aug. 15 2025
Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni)
Ordinul: Hemiptera (hemiptere)
Subordin: Homoptera
Familia: Aphididae
Denumire populara: Paduchele cenusiu/verde al prunului, Paduchele cenusiu al piersicului, Afidele cenusii la prun, Paduchele cenusiu la piersic, Paduchele cenusiu la cais
Denumire stiintifica: Hyalopterus pruni sin. Aphis pruni, Hyalopterus arundinis
Denumire populara in engleza: Mealy plum aphid
Paduchele cenusiu al prunului este o insecta periculoasa si foarte prezenta, colonizand agresiv plantele de prun. Prezenta afidelor pe prun (paduchele cenusiu) afecteaza grav cresterea si fructificarea si sunt vectori pentru viroze.
Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni) este o afida ce ataca plantele de prun. Paduchele cenusiu al prunului este raspandit in livezi, pepiniere, gradini pe intreg cuprinsul tarii.
Plante atacate/gazda primara – este un daunator polifag si ataca specii de drupacee ca: prun (planta gazda principala), piersic, nectarin, migdal, cais, etc.
Plante atacate/gazda secundara – sunt specii de graminee: Phragmites spp., Calamagrostis spp., Elymus spp., Typha spp., Carex spp.
ECOLOGIA DĂUNĂTORULUI
Pragul de temperatura pentru dezvoltarea larvelor este de 5⁰C.
Conditiile optime pentru femelele aptere sunt reprezentate de temperaturi in intrervalul 21⁰C -25⁰C si umiditatea relativa a aerului de 70-80%.
Paduchii/afidele prefera zonele umbrite din coronament, spatele frunzelor, etc.
DESCRIEREA & IDENTIFICAREA
Adultii/Paduchii – paduchele cenusiu/verde al prunului are atat exemplare fara aripi (aptere) cat si exemplare cu aripi (aripate):
♦ Exemplarele virginogene de Paduche fara aripi/aptere au forma ovala, 1,5-2.5 mm lungime si sunt de culoare generala verde pal cu 3 benzi de un verde- inchis, acoperite de o secretie ceroasa, pulverulenta care da un aspect final de culoare generala albicioasa-cenusie (Vezi fig.). Corniculele/cornicole (en – cornicle/siphuncule, reprezentate de mici excrescente in numar de 2) prin intermediul cărora este secretata „roua de miere” (afida/paduchele elimina astfel excesul de substanțe zaharoase) sunt usor curbate, scurte (0,1 mm lungime), gri-inchis pana la negru (spre varf), fiind prezente pe partea posterioara/pe spate. Antenele sunt mai scurte decat lungimea corpului. Coada este mai lunga decat corniculele. Femelele virginogene aptere traiesc 20-40 zile si dau naștere partenogenetic (nu este necesara imperecherea cu un mascul) si vivipar (nasc pui vii) la maximum 70 larve.
Pe plantele gazda secundare (graminee) pot sa apara si exemplare de afide/paduche de culoare rosie-visinie.
♦ Exemplarele de Paduche cu aripi/aripate femele au 2-2.1 mm, capul brun-inchis; toracele este mai inchis la culoare (negricios); abdomenul verde palid; corpul este acoperit de o secreție alba, ceroasa, pulverulenta (Vezi fig.). Corniculele/cornicole (en – cornicle/siphuncule, reprezentate de mici excrescente in numar de 2) prin intermediul cărora este secretata „roua de miere” (afida/paduchele elimina astfel excesul de substanțe zaharoase) sunt de culoare verde inchis pana la negricioase, fiind prezente pe partea posterioara/pe spate.
♦ Exemplarele Femele Sexuate Aripate – care depun 5-7 oua hibernante/de iarna/de rezistenta, apar spre toamna, sunt mai mici si au doar 1-1,5 mm lungime.
Larvele/Nimfele sunt ovale, verzi-galbui, iar stadiul larvar durează 7-10 zile.
Ouale de iarna sunt ovale, de culoare negricioasa. O femela sexuata depune 5-7 oua pe speciile de plante gazda samburoase.
CICLUL BIOLOGIC la Paduchele cenusiu al prunului (Aphis pruni):
Toamna, dupa imperechere, exemplarele de femele sexuate (sexuparele) depun ouăle hibernante/oul de iarna (ierneaza in stadiu de ou) pe samburoasele gazda primara (prun, piersic, etc.). Ouale de iarna sunt depuse la baza mugurilor, pe suprafata acestora, pe coaja ramurilor si tulpinilor.
Primavara, in luna aprilie (Vezi fig.), odata cu dezmugurirea-infloritul pomilor, din oua apare fundatrixul (este mai mare, are picioare si cornicule mai scurte) care da nastere la exemplarele fondatoare (3-5 generatii) care dau nastere la femele aripate (asigura raspandirea de la o planta la alta) si femele aptere/fara aripi care colonizeza planta gazda. In iunie, unele exemplare aripate pot zbura si coloniza si plante gazda secundare (graminee precum: Phragmites, Calamagrostis, Elymus, Typha, Carex). Toamna (septembrie) apar exemplarele aripate sexuate, se muta pe plantele gazda primara (prun, piersic, etc.), unde se imperecheaza si depun (in octombrie-noiembrie) 5-7 oua de iarna (de rezistenta), dupa care ciclul se reia.
Paduchele cenusiu al prunului poate avea pana la 12 – 15 generatii pe an.
Ierneaza in stadiu de ou hibernant (ou de iarna) depus pe samburoasele gazda principala (prun, piersic, etc.).
Atacul, Semnele atacului (simptome) si Afectarea plantelor de catre Paduchele cenusiu al prunului
Atacul incepe primavara la dezmugurit si continua pe frunze (pe spatele frunzelor – isi instaleaza colonii), dar si pe varfurile lastarilor (Vezi fig.) sunt prezente colonii numeroase.
Spatele frunzelor de prun ajunge sa fie acoperit integral de exemplarele aptere de păduchi (Vezi fig).
Exemplarele de paduche-afide (larvele si adultii) inteapa si sug sucul celular din organele atacate: frunze, codita fructelor (fructele cad), lastari cruzi, etc.
Exemplarele de paduche cenusiu sunt usor vizibile (pe spatele frunzelor) (Vezi fig.), iar frunzele atacate (in special cele tinere) se incretesc, se deformeaza si se ingalbenesc.
Lastarii atacati stagneaza din crestere, se deformeaza si se inegresc, din cauza prezentei fumaginei pe secrețiile dulci ale paduchelui/afidei (roua de miere).
Prezenta furnicilor care se hranesc cu secrețiile dulci (miere de roua) este un indiciu ca paduchele cenusiu (afidele) este prezent pe prun, piersic (Vezi fig).
Afectarea plantelor:
- La pomii atacati se intampla urmatoarele: realizeaza cresteri mici, diferentiaza slab muguri de rod pentru anul urmator, cresc debili, pomii din pepiniere inregistreaza cresteri slabe, fructele raman mici sau cad prematur, etc.
- Afidele secreta pe plante substante lipicioase cu aspect stralucitor – bogate in zaharuri (secrețiile dulci sau „roua de miere”- „honeydew”). Prezenta secrețiilor dulci (roua de miere) pe plante conduce la aparitia ciupercilor (Fumaginei), a furnicilor si a altor insecte care se hranesc cu aceasta. Roua de miere este preferata de albine care produc asa numita miere de mana. Fumagina reduce capacitatea de fotosinteza a frunzelor.
- Afidele sunt principalul vector de transmitere al virusurilor (virozelor) la prun.
- In urma atacului, florile se ofilesc si cad.
- Fructele pomilor puternic atacați acumulează un conținut redus de zaharuri.
Masuri de Prevenire si Combatere pentru Paduchele cenusiu al prunului
Monitorizarea aparitiei daunatorului se poate face cu ajutorul capcanelor cu feromoni;
Unele soiuri de prun japonez, cais, migdal pot fi tolerante la atacul paduchelelui cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni);
INSECTICIDE/substante active utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea daunatorului:
“Intotdeauna cititi si utilizati insecticidul – conform recomandarilor de pe eticheta”
A. Tratamente in perioada de repaus vegetativ la pomi (tratamente de iarna) cu produsele pe baza de ulei: Mospilan Oil (acetamiprid 200g/kg + 95% ulei vegetal).
B. Combaterea in vegetatie (dezmugurit – plante cu frunze) a paduchelui cenusiu se poate face cu insecticide/substante active specifice:
Pentru a evita instalarea coloniilor de paduchi (afide) pe pun sau piersic putem face tratamente (stropiri) de la pornirea plantelor in vegetatie (dezmugurit), o data la trei saptamani – cu insecticide specifice.
Se recomanda folosirea alternativa a insecticidelor neonicotinoide – pentru a evita aparitia afidelor rezistente la un anumit produs (inseticid).
Nu subdozati insecticidele neonicotinoide – pentru a evita aparitia afidelor rezistente la aceste insecticide.
In cazul in care dupa 6-7 zile nu au murit afidele (paduchii), se va repeta tratamentul.
“Intotdeauna cititi si utilizati insecticidul – conform recomandarilor de pe eticheta”
Fig. 1 Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni), colonie pe spatele frunzei
Fig. 2 Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni), colonie pe spatele frunzei
Fig. 3 Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni), atac pe frunze
Fig. 4 Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni), atac pe spatele frunzei
Fig. 5 Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni), lastar atacat si colorat in negru – fumagina
Fig. 6 Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni), prezenta fumaginei pe partea superioara a frunzelor
Fig. 7 Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni), lastar atacat cu frunze incretite
Fig. 8 Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni), lastari cruzi atacati – opriti din crestere
Fig. 9 Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni), colonie pe spatele frunzei, lastar atacat si prezenta Buburuzei (pradator natural)
Fig. 10 Paduchele cenusiu al Piersicului (Hyalopterus pruni), colonie pe spatele frunzei
Fig. 11 Paduchele cenusiu al Piersicului (Hyalopterus pruni), colonie pe spatele frunzei
Fig. 12 Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni), larva
Fig. 13 Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni), exemplar aripat si cu sageata prezenta cirniculelor (sageata rosie)
Fig. 14 Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni), nasterea puilor/larvelor vii
Categorie: Protectia plantelor
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni)
