Fainarea Ardeiului (Leveillula taurica)

sept. 21 2026

Fainarea Ardeiului (Leveillula taurica)

Fainarea ardeiului, este o boala grava care apare frecvent in spatii protejate (solarii si sere).

CLASA: Leotiomycetes (Ascomycetes)

ORDINUL: Erysiphales

FAMILIA: Erysiphaceae

Denumire stiintifica: Leveillula taurica sin. Erysiphe taurica, Oidiopsis sicula, Oidiopsis taurica, Ovulariopsis cynarea, Leveillula solanacearum, etc.

Denumire populara: Fainarea ardeiului, Fainarea la ardei

Denumire populara in engleza: powdery mildew of capsicum, powdery mildew of pepper

Fainarea ardeiului este frecvent intalnita in sere si solarii.

Cauza bolii: boala este provocata de infectia cu ciuperca microscopica Leveillula taurica.

Originea: este o ciuperca microscopica originară din Asia Centrala si de Vest.

Plante atacate/gazda – Specii atacate de ciuperca Leveillula taurica: ardei, tomate, vinete, bumbac, etc. si buruieni din familia Solanaceae, in special cele din genul Solanum spp.(ex. Solanum dulcamara). Ciuperca ataca atat plante dicotiledonate cat si monocotiledonate, din peste 200 genuri.

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

♦ Miceliul se dezvolta in mare parte endofit – în interiorul țesuturilor plantei gazdă (in spatiile intercelulare ale mezofilului), dar poate fi si epifit – apar hife pe suprafata frunzei (partea inferioara a frunzei). Hifele (filament alcătuit din celule, care formează structura principală a corpului vegetativ al unei ciuperci, numit miceliu) sunt hialine, septate, cu o lățimea de 5–7,5 µm.

♦ Conidioforii se formeaza adesea in miceliul intern (endofit) si ies la suprafata frunzelor (pe partea inferioara a frunzei) prin stomatele deschise. Conidioforii pot fi solitari sau in grupuri, de pana la 2-5. Aceștia sunt formați din celule lungi si cilindrice de 40–126 x 4–8 µm.

♦ Conidiile apar in varful conidioforilor, pot fi solitare (cel mai frecvent) sau inlantuite (in lanturi scurte), hialine, formate dintr-o singura celula. Conidiile sunt de 2 tipuri: conidii primare de forma lanceolata (in forma de lance) sau elipsoidal lanceolate, acestea au varful ingustat, baza latita, de 15-18 × 44-53 µm; iar conidiile secundare pot fi elipsoidale, cilindrice de 13-24 × 38-53 µm.

♦ Cleistoteciile/Periteciile (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori, EN- Chasmothecia, reprezinta forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta) ciupercii, apar rar si la sfarsitul sezonului de vegetatie, pot fi solitare sau mai grupate, sunt globuloase, au diametrul de 150-240 µm, se formeaza in miceliul aflat pe suprafata frunzelor, la maturitate au culoarea neagra. Cleistotecile prezinta apendici numerosi, bine dezvoltati, uneori acestia sunt ramificati. Cleistotecile conțin numeroase (peste 20) asce ovoid-alungite, de 20-36 × 75-90 μm. Ascele au la interior doi (2) ascospori care sunt piriformi sau cilindrici, de 12-20 × 42-53 μm.

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Sporii ciupercii (ascosporii, conidiile) germineaza si produc hife (filamente din celule unite intre ele, care alcătuiesc miceliul) pe suprafata frunzei (cel mai frecvent pe partea inferioara a limbului, in general infectia porneste de la frunzele aflate la baza plantei). Spre deosebire de alte fainari, miceliul la Leveillula taurica, patrunde la interiorul țesuturilor prin stomate.

Primavara, in conditii favorabile, din cleistoteci sunt eliberati ascosporii care sunt purtati de vant pana la locul de infectie. Ascosporii infecteaza de preferinta frunzele bazale si mature producand astfel infectiile primare, in urma carora iau nastere conidiile. Conidiile vor genera in sezonul de vegetatie (in conditii favorabile) numeroase infectii secundare la fiecare 7-10 zile (timp necesar de la infectie la sporulare).

Ciuperca iernează prin intermediul Cleistoteciilor/Periteciilor (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori) prezente in resturile vegetale. Ciuperca poate supravietui peste iarna si prin intermediul numeroaselor plante gazda (cultivate sau burieni) vii infectate, care in primăvara vor produce la rândul lor conidii.

Diseminare: conidiile ciupercii sunt împrăștiate ușor pe distante lungi cu ajutorul vantului.

ECOLOGIA BOLII – FACTORI DE MEDIU FAVORIZANTI

Conidiile germineaza intr-un interval larg de temperaturi de 10-35ºC.

Infectia are loc la o umiditate relativa a aerului de peste 50%.

Germinarea sporilor de Leveillula taurica in conditii optime are loc la temperaturi de 20-29 ºC si umiditatea relativa din aer de 85-95% in 17-25 ore. Conditiile optime se regasesc adesea in sere, solarii si in camp, in verile ploioase. Printre alti factori ce favorizeaza aparitia bolii este reprezentanta densitatea mare de plante si cresterile viguroase.

Conidiile ciupercii pot fi raspandite de: vant, lucratori si insecte (tripsi, afide, musculita alba, etc.).

SEMNELE ATACULUI/IDENTIFICARE/SIMPTOME) SI AFECTAREA PLANTELOR DE CATRE FAINAREA ARDEIULUI

In conditii optime de dezvoltare, primele semne (simptome) pot aparea la 15-20 zile de la inoculare (din momentul in care sporii – conidiile ciupercii au ajuns pe frunza).

Ciuperca ataca frunzele mature, iar primele semene se pot observa pe partea inferioara a frunzelor, unde se observa zone de decolorare, de culoare verde-deschis, acoperite cu puf alb-pulverulent (Vezi fig.). Pe partea superioara a frunzelor, se observa cloroze acoperite de puful alb – pulverulent (Vezi fig.). Partea din mijloc a zonelor atacate se ingalbeneste, brunifica si necrozeaza.

Frunzele atacate se rasucesc (Vezi fig.), ingalbenesc si cad, conducand la defolierea masiva a plantelor de ardei.

Atacul afecteaza cantitativ si calitativ productia, astfel, datorita defolierii masive, fructele vor fi expuse direct la soare, care va provoca arsuri pe acestea.

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU FAINAREA ARDEIULUI

◊ Cultivarea soiurilor si hibrizilor de ardei cu toleranta la fainare;

◊ Evitati fertilizarea excesiva cu azot.

Fungicide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”

I. Tratamente la Sol cu: Velum Prime 400 SC (400 g/l fluopiram);

II. Tratamente Foliare:

Fungitive preventive (previn aparitia bolii) cu: Thiovit Jet (sulf 80%); Ortiva (250 g/l azoxistrobin). Atentie !!! – Nu tratati cu produse pe baza de sulf la temperaturi peste 30ºC, pot aparea arsuri – consultati vremea inaintea efectuarii tratamentelor (vezi Agrometeorologia). Aplicati produsele cu sulf singure.
Fungicide curative (pot stopa boala) cu: Cidely Top (125 g/l difenoconazol + 15 g/l ciflufenamid); Topas (100 g/l penconazol); Ortiva Top (200 g/l azoxistrobin + 125 g/l difenoconazol).

Tratamentele foliare cu fungicide curative se pot efectua la aparitia primului semn al bolii – prima pata si se vor repeta la interval de 7-10 zile. Se pot utiliza produse ca: Cidely Top.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare) si temperaturile la care se aplica. Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”