Horticultorul.ro

Fainarea vitei de vie (Erysiphe necator)  este una din cele mai frecvente si periculoase boli fungice/criptogamice (cauzate de ciuperci microscopice)  la vita de vie. Atacul ciupercii este intalnit pe numeroase organe: frunze (reduce capacitatea de fotosinteza), boabe (depreciaza calitativ si afecteaza cantitativ productia), inflorescenta si flori, muguri, lastari.

Fainarea  vitei de vie este considerata, alături de  mana si putregaiul   Vitei de Vie,  una din cele mai păgubitoare boli in culturile de Vita de Vie. 

CLASA: Leotiomycetes (Ascomycetes)

ORDINUL: Erysiphales

FAMILIA: Erysiphaceae

Denumire stiintifica:  Erysiphe necator  sin. Uncinula necator,  Oidium tuckeri,  Uncinula americana

Denumire populara: Fainarea vitei de vie,  Oidiumul vitei de vie, Fainarea la vita de vie

Denumire populara in engleza:  powdery mildew of grapevine

Origine: ciuperca isi are originea in America de Nord. Fainarea vitei de vie/oidiumul vitei de vie este prima boala provocata de ciuperci la vie, introdusa in Europa. Boala/Ciuperca a fost observata si descrisa pentru prima data in Europa de catre horticultorul Tucker in Anglia, anul 1845 (pe o vita de vie cultivata in sera), de unde si denumirea formei conidiene care poarta numele celui care a descris boala (Oidium tuckeri). In anul 1847 boala a fost semnalata si in Franta, iar in Romania, in 1851.

Cauza bolii: boala este provocata de ciuperca microscopica Erysiphe necator.

Plante atacate/gazda: Vita de Vie Nobila – Roditoare Europeana, Hibrizi Producatori Directi – HPD, Hibrizi Inobilati, etc. Erysiphe necator  este un agent patogen monofag, fiind caracteristic doar speciilor genului Vitis spp.

 

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

♦  Miceliul superficial  se dezvolta pe suprafata organelor verzi, are un aspect pâslos (pasla fina), este hialin (incolor), septat, cu diametru de 4-5 µm. Ciuperca dezvolta pe miceliu conidioforii care poarta in vârf conidiile  inlantuite.  Miceliul se dezvolta ectoparazit (traieste pe suprafata organelor atacate:  frunzelor, etc.), prezinta apresorii (organe de fixare),  de pe care se diferentiaza haustorii (in forma de bastonase) ciupercii, care pătrund prin celulele epidermei pentru a hrani ciuperca (se hraneste din tesuturi, dar nu le ucide).

♦  Conifioforii  sunt scurti, simpli, geniculati, cu numeroase septe, hialini, lungi de 10-400 µm, erecti (apar perpendicular pe miceliu) si poarta in vârf conidiile înlănțuite (3-5 conidii) in lanturi scurte.

♦  Conidile (forma conidiana, spori asexuati) – sunt inlantuite (2-5) in lanturi scurte, cilindrice sau ovoidale, hialine,  de  27-45 x 14-20  µm. Conidiile germineaza printr-un singur tub germinativ care se termina cu un apresor lobat (este „ventuza” cu care ciuperca se fixează pe frunză înainte să pătrundă, acesta care penetrează cuticula plantei gazdă pentru a forma haustorii).

♦  Cleistoteciile/Periteciile (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori, EN- Chasmothecia, reprezinta forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta) – apar toamna pe frunze, boabe, lastari, care vor fi acoperite de miceliul pâslos in care isi fac aparitia formele de rezistenta peste iarna – cleistotecile (ascofructe ce contin  asce cu ascospori), sub forma unor puncte la inceput hialine, apoi galbui dupa care devin brun-negricioase.  Cleistoteciile sunt epifite, sferice sau globuloase, au diametrul de 0,1 mm. O cleistotecie/peritecie  contine  4-6 asce (de 54-76 x 36-52, subgloboase); iar fiecare dintre acestea contine 2-7 ascospori  (spori sexuati) hialini, elipsoidali sau ovoizi, de 15-24 µm × 11-15 µm. Cleistotecia prezinta apendici  rasuciti in spirala sau rasuciti doar la varf, dispusi ecuatorial, septati, in numar de 9-17, lungi – masoara 300-470  µm. Cleistoteciile/Periteciile se pare ca au o importanta redusa in transmiterea peste iarna a agentului patogen.

 

ECOLOGIA BOLII (factori de mediu favorizanti)

Infectia cu fainarea vitei de vie (Erysiphe necator), apare si se dezvolta la temperaturi situate in intervalul 10-30°C.

Temperaturile optime pentru infecție si evoluția bolii se situează in intervalul 22°C – 30°C. In aceasta situatie, perioada de incubatie este de doar 5 zile.

La 19°C perioada de incubatie este de 7-8 zile.

Germinarea conidiilor este inhibata la temperaturi de peste 30°C si sub 5°C.

Umiditate atmosferica relativa ridicata, de peste 40% – 80% favorizeaza germinarea rapida a conidiilor; dar germinarea conidiilor se poate face incepand de la umiditatea atmosferica de 20%.

Aparitia bolii este favorizata de:  temperaturi in jurul valorii de 20ºC, rezerva de fainare pe coarde si muguri din anul anterior, umiditate atmosferica relativa ridicata (peste 40%-80%), fertilizarea excesiva cu azot.

Ciuperca nu suporta prezenta apei in forma sa lichida/libera pe frunze (apa din ploaie, irigare prin aspersie), intrucat aparitia haustorilor este imposibila,  iar conidiile explodeaza in apa libera/lichida. Germinatia sporilor este inhibata de prezenta apei libere (apa din ploaie, irigare prin aspersie) pe organele atacate, apa libera chiar contribuie la spalarea sporilor (conidiilor).

Pentru eliberarea in primavara a  ascosporilor din asce sunt necesare precipitatii de 2,6 l/mp (2,6 mm) timp de 2,5 ore si temperaturi de peste 10-11 ºC.

 

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Primavara, la precipitatii de peste 2,6 mm, umiditate (apa libera/picaruri) timp de 2,5 ore si temperaturi de peste 10-11 ºC   ascosporii, vor fi eliberati din asce, si vor infecta in principal frunzele tinere (cele mai aproape de coaja infectata ca coardelor), ciorchini, rahisul, lastarii tineri, producand infectiile primare. Infectiile primare apar cel mai frecvent din miceliul care a iernat in muguri si care colonizeaza primavara (cu miceliu albicios-gri) in conditii prielnice, lăstarii abia apăruți (acestia vor fi imbracati de miceliu si capata un aspect albicios) din acesti muguri infectati.

In urma infectiilor primare, cand ciuperca sporuleaza, vor aparea numeroase conidii,  care vor fi diseminate cu ajutorul vantului, generand infectii secundare. Ciclul cu infectii pornind de la conidii si pana la sporulare, se repeta pe intreg sezonul de vegetatie pana toamna. Toamna, pe frunze si varfuri de lastari nelemnificati acoperite de miceliul pâslos, apar formele de rezistenta peste iarna – cleistotecile (ascofructe ce contin  asce cu ascospori) sub forma unor puncte brun-negricioase  (Vezi fig.).

In functie de conditiile meteo (temperatura si umiditatea relativa a aerului),  un ciclu complet (de la infectie la sporulare) dureaza 7-14 zile.

Ciuperca iernează: sub forma de cleistoteci (ascofructe ce contin  asce cu ascospori) pe  frunze, in coaja coardelor infectate (cel mai frecvent), etc. Ciuperca ierneaza si se transmite, cel mai frecvent, de la un an la altul, prin miceliul viu,  prezent in solzii ce acoperă mugurele sau pe suprafata lastarilor/coardelor infectate.

Diseminarea/Raspandirea ciupercii: sporii ciupercii sunt diseminati usor cu ajutorul vântului.

 

SEMNELE ATACULUI SI AFECTAREA PLANTELOR DE CATRE  FAINAREA VITEI DE VIE

Boala ataca toate organele verzi ale plantei: muguri, lastari (lastari tineri, etc.), frunze (limb si petiol), inflorescența (rahis, floare), fructe/struguri (rahis, boabe), carcei, etc.

De la infectie si pana la aparitia primelor simptome, in functie de conditiile de mediu, sunt necesare 5-14 zile.

Atacul de fainare la vita de vie se observa usor, intrucat apare o pasla fina de cupoare alba -cenusie, care odata cu sporularea (aparitia conidioforilor ce poarta in varf conidiile), capata un aspect prafos/pulverulent (ca o pulbere „faina” sau „pudra de talc”),  alb-cenusiu  prezent pe organele atacate ale plantei, Vezi fig.

In general, cand s-au observat simptome pe organele atacate, infectia este deja prezenta, iar pentru boabele deja infectate, tratamentele cu fungicide nu for putea impiedica efectele atacului.

Primele semne ale atacului pe lastari, pot sa apara pornind de la miceliul prezent in mugurii infectati, iar odata cu dezmuguritul,  lastarii abia formati, vor fi imbracati de miceliul albicios care va capata mai tarziu un aspect albicios-pulverulent (conidioforii cu conidiile). Prin atac, cresterea si evolutia lastarilor atacati va fi mult incetinita, iar primele semne ale atacului se for observa inca din fenofaza 4-6 frunze desfacute, atacul va persista pana la recoltare. Este la fel de important faptul ca pe lastarii infectati   atacul se manifesta la inceput sub forma unor pete mici, albe-gri care cresc, conflueaza, capata forma de stea si au culoarea cenusie pe lastarul verde; iar toamna, pe coardele lemnificate (care intra in iarna) petele devin maro inchis – pana la negre.

Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu in: solzii ce acopera mugurele, dar si pe coardele de vita de vie unde atacul se poate identifica sub forma unor pete de culoare maro-inchis, Vezi. fig.

Pe frunze, semnele atacului se pot identifica la inceput prin  pete pasloase alb-cenusii, dupa care devin prafoase/pulverulente (odata cu sporularea). Semnele atacului se vor observa la inceput pe partea inferioara a frunzei, urmand ca miceliul ciupercii sa colonizeze cu timpul si partea superioara a frunzei, precum si celelalte parti/organe verzi ale plantei.

Atacul pe frunze conduce in special la frunzele tinere –  la rasucirea marginiilor si deformarea agresiva a acestora, etc.

Atacul semnalat pe partea inferioara a frunzei se poate confunda cu cel de mana, pentru a identifica corect fainarea, se pune frunza in mediu umed cateva ore, daca frunza nu se va acoperii cu miceliul caracteristic ciupercii, este clar atac de fainare.

Infectia pe inflorescente poate sa apara fie inainte, fie imediat dupa inflorire, acestea vor fi acoperite de un puf cenusiu, iar in urma atacului, florile avorteaza si cad. Atat florile cat si boabele tinere sunt deosebit de sensibile la atacul de fainare.

Atacul pe boabe se prezinta prin acoperirea acestora de care miceliul paslos-albicios al ciupercii, care devine ulterior pulverulent. In urma atacului, celulele epidermice/pielita boabelor atacate isi va pierde elasticitatea, iar pe masura ce pulpa creste, pielita crapa si expune (las afara protectie) continutul (pulpa si semintele). Atacul pe boabe mai mari se poate prezenta sub forma unor pete cu aspect de plasa de culoare gri-maronie care acopera bobul. Boabele mici in urma atacului nu se mai dezvolta si se pot usca, iar boabele mai dezvoltate vor si expuse la atacul putregaiurilor (Botrytis cinerea).

Atunci cand stam in plantatie, intre vitele de vie puteric atacate de fainare, este adesea prezent si un miros de mucegai (iz de peste alterat).

 

Atacul de fainare la vita de vie (Uncinula necator) provoaca pagube ca:

• brunificarea si caderea boabelor tinere;
• avortarea florilor;
• atacul pe boabe este cel mai periculos si se manifesta la inceput prin culoarea albicioasa-gri, iar odata cu cresterea acestora, conduce frecvent la craparea/explozia boabelor, lasand sa se vada la interior semintele si favorizand astfel atacul de putregaiuri (Botrytis cinerea), Vezi fig. Acest atac este deosebit de periculos si conduce rapid si sigur la afectarea cantitativa si calitativa a productiei de struguri si  a vinului;
• vinurile obtinute din struguri ce au avut atac de fainare nu se pot invechii intrucat apare „casarea bruna” a acestora.

 

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU  FAINAREA VITEI DE VIE

Asigurarea unei bune circulații a aerului la nivelul plantelor este esențiala in prevenirea atacurilor severe de fainare;

Taiarea anuala corecta a vitelor de vie cu o normare corecta a numarului de ochi pe butuc;

Cresterea distantelor de plantare (atat intre plante pe rand cat si intre randuri);

Efectuarea lucrărilor in verde (plivit, copilit, desfrunzit) la timp;

Legarea si dirijarea corecta (aerisita) a lastarilor;

Combaterea buruienilor;

Cultivarea de soiuri cu toleranta la fainare;

In situatia cand am avut atac de fainare in anul anterior, tratamentele preventive cu fungicide si monitorizarea saptamanala sunt obligatorii;

Atentie !!! Odata boala instalata este aproape imposibil de combătut prin tratamente pentru organele deja infectate, motiv pentru care tratamentele preventive  la acoperire (4-6 zile) sunt obligatorii.

 

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea fainarilor:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente cu fungicide in perioada de repaus

Se fac minim doua tratamente in perioada de repaus (intervalul decembrie-februarie) cu:

♦  sulfat de cupru  sau cu zeama bordeleza;

♦  zeama sulfo-calcica intr-o concentratie de 20% (in lunile decembrie, ianuarie, februarie).

Atentie !!!   Tratamentele se fac pe temperaturi pozitive de peste 5°C si mugurii trebuie sa fie in stare dorminda.

 

II . Tratamente cu fungicide in vegetatie:

♦ Tratamente cu produse pe baza de  sulf micronizat: Thiovit Jet (sulf 80%) – se aplica singur.    Atentie !!! – Nu tratati cu produse pe baza de sulf la temperaturi peste 30ºC, pot aparea arsuri – consultati vremea inaintea efectuarii tratamentelor (vezi Agrometeorologia). Aplicati produsele cu sulf singure.

♦ Tratamente cu produse pe baza de bicarbonat de sodiu: Ravibis (bicarbonat de sodiu 99,6% g/g); etc.

♦ Tratamente cu produse de contact: Karathane Gold 350 EC (350 g/l meptildinocap)  – actioneaza si la temperaturi scazute.

♦ Tratamente cu produse sistemice: Luna  Max 275 SE (fluopiram 75 g/L+spiroxamină 200 g/L), Prosper 300 CS (300 g/l spiroxamină),  Cyflamid  (cyflufenamid 5%),  Dynali (60 g/l difenoconazol + 30 g/l ciflufenamid), Folicur Solo 250 EW (tebuconazol 250 g/l), Mystic Top (250 g/l tebuconazol), King 250 (tebuconazol), Orius 25 EW ( tebuconazol),  Topas (100 g/l penconazol); Talendo (20% proquinazid), Talendo Extra (160 g/l proquinazid + 80 g/l tetraconazole),  etc.

♦ Tratamente cu produse din clasa strobilurinelor: Flint Max 75 WG (trifloxistrobin 250 g/kg + tebuconazol 500 g/kg),  etc.

♦ Tratamente cu alte produse specifice:  Universalis 593 SC (93.5 g/l azoxistrobin + 500 g/l folpet); etc.

♦  Tratamente cu  fungicide BIO: Taegro (Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24); etc.

 

Aplicarea de tratamente contra fainarii vitei de vie:

T1. Primul tratament de face imediat dupa deschiderea mugurilor (dezmugurit) cu: Thiovit Jet (sulf 80%) – se aplica singur;

T2. Al doilea tratament se face in stadiul de 3-4 frunzulite cu Karathane Gold 350 EC (350 g/l meptildinocap) – care actioneza si la temperaturi scazute;

T3. Urmatorul tratament (primul daca nu am avut fainare in anul precedent) – se va face cu un produs ce contine sulf: Thiovit Jet (se aplica singur);

T4. Urmatorul tratament se va face (inainte de inflorit) cu unul din produsele: Topas,  Karathane Gold 350 EC,  Talendo,  la alegere;

T5…10   Se pot face tratamente in continuare (dupa inflorit) cu unul din produsele sistemice:  King 250 (tebuconazol), Topas (100 g/l penconazol),  la alegere;

T5…T10 Fungicidele pe baza de sulf micronizat (Thiovit Jet) se vor aplica alternativ singure si numai atunci cand temperaturile o permit (<30◦C).

Atentie !!!  Verificati atent daca fungicidul aplicat de dumneavoastra nu afecteaza fermentatia vinului si daca vinul obtinut din strugurii tratati cu anumite fungicide poate fi exportat. Verificati cu atentie pe eticheta timpul de pauza pana la recoltare.

Tratamentele impotriva fainarii in perioada de vegetatie  se aplica la un interval de 7-10 zile, pana la intrarea strugurilor in parga.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Etichete: Erysiphe necator, fainare, Fainarea la vita de vie, fainarea vitei de vie, Fainari, fainarile, micoze, micoze vita de vie, Oidium tuckeri, Oidiumul vitei de vie, Uncinula americana, Uncinula necator

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul