolii incetineste, iar infecțiile sunt lente.

In conditii de temperaturi peste 30°C: riscul de infectie scade, dar ciuperca va supraviețui.

Infectia si dezvoltarea ciupercii este favorizata de umiditatea relativa a aerului ridicata, de peste 50-70%.

Spre deosebire de mana, atacul de fainare la castravete este incetinit de prezenta picaturilor de apa pe organele plantei. Ciuperca nu suporta/nu necesita prezenta apei in forma sa lichida/libera pe frunze (apa din ploaie, irigare prin aspersie), ba chiar prezenta poate sa reduca sporularea. Germinatia sporilor este inhibata de prezenta apei libere (apa din ploaie, irigare prin aspersie) pe organele atacate, apa libera contribuie  la spalarea sporilor.

 

SEMNELE ATACULUI /SIMPTOME  si  AFECTAREA PLANTELOR

Primele semne ale atacului ciupercii apar in condiții propice, la 4-9 zile de la infectie.

Ciuperca ataca organe ale plantei ca: frunze (pe limb si petiol), flori, vreji (tulpini) si fructe. Boala provoaca pe frunze pete albe, mari, pasloase si pulverulente (in momentul aparitiei fructificatiilor ciupercii – conidiilor, Vezi fig.) atat pe partea superioara a frunzelor cat si pe cea inferioara.

Boala ataca intai frunzele mari si batrane pozitionate inferior, frunzele atacate se ingalbenesc (clorozeaza), isi pierd turgescenta, iar in final  se brunifica si se usuca.

In unele situatii, dupa un timp, pe frunzele atacate  petele albe se maresc si conflueaza (se unesc), acoperind intreaga suprafata a frunzei cu alb pulverulent.

In general, boala apare dupa ce au aparut primele fructe;

In urma afectarii plantelor de catre aceasta boala, fructificatia se reduce, iar fructele existente se zbarcesc, raman mici si sunt lipsite de suculenta si aroma.

Plantele atacate intra in senescenta/ imbatranesc adesea prematur.

 

 MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE

Cultivarea de soiuri/hibrizi cu rezistenta sau toleranta la fainare;

Aerisirea corespunzatoare a spatiilor protejate (sere, solarii), pentru a reduce umiditatea relativa a aerului;

Evitați fertilizarea excesiva cu azot;

Tratamente cu fungicide specifice; etc.

 

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea fainarilor:

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid  – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente la Sol cu:

•  Velum Prime 400 SC (400 g/l fluopiram); etc.

 

II. Tratamente Foliare:

II.1 Fungicide biologice (combaterea in agricultura BIO – ECO – ORGANICA):

•  Taegro (Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24);

•  Sonata (14.35 g/l Bacillus pumilus tulpina QST 2808); etc.

 

II.2 Fungicide 

II.2.1  Tratamente preventive (previn aparitia bolii) cu:

•  Thiovit Jet (Sulf Micronizat);

•  Karathane Gold 350 EC (350 g/l meptildinocap); 

•  Ortiva Top (200 g/l azoxistrobin + 125 g/l difenoconazol);

•  Amistar/Ortiva (250 g/l azoxistrobin);

•  Legado (azoxistrobin 250 g/l).

 

II.2.2  Tratamente curative (pot stopa boala) cu:

•  Orius 25 EW ( tebuconazol);  

•  Topas (100 g/l penconazol).

Tratamentele cu fungicide curative se vor efectua la aparitia primului semn al bolii, „prima pata” si se vor repeta la interval de 7-10 zile.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare) si temperaturile la care se aplica. Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid –  conform recomandarilor  de pe eticheta”

Etichete: Alphitomorpha fuliginea, Ascomycetes, boli la castravete, boli la castraveti, bolile castravetilor, castravete, castraveti, Cucumber powdery mildew, cultivarea castravetilor, cultura castravetilor, cultura castravetilor in camp, cultura castravetilor in solar, cultura castravetilor in solarii, dovlecei, dovleci, Erysiphaceae, Erysiphales, Erysiphe fuliginea, fainare la castraveti, fainarea castravetilor, fainarea cucurbitaceelor, Fainarea la castraveti, Fainarea la cucurbitacee, Leotiomycetes, Oidium erysiphoides, pepeni, Podosphaera, Podosphaera fuliginea, Podosphaera xanthii, Sphaerotheca fuliginea, tartacute

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul