Paianjenul rosu comun la Trandafiri: identificare, combatere

ian. 14 2023

Paianjenul rosu comun la Trandafiri: identificare, combatere

Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae) este in perioadele uscate si calde unul dintre cei mai periculoși dăunători la trandafiri ornamentali: Trandafiri pitici, Trandafirii acoperitori de sol, etc. Acarianul rosu comun (Tetranychus urticae) ataca in populații numeroase organele aeriene ale trandafirilor (in special frunzele) conducând rapid la afectarea plantelor.

Biologia si descrierea paianjenului/acarianului rosu comun (Tetranychus urticae):

Paianjenul rosu comun la trandafiri (Tetranychus urticae) este un acarian (arahnida-paianjen) cu dimensiuni intre 0,3-0,6 mm.

Femelele de paianjen rosu comun au 0,4-0,6 mm lungime, de culoare ce variaza de la verde-deschis la rosu-inchis in funchie de hrana, pe spate prezinta doua puncte (pete simetrice) mai închise la culoare.

Masculii de paianjen rosu comun au 0,3-0,4 mm lungime mai deschisi la culoare decât femelele.

Oul este sferic galben sau roșietic.

Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae) ierneaza in stadiu de femela adulta sub: scoarta pomilor-copacilor din apropierea culturilor, in covorul de frunzele ramase in camp/gradina sau in vecinatate (padure, perdea forestiera de protectie). Femela de paianjen rosu comun (Tetranychus urticae) primavara la temperaturi de peste +10°C migreaza pe vegetatiea din jur (buruieni) unde se hrănește si își depune ouăle pe spatele frunzelor plantelor gazda.

Acarianul rosu comun (Tetranychus urticae) poate avea chiar si 10 generații pe an in camp sau gradina, iar la trandafirii cultivati in spatii protejate spatii protejate (sere) se poate ajunge chiar si la 20 generatii pe an. O femela de paianjen rosu comun poate depune in cursul vietii (30 zile) pana la 150 oua.

In conditii optime (temperaturile ridicate de 24-26, umiditatea relativa scazuta din aer) o noua generație de paianjen rosu comun (Tetranychus urticae) poate sa apara extrem de rapid, la fiecare 8-18 zile.

Atacul si semnele atacului (simptome) paianjenului rosu comun (Tetranychus urticae) asupra trandafirilor:

Inmultirea si dezvoltarea cu rapiditate a populatiilor de paianjen rosu este favorizata de temperaturile ridicate si de catre umiditatea relativa scazuta din aer.

Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae) este un dăunător polifag (consuma hrana variata, atacând numeroase specii de plante) ce provoacă pagube majore, acesta este întâlnit frecvent atât in gradina, camp cat si in spatii protejate (sera).

La plantele de trandafir cultivate in gradina si camp, semnele (simptomele) prezentei paianjenului rosu se pot observa inca din perioada iunie-octombrie iar agresivitatea atacului este ridicata (vara). In urma atacului frunzele raman mici, se ingalbenesc, florile nu se mai dezvolta.

La culturile de trandafiri din spatii protejate (sere) semnele atacului (simptomele) de acarian/paianjen rosu comun se pot observa tot timpul anului.

Afectarea plantelor de trandafiri se realizeaza de catre paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae) prin înțeparea organele plantelor (in special frunze) întrucât acesta se hrănește cu sucul celular.

La început paianjenul/acarianul rosu comun (Tetranychus urticae) colonizeaza spatele frunzelor (partea inferioara) de trandafiri, urmand ca odata cu cresterea numarului de indivizi sa se extinda pe ambele fete.

Semnele atacului (simptome) pe organele plantelor de trandafiri:

Păianjenul roșu in diferite stadii de dezvoltare (adult, ou, larva, nimfa) este prezent si vizibil cu o lupa sau microscop de teren pe spatele frunzelor de trandafir in zonele atacate;
In urma atacului care are loc prin: intepatura, sugerea sucului celular, celulele atacate (afecteaza cca. 20 -25 celule/minut) vor fi golite de continut (suc celular) iar in interiorul acestora pătrunde aer, astfel tesutul mezofil (tesut cuprins între epiderma superioară și cea inferioară a frunzei, format din celule care conțin clorofilă) se prabuseste si se formeaza o mica pata clorotica la fiecare loc de hranire. In urma atacului pe fata frunzelor (partea superioara) de trandafir se pot observa zone punctiforme (locurile de hranire) decolorate caracteristice atacului de acarian, (Vezi fig.).
Frunzele de trandafir atacate de paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae) capata in zonele atacate o culoare galben-maronii, cenusie-lucitoare sau „de bronz” specifica atacului (Vezi fig.). Paianjenul/acarianul rosu comun își instalează mai frecvent si la început coloniile pe spatele frunzelor: in jurul nervurii principale si spre vârf.
Pe spatele si marginea frunzelor de trandafir se pot observa urme de panza de paianjen (plasa tesuta extrem de fin), Vezi fig.;
foliolele atacate si afectate puternic se desprind si cad la o usoara atingere.

Afectarea plantelor – modul de daunare:

Frunzele raman mici, sunt clorotice, se ingalbenesc, isi pierd aspectul decorativ si cad;
Cresterea plantelor de trandafir stagneaza, aparitia unui nou val de flori este impiedicata;
Scade rezistenta plantelor la inghet in perioada de iarna, intrucat lemnul este maturizat insuficient;
Tijele florilor rămân scurte si poarta flori debile;
Plantele afectate au valoare comerciala si ornamentala redusa.

Combaterea paianjenului rosu comun la trandafiri:

Pragul economic de dăunare este de 5 exemplare in stadiu de larva, ninfa, adult pe o frunza.

Masurile preventive presupun strângerea si distrugerea din gradina a resturilor vegetale (frunze, resturi de plante; in care pot hiberna femelele), arătura sau săpatul la cazma încă din toamna, distrugerea buruienilor (plantelor gazda), aplicarea de acaricide specifice.

ACARICIDE

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul – acaricid conform recomandarilor de pe eticheta”

I. Acaricide biologice:

Requiem Prime (152,3 g/L amestec de terpenoide QRD 460), etc.

II. Acaricide

Vertimec (18 g/l abamectin) – spatii protejate;
Kanemite SC (acequinocil 164 g/l);
Nissorun (hexitiazox 10%);

Pentru a evita infestarea masiva (cand este mult prea tarziu pentru tratamente) cu acarianul rosu comun (Tetranychus urticae) a plantelor de trandafir, putem face tratamente (stropiri) preventive la acoperire, conform fenofazelor indicate pe eticheta produselor acaricide, de la pornirea plantelor in vegetatie, o data la 2-3 saptamani – cu acaricide specifice.

In perioadele calduroase si uscate de vara, cand atacul paianjenului/acarianului rosu comun se intensifica (generatii noi apar la fiecare 8-13 zile), vom aplica tratamente preventive o data la 2 saptamani, alternand produsele acaricide specifice din clase diferite. Este important sa aplicam separat, mai multe tipuri de acaricide care împreună acoperă întreg spectrul de combatere (ou, larva, nimfa, adult).

Este recomandat sa facem tratamente de combatere a acarianului rosu comun si pe plantele din jurul culturilor (plante gazda), care pot constitui focare puternice de daunatori.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul – acaricid conform recomandarilor de pe eticheta”