Putregaiul tulpinii pepenilor (Didymella bryoniae)

oct. 03 2026

Putregaiul tulpinii pepenilor (Didymella bryoniae)

Putregaiul tulpinii pepenilor (Didymella bryoniae/ Stagonosporopsis cucurbitacearum) este o boala grava si frecvent intalnita la culturile de pepeni din spatii protejate (tuneluri joase, sere, solarii) si camp.

CLASA: Dothideomycetes

SUBCLASA: Pleosporomycetidae

ORDINUL: Pleosporales

FAMILIA: Didymellaceae

Denumire stiintifica: Stagonosporopsis cucurbitacearum sin. Didymella bryoniae, Didymella melonis, Phoma cucurbitacearum, Ascochyta citrullina, Ascochyta cucumis, Ascochyta melonis, Cercospora cucurbitae, Cercospora citrullina

Denumire populara: Putregaiul tulpinii pepenilor, Pătarea brună a cucurbitaceelor (pepene galben, pepene verde, dovleacul, dovlecelul comun, dovlecelul patison, castravetele)

Denumire populara in engleza: black rot of cucumber, gummy stem blight of cucurbits, stem-end rot of cucurbits, leaf spot of cucurbits, etc.

Cauza bolii: boala este provocata de infectia cu ciuperca microscopica Didymella bryoniae.

Plante atacate/gazda – specii atacate de ciuperca Didymella bryoniae: pepene galben, pepene verde, dovleacul, dovlecelul comun, dovlecelul patison, castravetele si alte cucurbitaceae.

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

Miceliul este de culoare alba si aspect pufos/vatos.

Forma Asexuata/Conidiana/ Imperfecta (Anamorfa- Phoma cucurbitacearum)

Picnidiile (contin picnospori/conidii „spor asexuat”) sunt globuloase, au un diametru de 120-180 µm, de culoare maro-deschis până la negru.

Picnosporii/Conidiile (sporii asexuați) sunt hialine (transparente), cilindrice, rotunjite la capete. Au in medie 6.4 – 13.6 µm x 3.3 – 4.6 µm.

Forma Sexuata/Perfecta (Telemorfa – Didymella bryoniae)

Periteciile (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori, EN- Perithecia, reprezinta forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta) sunt structuri negricioase, sferice, au un diametru de 200 µm, sunt îngropate parțial în țesutul necrozat al plantei. Acestea rezista pana la 3 ani in resturile de plante infectate.

Ascele – sunt saci de forma cilindrica ce contin ascospori.

Ascosporii – au 15-21 µm x 5-8 µm sunt hialini, bicelulari (prezinta un sept pe centriu), au adesea o celulă putin mai mare decât cealaltă. Ascosporii sunt adesea eliberați în atmosfera noaptea sau după ploi. Ascosporii sunt diseminati cu ajutorul vantului si picaturilor de apa din ploaie sau irigare prin aspersie.

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Ciuperca supravietuieste peste iarna in seminte/resturi de plante infectate prin intermediul Peritecilor (contin asce cu ascospori)/ Picnidiile (contin picnospori/conidii). Supravietuirea in anotimpul rece are loc prin intermediul semintelor infectate (principala sursa de infectie primara); buruienilor din Fam. Cucurbitaceae; resturi de plante infectate si ramase in/pe locul de cultura (solar, sera, camp, gradina). Primavara, in conditii favorabile, prin intermediul ascosporilor/conidiilor, are loc infectia primara (ciuperca patrunde in planta prin rani/stomate/cuticula) pe tulpinile/frunzele tinere. Odata ce are loc sporularea, vor avea loc noi infectii secundare, iar ciclul se reia. La finalul sezonului de vegetatie, ciuperca produce periteciile (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori).

ECOLOGIA BOLII – factori de mediu favorizanti

Ciuperca Didymella bryoniae se poate gasi pe seminte, resturi de plante infectate si in sol (plantelor infectate, cultivate anterior). Ciuperca rezista in sol si in resturile de plante infectate pana la 2 ani de la desfiintarea ultimei culturi de cucurbitaceae.

Aparitia bolii este favorizata de temperaturile optime de 20-25ºC asociate cu umiditatea crescuta (umiditate relativă a aerului de peste 85%), in aceste conditii sunt necesare 10-11 ore pentru germinarea sporilor ciupercii.

Primele semne ale atacului de Didymella bryoniae apar la 6-12 zile de la germinarea sporilor ciupercii.

Boala poate aparea inca din faza de rasad (obtinut din samanta sau prin altoire), fiind astfel dusa si in cultura prin transplantarea rasadului infectat.

Vantul, ploaia si irigarea prin aspersie fac posibila raspandirea ascosporilor sau conidiilor ciupercii de la o planta la alta si pe alte organe ale plantei: frunze, fructe, tulpini, flori.

SEMNELE ATACULUI SI AFECTAREA PLANTELOR DE CATRE PUTREGAIUL TULPINII PEPENILOR

Atacul de Didymella bryoniae pe tulpini se poate observa de obicei in zona nodurilor, sub forma unor leziuni cu aspect umed care se transforma in pete maro sau maro-inchis cu exudat lipicios-gumos (Vezi fig.). Leziunile pot cuprinde tulpinile plantelor sau rasadurilor de jur imprejur.

Ciuperca patrunde in interiorul tulpinii blocand tesuturile conducatoare, avand ca rezultat mai intai ofilirea plantelor si mai tarziu uscarea acestora sau a rasadurilor afectate.

Ciuperca se instaleaza rapid si cu usurinta pe ranile rezultate in urma lucrarilor de recoltare sau copilit, ciupit, altoit, desfrunzit, etc.

Atacul pe fructe se manifesta intai sub forma de pete circulare, cu aspect umed, la inceput de culoare galbuie care vireaza in maro sau capata un aspect negricios. La suprafata petelor apar exudate cleioase care se pot transforma cu timpul in putregai negru.

Atacul pe frunze apare sub forma unor pete circulare, necrotice, de culoare maro sau maro-inchis (Vezi fig.). Pe zonele atacate se pot observa numeroase puncte negre (picnidii).

Atacul pe flori se localizeaza la nivelul punctului pistilar si apare sub forma de putregai – leziune neagra si scufundata care crapa si conduce la putrezirea fructelor abia formate.

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU PUTREGAIUL TULPINII PEPENILOR

♣ Utilizarea de seminte libere de agenti patogeni;

♣ Utilizarea de rasaduri libere de Didymella bryoniae;

♣ Adunarea si distrugerea plantelor infectate;

♣ Dezinfectia solului;

♣ Rotatia culturilor de minim 3 ani poate reduce intensitatea atacului;

♣ Evitarea irigarii prin aspersie;

♣ Asigurarea unei ventilatii/aerisiri corespunzatoare in spatiile protejate: tunele joase, sere, solarii, etc;

♣ Cultivarea de soiuri cu toleranta la Didymella bryoniae;

♣ Efectuarea solarizarii anuale timp de 30 zile.

Fungicide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”

◊ Cidely Top (125 g/l difenoconazol + 15 g/l ciflufenamid);

◊ azoxistrobin,

◊ boscalid + piraclostrobin.

Aplicam tratamente cu fungicide de cate ori este nevoie.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”