Horticultorul.ro

Denumire populara: Flavescenta aurie, Ingalbenirea aurie, Flavescenta vitei de vie

Denumire stiintifica: Grapevine flavescence dorée phytoplasma sin. Phytoplasma vitis

Denumire populara in engleza: flavescence dorée of grapevine, bacco 22A disease

Cauza: Flavescenta aurie (Phytoplasma vitis) este o boala (fitoplasmoza) deosebit de grava provocata de fitoplasme/micoplasme (microorganisme unicelulare, incadrate intre virusuri si bacterii).

Plante gazda: Vita de vie nobila (Vitis vinifera); Specii de Vie – Vitis spp.( Vitis labrusca, Vitis riparia);  Curpen de padure (Clematis vitalba).

Cauza bolii:

Boala este provocata de fitoplasma/micoplasma Grapevine flavescence dorée phytoplasma (FDp).

Transmiterea agentului patogen are loc prin:

• intermediul  Cicadei flavescentei aurii (Scaphoideus titanus), care este principalul vector si contribuie la infectarea cu repeziciune a numeroase plante din genul Vitis spp.  – intrucat colonizeaza doar acest gen de plante;
• materialului infectat (altoi, portaltoi) utilizat la altoire;
• prin intermediul buruienii Cuscuta – Tortel (Cuscuta epithymum).
• Boala nu se transmite prin uneltele folosite la lucrarile de taiere a vitei de vie, etc.

 

Semnele atacului (simptome/identificare) si Afectarea plantelor de catre Flavescenta vitei de vie:

Identificarea exacta a agentului patogen este dificila, luand in calcul doar semnele atacului care pot fi similare cu cele provocate de alte fitoplasmoze ca  Bois Noir (Stolbur phytoplasma). De aceea sunt necesare teste precise cum sunt  PCR (polymerase chain reaction) pentru confirmarea exacta a fitoplasmozei.

Se mai utilizeaza si teste Serologice specifice ca: ELISA (detectia de anticorpi specifici), ISEM (immunosorbent electron microscopy).

La plantele infectate, boala poate manifesta o latenta de pana la 3 ani – pana sa apara primele simptome pe organele plantei. Datorita acestui fapt, se recomanda efectuarea de teste de certificare ca fiind libere de agenti patogeni la materialul utilizat in altoire (altoi, portaltoi) sau importat pentru plantare.

Semnele atacului se manifesta pe frunze, coarde, struguri.

Pe frunze soiurilor de struguri albi, apar pete de decolorare, galbene-aurii intre nervurile principale ale lobilor. Frunzele se strang spre partea inferioara (Vezi fig.), iar la finele vegetatiei se necrozeaza.

Pe frunzele soiurilor de struguri rosii, apar pete intre nervurile principale, dar de culoare rosie. Frunzele se strang spre partea inferioara (Vezi fig.). Frunzele cad devreme, provocand o defoliere prematura.

Lastarii afectati ai plantelor nu se lemnifica, raman subtiti si elastici – ca de cauciuc si arcuiti spre sol. Internodurile sunt adesea  scurte “scurtnodarea” (Vezi fig.) si zigzagate.

Coardele se matureaza mai tarziu si deficitar, iar la acestea o mare parte din muguri mor. De-a lungul coardelor afectate, in zona bazala, apar numeroase pustule mici si negricioase, dar pot aparea si fisuri longitudinale in scoarta.

Lastari afectati si cu lemnul insuficient  maturat se vor usca iarna, iar inflorescentele si florile vor fi afectate, influentand grav fructificarea, productia si calitatea productiei.

La ciorchinii prezenti pe coarde infectate, rahisul se usuca, fructele-boabele se zbarcesc. Ciorchinii se usuca – partial sau in totalitate. Boabele se deformeaza si capata un gust amarui.

Plantele afectate  se debiliteaza si pot pierii in cativa ani, iar  productia este afectata atat calitativ (gust amarui, cantitati reduse de zaharuri, aciditate mare) cat si cantitativ (scade la sub ½ productia/butuc).

Dintre soiurile foarte sensibile la aceasta boala sunt: Chardonnay, Riesling, Pinot Noir, Pinot blanc, Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Sangiovese, Pinot gris, etc.

 

Prevenirea si Combaterea bolii:

• Detectarea (cu capcane lipicioase galbene) si combaterea imediata a vectorului – reprezentat de Cicada flavescentei aurii (Scaphoideus titanus).
• Utilizarea la plantat si înmulțit numai a materialului certificat prin teste PCR;
• Efectuarea testului PCR (polymerase chain reaction)  pentru confirmarea exacta a fitoplasmozei.
• Evitarea cultivarii soiurilor foarte sensibile;
• Monitorizarea permanenta a soiurilor foarte sensibile – indicatoare;
• Eliminarea rapida a plantelor infectate din podgorie intrucat constituie o permanenta sursa de infectie;
• Monitorizarea vitelor de vie abandonate/nelucrate, dar si a celor spontane – Curpen de padure (Clematis vitalba);
• Tratarea termica a materialului utilizat in altoire;

Etichete: Aster Yellows, bacco 22A disease, baco 22 A, Cicada flavescentei aurii, Cicadella della flavescenza dorata, cicadelle de la flavescence dorée, cicalina della Flavescenza dorata, Cigarrinha da vinha, FDp, fitoplasmoza, fitoplasmoze, fitoplasmozele plantelor, Flavescence doreé, flavescence dorée de la vigne, flavescence dorée of grapevine, flavescencia dorada de la vid, flavescenta aurie, flavescenta vitei de vie, flavescenza dorata (FD), flavescenza dorata de la vite, Grapevine flavescence dorée, Grapevine flavescence dorée MLO, grapevine flavescence doree phytoplasma, ingalbenirea aurie, micoplasmoza, micoplasmozele plantelor, MLO, MLOs, Mycoplasma, mycoplasma disease, Phytoplasma vitis, rougeau, Scaphoideus littoralis, Scaphoideus titanus, Vita de vie

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul