Mana cartofului (Phytophthora infestans)

oct. 07 2025

Mana cartofului (Phytophthora infestans)

Mana cartofului (Phytophthora infestans) este una dintre cele mai periculoase boli la cultura de cartof. In lipsa tratamentelor, atunci cand se inregistreaza condiții favorabile si boala apare devreme, aceasta poate compromite rapid si aproape total, cultura de cartof. In general, mana la cartof alaturi de alternarioza la cartof reprezintă cele mai frecvente boli in Romania, provocând pagubele cele mai mari.

CLASA: Oomycetes

ORDINUL: Peronosporales

FAMILIA: Peronosporaceae

Denumire stiintifica: Phytophthora infestans

Denumire populara: Mana cartofului, Mana la cartof

Denumire populara in engleza: downy mildew of potato, late blight of potato

Plante atacate/gazda: cartoful, tomatele, vinetele. Buruieni: zârna (Solanum nigrum), lăsnicior (Solanum dulcamara), etc.

Cauza bolii: boala este provocata de infectia cu ciuperca microscopica Phytophthora infestans.

ORIGINE

Mana cartofului (Phytophthora infestans) a fost adusa in Europa din Mexic prin intermediul tuberculilor de cartof infectati. In anii 1840, boala „Mana Cartofului” (Phytophthora infestans) a distrus marea majoritatea culturilor de cartof din Europa, iar in Irlanda, prin distrugerea culturii de cartof, a condus la: moartea prin înfometare a peste 1 milion de oameni, la o migrare masiva a populatiei (peste 1,5 milioane) catre America de Nord si Canada, si la cresterea exploziva a pretului la alimente. Mana Cartofului care a provocat foametea din Irlanda, a diminuat mult cantitatea de samanta de cartof disponibila pentru a infiinta noi culturi in anul urmator.

Ciuperca microscopica Phytophthora infestans, care provoaca mana la cartof, a fost observata pentru prima data in Europa, in Belgia, in anul 1844, de catre Morren, care a denumit-o Botrytis devastatrix (Journal of the Royal Horticultural Society, Volume 1, 1845, Anglia). In anul 1876, agentul patogen ce provoacă mana la cartof a fost redenumit de catre Anton de Bary cu denumirea științifica Phytophthora infestans, denumire care s-a pastrat pana astazi.

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

◊ Miceliul – este hialin (sifonoplast – are transparenta sticlei), neseptat – coenocytic (filament micelian ce prezinta doar cateva sectiuni, aproape neseptat). Miceliul se formeaza intercelular.

◊ Conidioforii (sporangioforii ce sustin conidiile, EN-sporangiophores) – sunt clar diferentiati de miceliu, erecti, hialini (au transparenta sticlei), cu crestere nelimitata (cresc si produc conidii in continuu), ramificati monopodial, pe ramificatii ce prind conidiile prin intermediul unui pedicel scurt de <3 µm (Vezi fig.). Conidioforii ies prin stomate la suprafata organelor atacate: frunze, tulpina, infloresceta, etc.

◊ Conidiile (sporangii, EN-sporangia, spori asexuati) – sunt hialine (au transparenta sticlei), ovoide (in forma de lamaie), de 20-37 x 12-22 µm cu un pedicel scurt de sub 3 µm. Conidiile ciupercii sunt raspandite cu ajutorul vantului si al picaturilor de apa (din irigare prin aspersie, precipitatii, etc.). Conidiile ciupercii vor determina rapid noi infectii pe organele plantelor atacate sau asigura transmiterea infecției la noi plante si culturi.

◊ Zoosporii ciupercii pot aparea in perioadele reci si umede. Zoosporii provin din conidii (sporangii) si apar in cca. 2 ore. Zoosporii (spor mobil care înoată pe suprafata gazdei) sunt biflagelați (au doi flageli).

◊ Dupa 1980, in Europa a fost introdusa forma A2 (din Mexic), iar aceasta forma este capabila de inmultire sexuata. In situatia reproducerii sexuate (participa doi indivizi) a ciupercii, poate sa apara si oosporul de 30 µm diametru. Oosporul apare ca rezultat al fecundarii a doi gameti heterozigoti (diferiti), numiti anteridiu (en-antheridium, mascul, de 16 µm x 22 µm) si oogoniu (en-oogonium, femel, de 40 µm diametru). Din oospor (spor de rezistenta cu pereti grosi, rezista pana la 4 ani in camp in sol) apare sporangiu (en- sporangium; „sac sporal” ce contine 6-8 zoospori). Acest tip de reproducere la mana cartofului a fost identificat in Mexic, Olanda, Tarile Scandinave, etc.

ECOLOGIA BOLII – factori de mediu favorizanti

Aparitia bolii „mana cartofului” este favorizata de prezenta picaturilor de apa pe frunze si temperaturi atmosferice optime intre: 12-13°C (infectie prin zoospori) si 22-24°C (infectie prin filamente). Conidiile (sporangii) sunt raspandite cu ajutorul vantului si a picaturilor de apa.

Temperatura optima pentru creșterea si sporularea ciupercii – aparitia de sporangii (conidiile „sporii”) este de 18 – 21°C si umiditatea relativa a aerului sub 90%. Sporangii (conidiile „sporii”) ciupercii germinează rapid pe organele atacate la temperaturi de 18-21°C, umiditatea relativa a aerului ridicata si prezenta apei pe organele atacate. In conditii optime de mediu, in cca. 1-7 zile de la infectie ciuperca va sporula din nou (va elibera sporangii „sporii”) si poate infecta in doar cateva zile intreaga cultura, conducand la distrugerea completa in 1-2 saptamani.

Zoosporii ciupercii apar la temperaturi de 3,5 – 18 °C, umiditatea relativa a aerului de 91-100% si prezenta apei pe organele atacate. In conditii optime (climat rece si umed) in numai 2 ore, sporangii (conidiile „sporii”) se vor transforma in sporangiu (sac cu 6-8 zoospori) care va elibera zoosporii biflagelati ce vor infecta rapid plantele si vor provoca pagube majore (distrugerea completa a culturii in 7-10 zile).

Temperatura minima pentru dezvoltarea ciupercii si sporulare (isi raspandeste sporii) este de 3°C; La temperaturi sub 3°C ciuperca nu mai realizeaza noi infectii, sporularea nu mai este posibila si boala nu mai evolueaza.

Temperatura maxima pentru dezvoltarea ciupercii si sporulare (isi raspandeste sporii) este de 26°C. La temperaturi de peste 26°C ciuperca nu mai realizeaza noi infectii, nu se mai dezvolta iar boala nu mai evolueaza.

Conditiile ideale pentru dezvoltarea agentului patogen, realizarea rapida de noi infecții cu Phytophthora infestans si raspandirea rapida a bolii sunt: temperatura optima ziua situata in intervalul 15-21°C; temperatura optima noaptea situata in intervalul 10-15°C; umiditatea relativa a aerului de 90-100%; prezenta apei pe organele atacate (apa provenita de la : ploaie-vreme umeda, irigare prin aspersie, roua, etc.).

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Reproducerea Asexuata (fara fecundatie – aparitia unui nou individ pe corpul mama, se realizeaza prin structuri specializate „spori”) la mana cartofului (Phytophthora infestans ) este principalul mod de inmultire observat in Romania si este caracteristic formei A1.

Mana cartofului se transmite asexuat de la un an la altul prin intermediul miceliului (corpul ciupercilor) prezent in tuberculi de cartof infectati (ramasi pe camp in urma recoltării, aruncați dupa sortare pe câmpuri, etc.).

Primavara, in camp sau in depozite, in condiții prielnice (temperatura, umiditate, umiditate relativa), la suprafata tuberculilor infectati ciuperca sporuleaza – apar conidioforii si conidiile (sporangii „sporii ciupercii”). Conidiile ciupercii pot fi raspandite cu usurinta (cu ajutorul vantului, picaturilor de apa, etc.), iar in condiții prielnice (optim de 18°C – 21°C) vor infecta cu repeziciune frunzele plantelor gazda: cartof, etc. Conidiile germineaza pe organele atacate, iar in urma germinării apare tubul de germinatie care penetreaza spatiul intercelular (Vezi fig.). In conditii favorabile, ciuperca va sporula din nou, iar in cateva zile se pot observa noi conidiofori cu conidii care ies prin stomate, acestia vor infecta numeroase organe (frunze, tulpini, tuberculi, etc.) ale plantelor de cartof.

Conidiile ciupericii (sporangii) in perioadele umede si reci (sub 18°C; 91–100% umiditatea relativa a aerului) se vor transforma in sporangiu (en- sporangium; „sac cu zoospori”) ce conține 6-8 zoosporii. Zoosporii sunt sporii mobili ai ciupercii, aceștia înoată pe suprafața gazdei, răspândind astfel boala (creaza noi infectii). Fiecare zoospor are nevoie de apa pentru a înota si genera astfel o noua infecție.

Zoosporii sunt biflagelați (au doi flageli), iar cu ajutorul flagelilor se închistează la suprafata organelor atacate, germinează si penetrează țesuturile plantei provocand noi infectii.

Intr-un sezon de vegetatie pot sa apara numeroase infectii atat prin germinarea directa a conidiilor (sporangii – sporii ciupercii), cat si prin intermediul zoosporilor.

Reproducerea Sexuata la mana cartofului se intalneste si in Europa, odata cu introducerea accidentala din Mexic, dupa 1980, a formei A2. La reproducerea sexuata participa doi indivizi: anteridium – mascul si oogomun – femel. Prin reproducerea sexuata apar oospori cu pereti grosi, acestia sunt spori de rezistenta ce supraviețuiesc peste iarna in sol (pana la 4 ani) sau in țesuturile plantelor. Oosporii pot transmite boala o perioada foarte lunga de timp (supravietuiesc in sol multi ani). Din oospori, primavara, in conditii favorabile (temperaturi sub 18°C; umiditatea relativa a aerului 91–100%) apare sporangiu (en- sporangium; „sac sporal – cu zoospori”) cu zoospori (6-8 zoospori) care au nevoie de apa pentru a inota (a se deplasa, a fi raspanditi). Fiecare zoospor poate genera o noua infectie. Ca si consecinta grava a aparitiei formei A2 in Europa, este aparitia de noi rase (genotipuri) de Phytophthora infestans, mult mai agresive, care pot manifesta rezistenta la unele fungicide.

Astăzi, în majoritatea țărilor Europene (inclusiv România) sunt prezente ambele forme de reproducere: asexuata si sexuata.

♦ Infectia de Primavara-Vara: mana cartofului se manifesta mai intai pe frunze si apoi pe tulpini, dupa care trece pe tuberculi. Ciuperca trece usor de pe organele aeriene (frunze, tulpini) pe tuberculii, cu ajutorul conidiilor (spor ce asigura inmultirea ciupercilot) care sunt usor spalate de pe frunze de catre apa de ploaie si pot fi antrenate in adancime in sol sau sunt transportate de insectele din sol, luand astfel contact cu tuberculii de cartof. Conidiile germineaza, iar filamentul de infectie patrunde prin rani, lenticele sau direct prin epiderma din jurul ochilor.

♦ Infectia din timpul recoltarii: tuberculii se pot infecta usor in timpul recoltarii prin venirea lor in contact cu: vrejii afectati de atacul de mana si cu solul in care se gasesc numeroase conidii (spor ce asigura inmultirea ciupercilot).

♦ Infectia se poate produce si in depozit prin contactul dintre tuberculii sanatosi si tuberculii infectati. Infectia este favorizata de prezenta ranilor pe tuberculi.

Transmiterea bolii la cultura urmatoare se face, in general, prin tuberculi de cartof infectati, prin resturi de plante infectate sau prin Oosporii (prezenti direct in sol, nu necesita o gazda).

SEMNELE ATACULUI (SIMPTOMELE) SI AFECTAREA PLANTELOR

♦ Atacul manei cartofului incepe cu frunzele, dar mana ataca absolut toate partile verzi ale plantei. Pe spatele frunzelor apar pete mari de culoare verde-cenusiu, (vezi fig.). Petele prezinta un puf albicios ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Zonele atacate devin brune, se usuca si necrozeaza (mor), Vezi fig.

♦ Mana cartofului pe tulpini, apar pete brune care provoaca innegrirea si uscarea in intregime a acestora. Atacul pe tulpini si frunze conduce la uscarea (topirea) timpurie a tufelor de cartof (Vezi fig.).

♦ Mana cartofului pe tuberculi, atacul nu se recunoaste de la inceput decat prin sectionarea/taierea acestora, astfel atacul se prezinta sub forma unui inel brun ce inainteaza de la margine spre centru sub forma unor raze (brune sau negru-murdar). Mai tarziu, atacul pe tuberculi se manifesta si la exterior prin aparitia unor pete brune adancite-scufundate in pulpa (Vezi fig.).

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU MANA CARTOFULUI

♦ Rotatia culturilor la minim 4 ani;

♦ Irigati plantele pe rigole sau prin picurare, nu folosim irigarea prin aspersie (exceptand situatia cand s-au efectuat tratamente cu produse fungicide, extrem de eficiente in combaterea manei la cartof);

♦ Ingroparea sau arderea plantelor infectate;

♦ Folosirea cartofilor de samanata neinfectati (tubercului certificati si sanatosi);

♦ Fertilizarea echilibrata, astfel incat sa asiguram o buna dezvoltare a plantelor;

♦ Utilizarea de soiuri tolerante/rezistente la atacul de mana;

♦ Tratarea culturii de cartof cu o saptamana inainte de recoltarea tuberculilor cu fungicide antisporulante (impiedica raspandirea bolii de la o planta la alta sau de la planta la tubercul): Nando 500 SC (500 g/l fluazinam); Terminus (fluazinam 500 g/l).

Fungicide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”

In combaterea manei cartofului se folosesc numeroase fungicide:

I. Tratamente cu fungicide preventive (previn aparitia bolii): produse cuprice ( Champ 77 WG – 50 % cupru metalic din hidroxid de cupru, Cuproxat Flowable – 190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic, Coprantol Duo –hidroxid de cupru si oxiclorură de cupru); etc.

II. Tratamente cu fungicide preventive translaminare (previn eficient aparitia manei cartofului): Carial Star (250 g/l mandipropamid + 250 g/l difenoconazol); Endavia (30 g/l oxathiapiprolin + 70 g/l benthiavalicarb), Zorvec Entecta (48 g/l oxathiapiprolin și 240 g/l amisulbrom); etc.

III. Tratamente cu fungicide curative:

1. Fungicide cu perioada lunga de protectie: Infinito 687,5 SC (62,5 g/l fluopicolid + 625 g/l propamocarb clorhidrat); Carial Flex (250 g/kg mandipropamid + 180 g/kg cimoxanil), etc.

2. Fungicide cu perioada scurta de protectie dar agresive cu mana: Lieto/Zetanil (cimoxanil 330 g/kg + zoxamide 330 g/kg); Cupertine Super (zeama bordeleza + cymoxanil);

IV. Tratamente cu fungicide antisporulante: Nando 500 SC (500 g/l fluazinam), Terminus (fluazinam 500 g/l), etc.

Tratamentele in combaterea manei cartofului se aplica la acoperire la un interval de (7-10-14 zile intre tratamente in functie de conditiile meteo si de produsele aplicate).

Tratamentele se fac alternand produse preventive cu produse curative. Pot fi aplicate in combinatie produse: (Curative+Antisporulante).

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”