iul. 17 2022
Putegaiul cenusiu la vinete: afectarea plantelor, combatere
Denumire populara: Putegaiul cenusiu la vinete, Mucegaiul cenusiu la vinete, Putregaiul vinetelor
Denumire stiintifica: Botrytis cinerea sin. Botryotinia fuckeliana, Sclerotinia fuckeliana
Denumire populara in engleza: Botrytis – Gray Mold of eggplant
Putregaiul cenușiu la vinete este produs de ciuperca Botrytis cinerea.
Putregaiul cenusiu la vinete este o boala grava, ce provoaca pagube importante, in special la culturile din spatii protejate (sere, solarii). Boala afecteaza si culturile de vinete din gradina si camp, in perioadele ploioase, cu umiditate relativa ridicata.
Agentul patogen reprezentat de ciuperca Botrytis cinerea este polifag ataca numeroase specii de plante (peste 200 specii): ardei, tomate, dovlecel, castravete, capsun, salata, varza, trandafiri, zmeura, mure, afine, etc.. Putregaiul cenusiu poate trai si saprofit (își procură hrana din substanțe organice în descompunere), putand trece usor in stadiul de parazit (trăiește și se hrănește pe seama altui organism vegetal, căruia îi provoacă adesea daune, boli sau chiar moartea).
Factori ce favorizeaza aparitia putregaiului cenusiu la vinete:
Atacul putregaiului cenusiu este favorizat de umiditatea relativa ridicata (peste 95%, mai multe zile la rand), prezenta apei pe organele plantei (apa din precipitatii, irigare, roua); lipsa aerisirii; nebulozitate persistenta; fertilizarea si udarea excesiva, alături de prezenta ranilor pe planta provocate de: grindina sau lucrări.
Plantele care sunt etiolate (fara lumina) sau supraîncărcate sunt mai vulnerabile la atacul de putregai cenusiu.
Ecologia si biologia bolii:
Ciuperca Botrytis cinerea – supravietuieste perioadei reci din an si asigura transmiterea bolii de la un an la altul, prin intermediul miceliului si sclerotilor (ingramadiri de hife intretesute) prezenti in resturile de plante infectate (culturi horticole, buruieni, etc.) prezente in sol si in materia organica din sol. In sera si solar ciuperca este prezenta in sol continu, prin resturile de plante infectate cu miceliu si prin scleroți.
In camp si gradina, sclerotii (din acestia apare miceliu) sau miceliul, vor da nastere conidioforilor cu conidii, care transportati cu ajutorul vantului, picaturilor de apa, etc. vor genera numeroase infecții prin germinarea acestora pe diferite organe aeriene ale vinetelor (tulpini, peduncul fruct, caliciu, fructe, fruze).
Sporii germineaza si afecteaza cu usurinta tulpini, peduncul, caliciu, fructe, fruze.
Factori de mediu favorizanti
Ciuperca se dezvolta la temperaturi intre 1-32°C, dar conditiile optime ii sunt oferite de temperaturi in intervalul 17-24°C (infecția are loc in cca. 15 ore iar in câteva zile de la infecție apar si primele semne ale atacului); umiditate atmosfetica relativa optima de 90-100%; umiditatea crescuta a substratului si prezenta apei pe organele atacate (sunt necesare doar 4-6 ore cu apa pe organe, pentru germinarea sporilor).
La temperaturi de peste 32°C ciuperca își încetează atacul;
Ciuperca germineaza cu usurinta in conditii de mediu prielnice. Boala se transmite cu usurinta atat prin spori (conidii), cat si prin miceliu (daca un organ sănătos se atinge de unul bolnav se infecteaza rapid).
Ciuperca pătrunde in interiorul organelor atacate fie direct prin cuticula, fie prin eventuale râni prezente pe planta. Miceliul ciupercii distruge pereții celulari si conținutul celulelor.
Agentul patogen se dezvolta bine, rapid (in conditii optime si lipsa tratamentelor) si sporuleaza in câteva zile, in conditii optime.
La culturile din spatii protejate (sere, solarii) boala își poate face apariția pe toata perioada in care exista cultura de vinete.
Sporularea: ciuperca produce pe organele atacate un mucegai cenusiu care este format din miceliul ciupercii si numerosi conidiofori lungi si ramificati care prezinta la capete sporii ciupercii, formați din conidii ovoide/sferice, care asigura diseminarea rapida. Sporularea (isi raspandeste sporii) poate incepe la cca. 3-4 zile de la infectie.
Transmiterea bolii/Diseminarea: sporii (conidiile) agentului patogen (Botrytis cinerea) sunt transportati cu ajurorul vantului, curentilor de aer (in sera si solar), picaturilor de apa (din ploaie, irigare prin aspersie), muncitorilor care efectueaza lucrari in cultura de vinete, unelte, utilaje si echipamente. Miceliul ciupercii asigura raspandirea prin contact intre tesuturi bolnave si tesuturi sanatoase.
Sursa de infectie este reprezentata de: solul infectat (cu resturi de plante infectate ce prezinta sclerotii ciupercii, materie organica infectata); alte culturi invecinate (este o ciuperca polifaga care ataca si este prezenta pe numeroase culturi) sau pe buruieni si resturile acestora.
Cauza bolii:
Boala este cauzata de ciuperca Botrytis cinerea, care formeaza pe suprafata organelor atacate conidiofori septati, bruni la baza, lungi de 1-2 mm. La varful conidioforilor se formeaza 2-3 ramificatii (in forma de ciorchine) pe care sunt prezente numeroase conidii. Conidiile sunt unicelulare, ovoide, maro-deschis cu dimensiunile de 7-17 x 5-10 μm.
Transmiterea bolii de la un an la altul se face cu ajutorul sclerotilor ciupercii – acestia sunt organele de rezistenta, ce au forma unor corpusoare mici, negre, ovale, de 5-9 mm lungime si 4 mm diametru.
Transmiterea de la un an la altul se face prin resturi de plante infectate prezente in sol, pe care se regăsesc scleroții ciupercii (organele de rezistenta).
Semnele atacului de putregai cenușiu la vinete:
Ciuperca ataca numeroase organe aeriene la plantele de vinete: frunze, tulpini, pedunculi, petalele florilor, fructe, etc.
Semnele atacului apar frecvent pe planta in zonele unde aceasta a fost ranita sau pe organe senescente (imbatranite).
Ciuperca ataca de preferința organele/zonele senescente, necrozate/moarte ca de exemplu petale, sepale necrozate, frunze imbatranite.
Tulpinile vinetelor pot fi ușor afectate de putregaiul cenusiu. Atacul se poate observa sub forma unor pete de culoare bruna, usor scufundate, acoperite de un mucegai cenusiu „gri” (fructificatiile ciupercii reprezentate prin conidiofori cu conidii). Petele se pot extinde usor (ajung la cativa cm), de jur împrejurul tulpinii (inele concentrice) si pot afecta astfel planta, conducând la ofilirea acesteia deasupra locului de infectie, compromiterea plantei.
Florile (peduncul, petale, sepale) pot fi afectate in totalitate de putregaiul cenușiu, care conduce la brunificarea si moartea acestora.
Fructele: putregaiul cenușiu afectează in totalitate fructele tinere, acestea sunt adesea atacate, in general începând de la peduncul, si pot fi acoperite in totalitate de mucegai cenușiu.
Pe fructele dezvoltate, atacul de putregaiul cenușiu se poate observa in zona pedunculului, sepalelor. Pe fruct se pot observa pete brune (Vezi fig.), acoperite parțial de mucegai cenușiu „gri” (fructificatiile ciupercii reprezentate prin conidiofori cu conidii), petele se pot extinde rapid spre varful fructului si conduc la putrezirea fructelor afectate.
Putregaiul cenușiu poate afecta fructele si după recoltare, pe perioada depozitarii si comercializării.
Pe frunze, atacul este mai frecvent la cele senescente (imbatranite). Pe frunze, atacul se poate observa pe limb, sub forma unor pete umede si pete circulare ce prezinta desene sub forma a numeroase inele circulare (Vezi fig.);
Masuri de protectie:
- Aerisirea corespunzatoare a spatiilor protejate (sera, solar), astfel incat umiditatea relativa sa fie mentinuta sub 90% si picăturile/pelicula de apa de pe organele plantei sa se evapore rapid;
- In sere se va efectua dezinfecția totala (structura, pereti), după fiecare ciclu de cultura;
- Aplicarea irationala a ingrasamintelor (excesul sau carenta de elemente nutritive) poate cauza modificari in rezistenta plantelor la putregai, marind sensibilitatea la boli;
- Evitarea fertilizarii excesive cu azot (N) ce provine atat din îngrășăminte chimice/minerale cat si din gunoi de grajd/gainat;
- Evitati irigarea prin aspersie si utilizati doar irigarea prin picurare;
- Orientam la plantare randurile de vinete pe directia vantului dominant, astfel incat sa asiguram o ventilatie corespunzatoare in cultura;
- Daca se utilizeaza irigarea prin aspersie, aceasta trebuie sa se realizeze dimineata pentru a permite organelor aeriene o uscare rapida. Niciodată nu vom iriga prin aspersie seara.
- Nu se efectueaza lucrari in cultura de vinete cand plantele sunt umede (apa este prezenta pe organele plantei);
- Combaterea eficienta a eventualilor daunatori ce ranesc organele plantei si creaza porti de infectie pentru putregaiul cenusiu;
- Tratamente preventive cu fungicide specifice; etc.
Fungicide / substante active utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea putregaiului cenusiu:
“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”
I. Fungicide BIO:
♦ Serenade ASO (14.1 g/L Bacillus subtilis tulpina QST 713) – se aplica doar in spatii protejate, etc.
II. Fungicide:
♦ Luna Sensation 500 SC (250 g/l fluopiram + 250 g/l trifloxistrobin),
♦ Switch (25% fludioxonil + 37.5% ciprodinil);
♦ Ortiva Top (200 g/l azoxistrobin + 125 g/l difenoconazol); etc.
Aplicarea de tratamente contra putregaiului cenușiu la vinete
Tratamentele preventive pentru putregai cenusiu se fac alternand fungicidele de mai sus;
- Se fac tratamente obligatorii imediat ce au fost efectuate lucrari ce presupun ranirea plantei sau dupa grindina (la culturile in gradina si camp);
- Se fac tratamente cu 7 zile inainte de recoltare pentru a marii perioada de pastrare in depozite.
“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”
Cititi si respectati „Timpul de pauza pana la recoltare” inscris pe eticheta produsului
Categorie: Protectia plantelor
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Putegaiul cenusiu la vinete: afectarea plantelor, combatere