Fainarea marului (Podosphaera leucotricha): identificare

oct. 28 2025

Fainarea marului (Podosphaera leucotricha): identificare

CLASA: Leotiomycetes (Ascomycetes)

ORDINUL: Erysiphales

FAMILIA: Erysiphaceae

Denumire stiintifica: Podosphaera leucotricha sin. Oidium farinosum, Oidium mespili, Sphaerotheca leucotricha, Sphaerotheca mali

Denumire populara: Fainarea la mar, Fainarea marului

Denumire populara in engleza: powdery mildew of apple

Este una din cele mai grave si frecvent intalnite boli ale marului.

Cauza bolii – boala este provocata de infectia cu ciuperca microscopica Podosphaera leucotricha.

Origine: boala se presupune ca isi are originea in Europa de Est și Asia de Vest. Prezenta in Europa a fost semnalata la mijlocul secolului al XIX-lea.

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

♦ Miceliul este de tip tal septat, hialin (are transparenta sticlei), fixat pe organele atacate cu ajutorul apresoriilor. Pe acesta iau nastere conidioforii cu conidiile. Miceliul ciupercii se formeaza pe organele atacate. Miceliul se gaseste si in mugurii prezenti pe lastarii infectati si asigura transmiterea bolii peste iarna, determinand in primavara infectia primara. Miceliul se dezvolta ectoparazit (traieste pe suprafata frunzelor), din acesta pornesc haustorii ciupercii, care pătrund prin celulele epidermei pentru a hrani ciuperca (se hraneste din tesuturi dar nu le ucide).

♦ Conifioforii – reprezinta piciorul ce susține lanțul de conidii, au dimensiunea de 42-180 µm si un diametru de 10-12 µm.

♦ Conidiile (forma conidiana, spori asexuati) – se găsesc sub forma de lanțuri de conidii (2-6 conidii), de forma cilindrica, hialine (au transparenta sticlei, sunt fara culoare), unicelulare, cu dimensiunea de 19-37 x 10-15 µm.

♦ Cleistoteciile/Periteciile (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori, EN- Chasmothecia) – se formeaza (la sfarsitul verii sau toamna) pe/in miceliul albicios, sunt de forma aproape rotunda (subgloboasă), de culoare bruna si neagră-cenușie la maturitate, au diametrul de 70–105 µm; prezinta 3-11 apendici cu lungimea de pana la 7 ori diametrul cleistoteciei. Cleistotecii contin o (1) asca de forma oblonga, de 44-50 x 55-70 µm. Fiecare asca contine 8 ascospori: de forma eliptica pana la ovala, de 22-35 x 12-14 µm, hialini. Cleistotecile se formeaza doar in anii favorabili, la sfarsitul verii-inceputul toamnei, pe frunzele acoperite de miceliul ciupercii.

ECOLOGIA BOLII (factori de mediu favorizanti)

Infectia cu fainarea marului (Podosphaera leucotricha) apare si se dezvolta la temperaturi situate in intervalul 11°C … 29°C

Temperaturile optime pentru infecție si evoluția bolii se situează in intervalul 18°C … 21°C.

La temperaturi sub 10°C si peste 30°C presiunea bolii scade mult in intensitate. Germinarea conidiilor are loc pana la 5°C, dar procesul este lent.

Umiditate relativa a aerului la valori ridicate, de peste 70%, va favoriza infectia si evolutia bolii

Sporii de făinare ( ascospori, conidii), nu necesită elemente nutritive sau pelicula de apa pe organele atacate, pentru germinare.

Ciuperca nu suporta/nu necesita prezenta apei in forma sa lichida/libera pe frunze (apa din ploaie, irigare prin aspersie). Germinatia sporilor este inhibata de prezenta apei libere (apa din ploaie, irigare prin aspersie) pe organele atacate, apa libera chiar contribuie la spalarea sporilor.

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Primavara, infectia primara poate avea loc pornind de la: ascospori (situatie rar intalnita) sau cel mai frecvent de la miceliul care a iernat in muguri si care infecteaza primordiile florale (viitoare flori) si primordiile foliare (viitoare frunze). In urma infectiei primare, pe organele atacate, in condiții optime, in câteva zile (4-6 zile) poate sa apară sporularea: formarea si diseminarea sporilor-conidiilor ciupercii, care la randul lor vor genera infectiile secundare. Infectiile secundare au loc, in general, după scuturarea petalelor (fenofaza BBCH 69) si continua pe intreg sezonul de vegetatie. In anii foarte favorabili, toamna, pe lastarii si frunzele acoperite de miceliul ciupercii pot sa apară cleistotecile ciupercii (ascofructe ce contin asce cu ascospori). Mugurii lăstarilor infectați (viitoarele ramuri de 1 an) vor conține miceliul ciupercii care ierneaza si transmite astfel boala in anul următor, cand ciclul se reia.

Conidiile sunt raspandite/diseminate de la o planta la alta cu ajutorul vantului.

Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu in solzii ce acoperă mugurele (in mugurii prezenti pe ramuri de 1 an); dar si sub forma de cleistotecii (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori) in frunze si pe lastari.

SEMNELE ATACULUI SI AFECTAREA PLANTELOR DE CATRE FAINAREA MARULUI

Fainarea marului apare odata cu pornirea marului in vegetatie “la dezmugurit”. Boala apare sub forma unei pasle de culoare alba “fainoasa”. Frunzele nu se mai deschid, capata un aspect curbat, (Vezi fig.)

Atacul fainarii la mar este deosebit de grav, raspandindu-se la numeroase organe ale pomului fructifer ca: frunze, lastari (Vezi fig.), flori (atacul la flori – conduce la uscarea acestora), fructe (atacul ciupercii la fructele tinere – duce la uscarea si caderea acestora).

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE la FAINAREA MARULUI

◊ Taiarea anuala a pomilor „merilor” (primavara-in repaus) si arderea ramurilor taiate;

◊ Cultivarea soiurilor de mar cu toleranta la fainare: Pionier, Generos, Romus, etc;

◊ Ramurile puternic infestate (Vezi fig. 3-4) se taie, cu grija, cu foarfeca si se introduc intr-o punga, dupa care se ard sau se ingroapa adanc. Dupa utilizare, foarfeca horticola se dezinfecteaza cu „alcool etilic ce are peste 70 grade tarie alcoolica” sau cu Domestos (clor).

◊ Fertilizarea cu ingrasaminte complexe pe baza de: azot-fosfor-potasiu (NPK), care contin in raport o cantitate mai mare de potasiu (K), substanta care da plantei o rezistenta sporita la fainarea marului;

◊ Se are in vedere un eventual atac de fainare in nanul precedent, iar daca a existat un atac puternic, se fac obligatoriu tratamente cu fungicide la acoperire (o data la 7-10 zile in functie de fungicid si de eventualele ploi, ce pot scurta durata de actiune a fungicidelor).

Fungicide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea fainarilor:

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor de pe eticheta”

I. Tratamente cu fungicide in perioada de repaus pentru fainarea marului:

Se fac minim doua tratamente in perioada de repaus vegetativ total (unul la inceput de decembrie si unul la inceput de februarie, pomi fara frunze) cu: Zeama sulfo-calcica intr-o concentratie de 20%.

Atentie !!! Tratamentele se fac pe temperaturi pozitive (de peste +5°C) si mugurii trebuie sa fie in stare dorminda.

II. Tratamente cu fungicide in vegetatie, pentru combaterea fainarii la mar:

– Tratamente preventive (previn aparitia bolii) cu: Thiovit Jet (sulf 80%); Fontelis (pentiopirad 200 g/l), Ravibis (bicarbonat de sodiu 99,6% g/g), etc.

– Tratamente curative (pot stopa boala) cu: Luna Care 71,6 WG (fluopiram 50 g/L+fosetil de aluminiu 666 g/L), Cyflamid 5 EW (ciflufenamid), Luna Experience 400 SC (fluopiram 200 g/l + tebuconazol 200 g/l), Folicur Solo 250 EW (tebuconazol 250 g/l), Orius 25 EW (tebuconazol), King 250 (tebuconazol), Mystic Top (250 g/l tebuconazol), Topas (100 g/l penconazol); Score 250 (250 g/l difenoconazol), etc.

Atentie !!!

Combaterea fainarii la mar cu produse pe baza de sulf : Thiovit Jet se vor aplica alternativ, singure, pana in faza de buton roz.
Tratamentele impotriva fainarii in perioada de vegetatie la mar se aplica la un interval de 7-10 zile, pana vom avea fructe de 2-3 cm, dupa care tratamentele se vor face o data la 14 zile.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor de pe eticheta”