Mana salatei (Bremia lactucae)

sept. 21 2026

Mana salatei (Bremia lactucae)

Mana la salata este o boala grava, frecvent intalnita in sere, solarii, camp si gradina. Mana salatei este considerata una dintre cele mai frecvente si periculoase boli la salata, intrucat afecteaza atat cresterea si dezvoltarea plantei, cat si calitatea plantelor la recoltare (la recoltare – frunzele afectate si bolnave trebuie taiate).

CLASA: Oomycetes

ORDINUL: Peronosporales

FAMILIA: Peronosporaceae

Denumire populara: Mana salatei, Mana la salata

Denumire stiintifica: Bremia lactucae sin. Peronospora gangliformis

Denumire populara in engleza: downy mildew of lettuce

Cauza bolii: boala este provocata de infectia cu ciuperca microscopica Bremia lactucae.

Plante atacate/gazda – specii atacate de ciuperca Bremia lactucae: anghinare, cicoare, andive, Centaurea cyanus, Helichrysum bracteatum, etc;

Origine: ciuperca isi are origigea in zonele in care apare spontan salata salbatica (Lactuca serriola), ciuperca a fost descrisa pentru prima data in anul 1843.

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

◊ Miceliul ciupercii – este hialin (transparent), nu prezinta septe, se dezvolta intercelular (intre celulele parenchimatice ale frunzei), haustorii (se pot gasi mai multi intr-o celula, pot fi globulosi) pătrund in celulele plantei gazda pentru a absorbii elementele nutritive si a hranii ciuperca.

Forma Anamorfa/Conidiana/Asexuata/Imperfecta (EN – ANAMORPH)

◊ Conidioforii (sporangioforii, EN-Sporangiophore) ciupercii isi fac aparitia la suprafata frunzei (pe partea inferioara/spatele frunzei) iesind prin stomate cate unul sau grupati (mai multi). Acestia apar pe partea inferioara a frunzelor, sunt ramificati (au spre varf numeroase ramificatii 3-6) de tip dihotomic (ramificatiile se termina cu o ramificatie in doua parti egale), iar vârful fiecărei ramificații se lățește sub forma de disc sau cupă (cu diametru de aproximativ 6,5 – 10,0 µm). Pe varfurile ramificatiilor se formeaza conidiile ciupercii.

◊ Conidiile (sporangii, EN-sporangia, spori asexuati) – sunt ovoide/sferice, incolore (hialine), de 12–31 µm × 11–27.5 µm.

Forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta (EN – TELEOMORPH)

◊ In situatia reproducetii sexuate (participa doi indivizi) apar si spori de rezistenta, acestia au pereții groși si sunt denumiți – oosporii ciupercii, prin acesti spori ciupera supravietuieste in perioada de iarna (anotimpul rece), acestia rezista la temperaturi scazute. Oosporii sunt sferici, au peretele gros, iau nastere în interiorul țesuturilor necrozate ale frunzei. Oosporii supravietiuesc in resturile vegetale pana la 1 an, asigurand astfel trecerea cu usurinta a agentului patogen de la un an la altul.

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Cel mai frecvent, infectia primara din primavara, are loc pornind de la conidiile ciupercii prezente in culturile de salata succesive, aflate in spatiile protejate reci sau calde (solarii, sere).

Conidioforii purtati de vant vor infecta (in conditii prielnice) inca din primavara, culturile de salata, generand infectiile primare. Conidiile ajung pe frunze purtate de vant/curenti de aer si/sau picaturi de apa, odata ajunsi pe frunza aceștia germinează direct prin emiterea unui tub germinativ. La capătul tubului germinativ se formează un apresoriu (organ de fixare) care perforează mecanic și enzimatic cuticula epidermei. Odata infectia ajunsa la interior, miceliul se va dezvolta intercelular intre celulele parenchimatice ale frunzei. Ciuperca isi extrage nutrientii prin haustori din celule, fara a le distruge imediat, intrucat acestea trebuie sa ramana viabile pentru a putea hrani ciuperca.

In urma infectiilor primare, la scurt timp (5-7 zile), pe spatele frunzelor, ciuperca va sporula, generand numeroase conidii care vor provoca infectii secundare. In conditii optime, ciclul se poate relua si in lipsa tratamentelor vor aparea la fiecare 6-7 zile noi infectii secundare.

Sporii ciupercii/conidiile se raspandesc prin vant (pe distante lungi), picaturi de apa, unelte contaminate, echipamente, insecte, hainele lucratorilor, mainile lucratorilor, etc.

Se pare ca supraviețuirea peste iarna si infecția primara din primara poate avea loc si prin intermediul oosporiilor ciupercii.

ECOLOGIA BOLII – factori de mediu favorizanti

Boala apare in conditii de umiditate crescuta: prezenta apei pe frunze (roua, precipitatii, irigare prin aspersie, etc.) si umiditate relativă a aerului de peste 90-100%. Germinarea sporilor (conidiilor) de Bremia lactucae are loc in 3-5 ore la temperaturi optime de 10-21ºC si prezenta apei pe frunze, umiditate relativa a aerului de peste 90%.

Infectia initiala a plantelor sanatoase se poate face cu conidiile provenite de la plante de salata bolnave, alte plante gazda (anghinare, cicoare, andive, buruieni, etc.) sau oospori (asigura transmiterea ciupercii de la un an la altul). Conidiile ciupercii se raspandesc usor cu ajutorul vantului. Boala apare in sere, solarii, camp si gradina.

SEMNELE ATACULUI (IDENTIFICARE/SIMPTOME) SI AFECTAREA PLANTELOR DE CATRE MANA SALATEI

Pe partea superioara a frunzelor de salata (incepand cu cele de la exterior – bazale) se pot observa pete unghiulare care la inceput au culoarea verde-deschis, dupa care vireaza in galben (Vezi fig.). Pe partea inferioara a frunzelor se observa zonele pufoase, de culoare alba, ce corespund petelor de pe fata frunzei (Vezi fig.). Cu timpul, zonele afectate se brunifica si necrozeaza (Vezi fig.).

Frunzele bazale atacate care intra si in contact cu solul se inmoaie si putrezesc, intrucat sunt adesea infectate secundar de putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea).

Ciuperca poate ataca plantele de salata inca din stadiul de cotiledon, putand astfel compromite total rasadul (planta moare). Boala poate ajunge usor in cultura si cu ajutorul rasadului bolnav.

Mana la salata (Bremia lactucae) afecteaza cantitativ si calitativ productia.

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU MANA SALATEI

♦ Cultivarea soiurilor si hibrizilor de salata cu toleranta la mana salatei;

♦ Rotatia culturi la 2-3 ani;

♦ Distrugerea resturilor infectate;

♦ Distrugerea buruienilor dintre care unele pot fi plante gazda;

♦ Irigarea prin picurare;

♦ Aerisirea serelor si solariilor;

♦ Eliminarea frunzelor bazale (din apropierea solului) afectate de mana;

♦ Transplantarea in cultura a rasadurilor sanatoase;

♦ Efectuarea de tratamente cu fungicide specifice, inca din faza de rasad;

♦ Tratamente preventive si curative cu fungicide specifice, etc.

FUNGICIDE/SUBSTANTE ACTIVE UTILIZATE IN COMBATEREA BOLII

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”

In combaterea manei la salata se pot folosi numeroase fungicide, ca:

I. Tratamente cu fungicide preventive sistemice: Orondis Ultra (30 g/l oxatiapiprolin + 250 g/l mandipropamid), Infinito 687,5 SC (62,5 g/l fluopicolide + 625 g/l propamocarb clorhidrat); etc.

II. Tratamente cu fungicide preventive (previn aparitia bolii): produse cuprice; etc.

III. Tratamente cu fungicide preventive translaminare: Ortiva Top (200 g/l azoxistrobin + 125 g/l difenoconazol); etc.

IV. Tratamente cu fungicide biologice: Taegro (Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24); etc.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”