Horticultorul.ro

Mana vitei de vie este considerata, alături de  făinare si putregai,  una din cele mai păgubitoare boli ale vitei de vie.

In anii ploioși, in lipsa tratamentelor corespunzatoare, mana poate conduce la: pierderea totala a recoltei, debilitarea plantelor de vita de vie nobila si chiar uscarea vitei de vie (daca nu se fac tratamente mai multi ani), odata plantele puternic defoliate pot sa apara si probleme cu diferentierea mugurilor de rod (fertili) pentru anul urmator.

 

CLASA: Oomycetes

ORDINUL: Peronosporales

FAMILIA: Peronosporaceae

Denumire stiintifica:  Plasmopara viticola sin. Peronospora viticola, Plasmopara amurensis

Denumire populara: Mana vitei de vie, Mana la vita de vie

Denumire populara in engleza: downy mildew of grapevine

Cauza:  boala Mana Vitei de Vie este cauzata de infectia cu ciuperca microscopica Plasmopara viticola.

Plante atacate/gazda: specii din genul Vitis spp.  Cea mai sensibila este vita de vie nobila (Vitis vinifera) si soiurile de vita de vie nobila, ce provin din aceasta. Alte specii gazda sunt: Vitis aestivalis, Vitis amurensis, Vitis davidii, Vitis hancockii, Vitis riparia, Vitis rupestris, Vitis labrusca, Vitis rotundifolia, Vitis vulpina, Parthenocissus quinquefolia, Parthenocissus tricuspidata, etc. Sensibili sunt si: Hibrizi interspecifici (Vitis interspecific crossing), dar si Hibrizi Inobilati (soiuri rezistente, soiuri artizanale, PIWI-Pilzwiederstandsfahig).

 

ORIGINE: ciuperca isi are ca origine America de Nord, unde avea ca plante gazda speciile de: Vitis riparia, Vitis labrusca, Vitis rupestris. Agentul patogen a fost descris  pentru prima dată în SUA, în 1834, atacul fiind intalnit pe Vitis aestivalis.  In Europa, agentul patogen a fost introdus accidental (la inceput in Franța) în jurul anului 1878,  odata cu importul din Ameria de portaltoi de viță de vie americană rezistenti la filoxera, ce erau utilizati pentru a altoii pe acestia vita de vie nobila Europeana (Vitis vinifera). Odata introdusa in Europa, boala a produs pagube in randul soiurilor de vita de vie nobila (Vitis vinifera). In Romania boala  a fost identificata in 1881.

 

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

◊  Miceliul ciupercii  (totalitatea hifelor) – este de tip sifonoplast (fără septuri transversale/neseptat), este ramificat coraliform. Hifele (filament din celule care alcătuiește miceliul) se ramifica in spatiul intercelular al mezofilului frunzei si formeaza haustorii (sferici, simpli). Pentru hranire, miceliul prin intermediul haustorilor (simpli sferici/oval-piriformi) penetreaza peretele celular, absoarbe elementele nutritive si nu omoara imediat celula (este bitrofa).

Ciuperca formeaza doua (2) tipuri de conidii:

• Conidiile de  vara/Microconidii/Conidii secundare;

• Conidie de primavara/Macroconidii/Conidii primare.

 

Forma Anamorfa/Conidiana/Asexuata/Imperfecta (EN – ANAMORPH)

◊  Conidioforii (sporangioforii) ciupercii  pornesc din filamentele miceliene si  isi fac aparitia la suprafata prin stomate (cate 3-5), acestia se pot observa in special pe spatele frunzelor de vita de vie. Conidioforii  sunt hialini, putin ingrosati la baza;  iar spre varf acestia sunt ramificati monopodial „axa principală continuă să crească” si poarta 4-6 ramuri primare pe care iau nastere ramuri secundare, iar pe acestea, ramuri tertiare, Vezi fig.  La capatul ramificatiilor  finale se intalnesc 2-4 sterigme (codite care sustin sporii) ascutite – pe fiecare dintre ele se formeaza o conidie. Aspectul macroscopic pe partea inferioara a frunzei este semnalat de puful albicios, usor de observat, Vezi fig.

◊  Conidiile (sporangii, EN-sporangia, spori asexuati):  Conidiile de  vara (microconidii/conidii secundare/microsporangii) de 14–28 µm x 14–55 µm, se desprind usor de conidiofori; prin germinatie elibereaza 5-8 zoospori biflagelati, sunt ovale sau elipsoidale.

◊  Zoosporii asexuati ai ciupercii – sunt biflagelati, mobili (inoata in pelicula de apa), infecteaza frunza prin stomate. Acestia inoata in pelicula de apa prezenta pe organele atacate cateva zeci de minute.

 

Forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta (EN – TELEOMORPH)

◊  In situatia reproducerii sexuate (participa doi indivizi:  anteridium – mascul si oogomun/oogon – femel) apar si spori de rezistenta, acestia au pereții groși, forma rotunjita  si sunt denumiți –  oosporii ciupercii, prin acesti spori, ciupera supravietuieste in perioada de iarna (anotimpul rece), acestia rezista la temperaturi scazute. Oosporii se formeaza spre toamna  in frunzele infectate/mozaicate (in mezofil) si ierneaza in frunzele cazute pe sol. Oosporii sunt galbui-maronii, au un diametru de 28 – 40 µm. Prin germinarea oosporului apar conidie de primavara (macroconidii/conidiile primare) ovoide/elipsoidale, care prin germinatie elibereaza 8-20 de zoospori biflagelati.

 

ECOLOGIA BOLII – factori de mediu favorizanti 

Aparitia bolii este favorizata de: precipitatii abundente, cer acoperit, umiditate crescuta in aer (>90%), prezenta apei pe organele-afectate (pelicula de apa), lipsa circulatiei aerului, vite de vie in care nu s-au efectuat la timp lucrarile in verde (copilit, palisat, etc.)  si temperaturi atmosferice intre 10-30 °C.

Ciuperca infectează plantele intr-un interval larg de temperaturi 10-32°C.

Temperaturile optime pentru infectie si dezvoltare se incadreaza in intervalul: 18-25°C.

Infectia este favorizata de o umiditate relativa a aerului de peste 75%.

Umiditatea relativă a aerului optima  de peste 90% este ideala pentru aparitia bolii.

Ploaia/Irigarea prin aspersiune asigura pelicula de apa pe frunze si imprastierea sporilor pe distante scurte (de la sol la frunza);

Roua/Irigarea prin aspersie/Ploaia  asigura pelicula de apa pe organele atacate (frunze, inflorescente, boabe, rahis, etc.) necesara pentru germinarea sporilor (conidiilor) si inotul zoosporilor.

 

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Ciuperca Plasmopara viticola produce atat spori asexuati (conidiile) cat si spori sexuati (oosporii – sunt rezultati prin fuziunea la: anteridium – mascul si oogomun – femel).

Primavara (dupa 20 martie) in conditii favorabile (precipitatii peste 10 mm/10l pe mp, temperaturi peste 10-11°C in 24 ore) are loc evolutia oosporilor, iar din acestia vor aparea conidie de primavara/macroconidii/conidii primare care vor germina (in 3-5 ore, in conditii favorabile) si  elibera zoospori (biflagelati si mobili) care purtati de stropii de apa de poaie pe frunzele bazale vor genera infectiile primare pe acestea. Zoosporii inoata spre stomate, germineaza (produc tuburi germinative) si patrund prin stomate in mezofilul frunzei infectand frunza.

Primavara, din oospori apar infectiile  primare. Infectiile primare pot sa apara una dupa alta,  de la inceputul sezonului de vegetatie (martie) si pana in iunie.

In urma infectiilor primare, odata aparute in masa pe spatele frunzelor – conidiile de  vara (microconidii/conidii secundare/microsporangii) vor fi purtate de vant pe distante lungi, conidiile ajung pe organele atacate (frunze, boabe, rahis, etc.) unde vor germina (in 2-8 ore, conditii favorabile) si vor da nastere la zoosporii  asexuati  care vor provoca infectii secundare.  Intr-un sezon de vegetatie pot sa apara (in funcție de conditiile meteo si sensibilitatea organelor atacate) numeroase infectii secundare, peste 10 infectii secundare.

 

♣ Diseminarea: Zoosporii responsabili de infectiile primare (din primavara) se raspandesc prin stropii de ploaie  si ajung de pe sol pe frunzele bazale (partea inferioara a frunzei) asigurand infectiile primare.  Conidiile de  vara (microconidii/conidii secundare/microsporangii)   vor fi purtate de vant pe distante lungi si vor genera numeroase infectii secundare.

♣ Supravietuirea peste iarna  are loc si prin intermediul oosporiilor ciupercii (spori de rezistență) prezenti in frunzele  infectate si cazute pe sol.

 

Semnele atacului (Identificare / Simptome) si Afectarea plantelor de catre  Mana vitei de vie

Perioada de incubație (timpul de la infecție până la apariția primelor simptome) este de 5 – 21 de zile, în funcție de prezenta peliculei de apa (ploaie , aspersiune si roua) si  temperatură, cea mai rapidă dezvoltare fiind la temperatura optima de 18-25ºC.

Ciuperca ataca toate organele verzi: frunze, lastari tineri, ciorchini/inflorescente/flori si boabe, carcei, (Vezi fig.).

 

♠   Atacul pe rahis cu inflorescente si rahis cu boabe tinere abia formate  este rapid si deosebit de pagubitor, intrucat acesta poate conduce rapid la pierderea a pana la 90% din recolta. Atacul este semnalat tarziu (cand nu se mai poate face nimic) la sporulare de fructificatiile ciupercii de culoare albicioasa (conidiofori ce poarta conidiile) prezente pe organele atacate, Vezi fig.

 

♠   Atacul manei pe frunze incepe, dupa ce diametrul frunzelor a trecut de 5-6 cm.

Atunci cand semnele bolii (simptomele) devin vizibile pe frunze, se observa de fapt doar pe a 10-a parte din totalul suprafetei afectate de mana.

Pe o frunza infectata vor avea loc 3 cicluri de sporulare si generarea a numeroase conidii inainte ca tesuturile infectate sa moara si sa aiba loc inactivarea (stoparea sursei de unde are loc diseminarea) infectiei.

Pe fata superioara a frunzelor apar pete galbui „faza pete undelemnii’ de 1-3 cm, Vezi fig..

Pe pertea inferioara a frunzelor, in dreptul petelor de pe partea superioara se poate observa un puf albicios (fructificatile ciupercii),  Vezi fig.

Zonele atacate din frunza, dupa cateva zile devin brune si se usuca ‚faza de arsuri’, (Vezi fig.).

Se recomanda atentie sporita in observarea petelor, intrucat se pot confunda usor cu atacul de acarieni‚  paianjeni’ (Colomerus vitis sin. Eriophyes vitis“).

Infectiile ce apar in toamna (septembrie-octombrie), dupa 20 august, vor genera pe frunze un aspect mozaicat –  ‚faza de frunze mozaicate’: pete mici, unghiulare, ce afecteaza mare parte din limbul frunzei. In aceasta etapa in mezofilul frunzelor diferentiaza oosporii agentului patogen.

 

♠   Atacul tarziu al manei, asupra ciorchinilor de struguri „in parga” va face ca strugurii sa nu acumuleze zahar, asadar mustul rezultat din acesti struguri va fi acru si va dauna calitatii vinului. Din viile atacate puternic de mana se vor obtine vinuri de calitate inferioara (slabe, acre, balosite, otetite, cu floarea vinului); aceste vinuri de calitate slaba  nu se preteaza la invechire.

 

Virulenta atacului este mai mare la soiuri sensibile: Victoria, Tamaioasa Romaneasca, etc.

 

Masuri de Prevenire si Combatere pentru Mana vitei de vie

♦ Toamna, toate frunzele cazute se vor aduna si arde,  sau se vor  ingropa adanc (departe de vita de vie) prin lucrarea de mobilizare adanca a solului: mecanizat – aratura sau manual – sapat la cazma;

♦ Mentineti plantatia fara buruieni;

♦ In urma taierilor, nu rețineți la vitele de vie un numar mare de muguri si implicit un numar mare de lastari in vegetatie;

♦ Alegerea unei scheme de plantare cu distante optimizate si aerisite pentru plantele de vita de vie. Evitati densitatile prea mari;

♦ La infiintarea plantatiei, alegeti locuri cu o buna circulatie a aerului;

♦ Vita de vie trebuie condusa pe spalieri „rasfirat”, astfel incat frunzele sa se zvante rapid dupa ploaie;

♦ Efectuarea la timp a lucrarilor in verde specifice vitei de vie: legat si dirijare de lastari, plivit, desfrunzit, copilit, carnit;

♦ Fertilizarea corespunzatoare, evitam excesul de azot care sensibilizeaza plantele la atacul de mana si provoaca cresteri luxuriante;

♦ Cultivarea de soiuri cu toleranta la mana vitei de vie;

♦ Aplicarea de tratamente cu produse eficiente; etc.

 

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea manarilor:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Intrucat mana vitei de vie este extrem de agresiva (odata instalata boala, greu mai poate fi stopata), se recomanda efectuarea de tratamente preventive si curative la acoperire.

In combatere a manei se folosesc numeroase  fungicide, astfel se fac tratamente:

–  tratamente Preventive (previn aparitia bolii) cu:

♦ produse cuprice: Triumf 40 WG – hidroxid de cupru,  Champ 77 WG – 50 % cupru metalic din hidroxid de cupru,  Cuproxat Flowable – 190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic, Coprantol Duo- hidroxid de cupru si oxiclorură de cupru; Curenox 50 (500 g/kg cupru (din oxiclorură de cupru)).

♦ produse specifice:  Captan, etc.

–  tratamente Puternic preventive (previn aparitia bolii) cu: Ridomil Gold Combi  (400 g/kg  folpet + 48,5 g/kg metalaxil-M);   Profiler 71 WG (fluopicolid 4,44% + fosetil-Al 66,7%),  Mikal Flash (fosetil Al 500 g/kg + folpet 250 g/kg),  Melody Compact 49 WG (84 g/kg iprovalicarb + 406 g/kg Cu), Pergado F (5% mandipropamid + 40% folpet), Universalis 593 SC (93.5 g/l azoxistrobin + 500 g/l folpet), Equation Max (Azoxistrobin 93.5 g/l + Folpet 500 g/l), Zorvec / Zelavin  (oxathiapiprolin 100 g/l), Zorvec  Vinabel (40 g a.i./L Zorvec și 300 g a.i./L Zoxamid);  Orondis Ultra  (30 g/l oxatiapiprolin + 250 g/l mandipropamid); etc.

– tratamente Curative (pot stopa boala) cu:  Ridomil Gold Combi  (400 g/kg  folpet + 48,5 g/kg metalaxil-M);  Zetanil (cimoxanil 330 g/kg + zoxamide 330 g/kg);  Cupertine Super (zeama bordeleza + cymoxanil), Pergado F (5% mandipropamid + 40% folpet), Zorvec / Zelavin  (oxathiapiprolin 100 g/l),  Zorvec  Vinabel (40 g a.i./L Zorvec și 300 g a.i./L Zoxamid);  Orondis Ultra (30 g/l oxatiapiprolin + 250 g/l mandipropamid); Curzate Max (Cimoxanil 48 g/l + Folpet 480 g/l), etc.

Atentie !!!

–        Inca de la al (2) doilea  tratament „lastar de 20-25  cm” (3-4 frunze frunze desfacute complet/dezvoltate si inflorescente vizibile)  se va folosi Lieto/Zetanil. In urmatoarele tratamente se vor alterna produse puternic preventive cu produse curative.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Atentie !!!  Verificati atent daca fungicidul aplicat de dumneavoastra nu afecteaza fermentatia vinului si daca vinul obtinut din strugurii tratati cu anumite fungicide poate fi exportat.

Cititi si articolul „COMBATEREA MANEI LA VITA DE VIE„

Etichete: boli la vita de vie, combatere mana, mana, Mana la vita de vie, mana vitei de vie, manari vita de vie, micoze, Peronospora viticola, Plasmopara amurensis, Plasmopara viticola, Vita de vie

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul