Cartoful (Solanum tuberosum)-descriere, cultivare

iul. 14 2014

Cartoful (Solanum tuberosum)-descriere, cultivare

Familia: SOLANACEAE

Cartoful se regaseste in aceeasi familie botanica cu: Tomatele, Vinetele, Adeiul, etc.

Denumire populara: Cartof, bulughină, barabulă, barabușcă, picioc, picioică, cartofi extratimpurii, cartofi noi, cartofi timpurii, etc.

Denumire populara in alte limbi: engleza – Potato, Irish potato, Spanish potato, spud, tuber, white potato; germana – Erdapfel, Grumbeer, Grundbirne; franceza – patate; spaniola – papa, etc.

Grupa Legumicola: Legume de la care se consuma tuberculii, radacinile tuberizate

Utilizare: leguma

Denumire stiintifica: Solanum tuberosum

Origine

Cartoful este o specie erbacee anuala a carei origine este in America de Sud, Peru partea Central-Sudica – Muntii Anzi (mentionat in 1536 de Juan de Castellanos). In Europa – Spania cartoful a fost introdus in secolul XVI (Sancez-Monge, 1988). Cultivarea cartofului s-a extins dupa Secolul XVII-XVIII in intreaga Europa avand ca tarii de plecare Spania si Anglia. In Romania se presupune ca a fost adus prin secolul XVIII de catre germani.

Sortimentul de soiuri la Cartof:

Agata (din 2007), Amicii (din 2003), Christian (2009), Frumoasa (2008), Harghita (2009), Roclas Braşov (din 2009), Rustic românesc (din 2010), Ruxandra (din 2009), Tâmpa (din 2009), Transilvania (din 2006), etc.

Bazine legumicole in care se cultiva cartoful

Cartoful se cultiva in tara noastra pe intreg cuprinsul tarii (unde intruneste conditii favorabile) pe suprafete intinse direct in camp sau gradina.

Cartoful timpuriu: Lunguletu, Baleni-Sarbi, Radovani, Poiana-Constanta;
Cartof: Covasna, Harghita, Sibiu, Satu Mare, Brasov, Suceava, Neamt, etc.

Utilizare: leguma

Factori Ecologici Limitativi:

Temperatura (caldura) – cartoful se incadreaza la plante moderat-pretentioase fata de caldura.

Cartoful (Solanum tuberosum) prefera temperaturi in intervalul 15…25ºC. Temperatura minima suportata este de 7ºC iar cea maxima 30ºC.

Pragul de minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de -1ºC. Pragul de minim de la care cresterile tinere sunt afectate de inghet este de 0 ºC.

Lumina: Cartoful este o specie cu temperament de lumina (prefera locurile insorite). Are nevoie de cel putin 6 ore de soare in fiecare zi. Este o planta de zi lunga (> 14 ore/zi).

Umiditatea (apa):

Cartoful este o cultura cu cerinte ridicate fata de umiditatea din sol, prefera solurile reavene. Irigarea este aproape obligatorie la cultura de cartof in perioadele secetoase. Atentie !!! – umiditatea in exces poate conduce la aparitia bolilor specifice.

Solul – Cartoful este o specie cu cerinte moderate fata de sol, vegeteaza bine pe soluri mijlocii-usoare, fertile (bogate in materie organica), bine drenate, reavene, afanate. Planta prefera solurile luto-nisipoase, aluviale (zona de lunca a raurilor), nisipoase, etc. Cartoful suporta si solurile lutoase.

Reactia solului: cartoful prefera un pH intre 5.5-6.5 dar vegeteaza in valori mai largi de pH intre 4.5-7.6;

Descriere:

Cartoful este o specie erbacee anuala.

Tuberculii – reprezinta partea comestibila de la planta de cartof. Tuberculii provin din stoloni ingrosati-tuberizati (Vezi fig.) si sunt parte a tulpinii subterane. Tuberculii tineri sunt acoperiti de o coaja subtire care se exfoliaza (cartofi noi). Coaja la cartof va deveni in final elastica, neteda de culoare alb-galbuie, violacee – depinde de soi. Coaja la lumina devine verde si acumuleaza solanina care este toxica, motiv pentru care cartoful se pastreaza pe perioade mai lungi in locuri intunecate;
Tulpina la cartof are doua componente tulpina aeriana si tulpina subterana (stoloni & tuberculi). Tulpina aeriana (vrejul de cartof) ajunge la 0.3-1.5 metri, aceasta porneste din mugurii de pe tubercul (dintr-un tubercul apar 4 – 8 tulpini aeriene). Tulpina subterana este reprezentata din stolonii si tuberculii proveniti din acestia (Vezi fig.).
Frunzele de cartof sunt imparipenat-compuse, cu foliola terminala mai mare, au culoarea verde-inchis, verde, verde-galbuie (Vezi fig.);
Florile de cartof sunt grupate in inflorescente de tip cima (simpla sau compusa). Corola poate fi alba, violacee, albastra, roza, alb-galbuie, roz-violacee, etc (Vezi fig.);
Fructul este toxic (contine solanina), de tip baca – sferica, carnosa si suculenta, de culoare verde (Vezi fig.).
Radacina este fasciculata la plantele ce provin din tuberculi (Vezi fig.).

Fertilizarea se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii cartofului.

Recoltarea tuberculilor la cartofii extratimpurii-timpurii se face in mai-iulie in functie de necesitati, pentru valorificare imediata. Se face manual pe soluri nisipoase.

Recoltareala cartofului de toamna-iarna se face cand vrejul s-a uscat si coaja este bine formata (August – Septembrie).

Cartofii se recolteaza in zile senine, fara risc de precipitatii.

Utilizare: cartoful se utilizeaza in diverse preparate culinare dar si in industria alimentara. Tuberculii de cartof sunt utilizati ca furaj in hrana animalelor.

Inmultirea si infiintarea culturii de cartof se face pe cale vegetativa, prin tuberculi:

La cartofii extratimpurii-timpurii plantarea tuberculilor se face in martie;
La cartoful de toamna-iarna tuberculii se planteaza in aprilie.

Boli la cartof: Mana cartofului (Phytophthora infestans), Alternarioza la Cartof (Alternaria solani), Rizoctonia la cartof – Putregaiul uscat al coletului (Rhizoctonia solani), Putregaiul moale al tuberculilor si inegrirea bazei tulpinii (Erwinia carotovora), Raia neagra a cartofului (Synchytrium endobioticum), Putregaiul uscat al tuberculilor (Fusarium solani), Vestejirea bacteriana (Pseudomonas solanacearum), Verticilioza (Verticillium dahliae), Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), Putregaiul apos al tuberculilor (Rhizopus stolonifer), Fainarea cartofului (Erysiphe cichoracearum), Viroze, etc.