Mararul (Anethum graveolens) – cultivare, inmultire

sept. 23 2012

Mararul (Anethum graveolens) – cultivare, inmultire

Denumire populara: Mararul

Denumire populara in alte limbi: engleza (Dill)

Denumire stiintifica: Anethum graveolens spp. hortorum

Grupa legumicola: PLANTE LEGUMICOLE AROMATICE (CONDIMENTE)

Originea si raspandirea:

Mararul este originar din Asia de SE. Mararul s-a utilizat inca din antichitate de catre: romani, greci si egipteni in special pentru proprietatile sale terapeutice si alimentare. Cultivarea mararului a fost extinsa in toata Europa de catre Mongoli.

Importanta si utilizarea mararului:

De la marar sunt utilizate frunzele si inflorescentele ca si condiment pentru: ciorbe, tocanite, salate, sosuri si in industria conservelor (prepararea de muraturi). Frunzele de marar sunt bogate in: uleiuri eterice (la strivire emana o aroma specifica), cantitat insemnate de vitamine (C, A, B-urile) si calciu, fier, magneziu, mangan, potasiu, zinc, etc.

Mararul este nelipsit ca planta aromata (condiment) din bucataria romaneasca. Mararul alaturi de patrunjel si leustean face parte din verdeturile traditionale pentru tara noastra.

Mararul are proprietati terapeutice, fiind utilizat: in indigestie, cresterea lactatiei la mamici, insomnie, etc.

Conditii de crestere:

Mararul este o planta anuala cu rezistenta la temperaturi scazute.

Mararul prefera locurile insorite.

Plantele de marar trebuiesc udate (in perioadele de seceta cultura se iriga obligatoriu prin picurare) la nevoie pentru a mentine solul reavan si avea in permanenta frunze de calitate.

Atentie !!! Mararul nu suporta excesul de umiditate.

Prefera solurile luto-nisipoase, bogate in humus si bine structurate.

Cultura Mararului

Mararul este una dintre cele mai apreciate plante condiment (verdeturi), din Romania.

Intrucat este necesara prezenta sa pe piata in permanenta se poate cultiva prin semanare esalonata, atat in sera, solar, tunele joase (in perioadele reci ale anului) cat si direct in camp (cand temperaturile o permit).

Infiintatea culturii:

Semintele de marar se pot semana: toamna tarziu, in ferestrele iernii, primavara devreme pana la finele verii (pentru a esalona astfel productia de frunze). Semintele germineaza incepand de la temperaturi de (+3°C).

Plantele de marar vegeteaza bine chiar si la temperaturi de +16°C.

Semanatul se face la o distanta de 20 cm intre randuri si o adancime de semanat de 1,5-3 cm.

Pe un teren unde s-au cultivat plante de marar si s-au maturat si scuturat semintele in anul urmator vom avea plante de marar fara a mai fi necesara insamantarea (creste spontan din semintele plantelor anterior cultivate).

Intretinerea culturii de marar:

Se recomanda efectuarea de prasile manuale si plivitul buruienilor.

Fertilizarea se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii de marar.

Recoltarea mararului

De la rasarit si pana la recoltarea primelor frunze sunt necesare in general (30-40 zile).

Recoltarea frunzelor de marar se face cand acestea ajung la marimea de recoltat (10-15 cm). Frunzele verzi se vor recolta fara a afecta mugurele terminal. Comercializarea frunzelor de marar se va face in legaturi.

Recoltarea plantelor intregi (necesare pentru muraturi) se face in momentul cand acestea incep sa infloreasca. Tulpinile ecoltate se leaga in snopi si se usuca.

Nu se vor recolta frunze atunci cand apa este prezenta pe acestea.

Pastrarea frunzelor de marar

Frunzele de marar se pot conserva pentru o perioada mai lunga de timp prin congelare sau uscare la umbra.

Producerea semintelor de marar

Plantele semanate primavara vor forma tije florifere si seminte. Tulpinile florifere se recolteaza in parga (se taie tulpinile florifere cand semintele sunt la maturitate, altfel semintele ajunse la maturitate deplina se vor scutura). Tulpinile recoltate se pun la uscat, dupa uscare se extrag semintele.

Boli: Fainarea umbeliferelor (Erysiphe umbelliferarum); etc.

Daunatori: Plosnita vargata a Umbeliferelor (Graphosoma lineatumn), Fluturele coada de randunica (Papilio machaon), etc.