Conopida (Brassica oleracea convar. botrytis var. botrytis)

apr. 19 2014

Conopida (Brassica oleracea convar. botrytis var. botrytis)

Familia: CRUCIFERAE sin. BRASSICACEAE

Conopida se regaseste in aceeasi familie botanica cu: Varza alba pentru capatana, Varza rosie pentru capatana, Varza creata, Varza de Bruxelles, Varza de frunze, Varza chinezeasca, Broccoli, Gulia, etc.

Denumire populara: Conopida

Denumire populara in alte limbi: engleza – Cauliflower; italiana – Del cavolfiore; germana – Blumenkohl.

Grupa Legumicola: Legume din grupa Verzei – Varzoase

Denumire stiintifica: Brassica oleracea convar. botrytis var. botrytis sin. Brassica oleracea convar. botrytis var. cauliflora.

Origine

Specie erbacee anuala (in Romania) a carei origine se presupune ca a fi in speciile indigene din Zona Atlanticului de Nord-European (Anglia si Franta) sau in zona de coasta a Mediteranei. Cateva dintre speciie salbatice le Brassica ar fi: Brassica cretica (specie din zona Marii Egee), Brassica rupestris – incana (din Sicilia, Italia), Brassica oleracea (Nordul Spaniei, Sudul Frantei si Sud-Vestul Angliei). Dupa unii autori se pare ca Brassica cretica ar sta la originea varietatilor de conopida si broccoli din zilele noastre ( Snogerup, 1980). Exista informatii in care conopida este mentionata ca leguma inca din anii 600 i.Hr in Turcia si Italia. Conopida s-a extins in Europa (Franta, Anglia, etc.) inca din secolul XV-XVI.

Sortimentul de soiuri si hibrizi (F1) pentru Conopida:

varietati de conopida cu inflorescenta alba: Snowball Y, Spacestar F1, Fargo F1, Balboa F1, Skywalker F1, Solis F1, Amerigo F1, Korlanu F1, Lecanu F1, Livingstone F1, Cortes F1, Bruce F1, Brunel F1, Smilla F1, Cool F1, Aviso F1, Centrum, Zarka, Zermo, Zoran, Nautilus F1, Baldo F1, Freedom F1, Vinson F1, Limbara F1, Cornell F1, Casper RZ F1, Planita F1, Opaal F1, Santamaria RZ F1, Witki F1, Divita F1, Adelanto F1, Chambord F1, etc;
varietati de conopida cu inflorescenta verde: Panther F1 (Vez fig.), Verde Di macerata, etc.;
varietati de conopida cu inflorescenta tip Romanesco: Amfora F1 (inflorescente piramidale – Vezi fig.), etc.

Bazine legumicole in care se cultiva conopida

Conopida se cultiva in tara noastra pe intreg cuprinsul tarii (unde intruneste conditii favorabile) pe suprafete intinse atat in spatii protejate (sere, solarii, tunele joase) cat si direct in camp sau gradina.

Cultura de conopida in solar si camp se practica in zone ca: Matca -Tecuci, Adunatii Copaceni, Vidra, Izbiceni, Baleni-Sarbi, Seleusi (Arad), Macea – Curtici, Braila, Colibasi (Giurgiu);
Cultura de conopida in sera se mai regaseste doar in zone ca: Arad, Isalnita, Bucuresti (Popesti-Leordeni).

Utilizare: leguma

Factori Ecologici Limitativi:

Temperatura (caldura) – conopida se incadreaza la plante putin-pretentioase fata de caldura.

Semintele de conopida germineaza incepand cu 10 ºC si au nevoie de 21 zile pentru a germina. Temperaturile optime pentru germinare sunt situate in intervalul 15…25 ºC (germineaza in 10…5 zile).

Conopida (Brassica oleracea convar. botrytis var. botrytis) prefera temperaturi in intervalul 10…25ºC. Temperatura minima suportata este de 5ºC iar cea maxima 30ºC. Atentie !!! – temperaturile scazute o perioada lunga de timp (in faza de rasad – plante tinere) sau temperaturile ridicate (> 25 ºC), pot conduce la aparitia tulpinilor florifere in detrimentul dezvoltarii corespunzatoare a capatanii false (Edelstein, 1953).

Pragul de minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de -5 … -10ºC (pentru perioade scurte). Pragul de minim de la care cresterile tinere sunt afectate de inghet este de -4 ºC.

Lumina: conopida este din punct de vedere al fotoperioadei o planta de: zi scurta (<12 ore), zi neutra (12-14 ore), zi lunga (>14 ore), cu cerinte moderate fata de lumina (semiumbra – soare).

Umiditatea (apa):

Conopida este o cultura cu cerinte ridicate fata de umiditatea din sol, prefera solurile reavene. Irigarea prin picurare este aproape obligatorie la cultura de conopida. Atentie !!! – perioadele de seceta dupa plantare pot afecta planta de conolida (lignificarea tulpinii) si implicit formarea inflorescentei (capatanii false).

Solul – Conopida este o specie cu cerinte moderate fata de sol, vegeteaza bine pe soluri mijlocii-usoare, fertile (bogate in materie organica), bine drenate, reavene, afanate. Planta prefera solurile luto-nisipoase, aluviale (zona de lunca a raurilor), argilo-nisipoase, lutoase, etc. Conopida suporta greu solurile grele-compacte: argiloase, argilo lutoase.

Reactia solului: conopida prefera un pH intre 6-7 dar vegeteaza in valori mai largi de pH intre 5.5-8. O reactie acida a solului (slab-moderat acid) va crea premizele aparitiei bolii de radacina – Hernia radacinilor de crucifere (Plasmodiophora brassicae);

Descriere:

Conopida este o specie erbacee bienala (traieste doi ani) dar in conditiile tarii noastre este cultivata ca si planta anuala.

Pedunculul (codita) florilor se hipertrofiaza (isi mareste volumul anormal), terminandu-se cu o masa vegetativa cu aspect granulat sau piramidal (inflorescenta tip Romanesco), de culoare: alba, verde, portocalie sau purpurie (Vezi fig.), este comestibila si poarta numele de capatana-falsa (Vezi fig.). In faza urmatoare inflorescenta dezvolta tulpinile florifere care vor fructifica;
Frunzele de conopida sunt asezate in rozeta, mari, ovat-alungite, netede, acoperite de pruina, usor ondulate (Vezi fig.). In functie de varietate, frunzele acopera sau nu inflorescenta (capatana-falsa), protejand-o de actiunea directa a razelor solare care o pot degrada (decolorarea acesteia);
Semintele sunt sferice de culoare maro-inchis (Vezi fig.).
Radacina este pivotanta si bine ramificata, concentrata in primii 35-40 cm de sol;

Fertilizarea se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii de Conopida.

Recoltarea inflorescentei (capatanii false) se face pe masura ce aceasta a atins caracteristicile specifice varietatii. Inflorescenta se va recolta impreuna cu cateva frunze de la baza. Atentie !!! – intarzierea o perioada mai lunga a recoltarii va conduce la degradarea partii comestibile prin dezvoltarea tulpinilor florifere.

Utilizare: inflorescenta de conopida se utilizeaza in stare cruda, murata sau in diverse preparate culinare.

Inmultirea si infiintarea culturii de conopida se poate face prin:

seminte semanate pentru producerea de rasad in diferite perioade ale anului – corelat cu tipul de cultura utilizat: spatii protejate, camp sau gradina.

Boli la conopida: Caderea plantutelor (Pythium ultimum), Rugina alba (Albugo candida), Mana verzei (Peronospora brassicae), Fainarea cruciferelor (Erysiphe communis), Patarea neagra (Alternaria brassicae), Putregaiul uscat (Phoma lingam), Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), etc.

Daunatori la conopida: Buha verzei (Mamestra brassicae), Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae), Musca verzei (Delia brassicae), Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum), Musulita alba a verzei (Aleyrodes brassicae), Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp.), Paduchele cenusiu al verzei (Brevicoryne brassicae), Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae), Coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa), Cartita, Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), Limaxul mare (Limax maximus), Musca plantulelor (Delia platura), etc.