Cultivarea Patrunjelului de radacina in gradina si camp

aug. 20 2016

Cultivarea Patrunjelului de radacina in gradina si camp

La fel ca si in cazul culturii de morcov si pentru cea de patrunjel de radacina trebuie sa alegem bine locul de cultura intrucat planta da productii bune pe soluri usoare (nisipoase).

Radacinile de patrunjel vor fi bune de recoltat la circa 160 zile de la rasarire.

Factori ecologici limitativi pentru cultivarea patrunjelului de radacina:

Temperatura (caldura) – plantele de patrunjel sunt putin-pretentioase fata de caldura.

Semintele de patrunjel germineaza incepand cu 10 ºC si au nevoie de 30 zile pentru a germina. Temperaturile optime pentru germinare sunt situate in intervalul 15-20 ºC (germineaza in 15 zile).

Patrunjelul de radacina prefera temperaturi in intervalul 11-20ºC.

Lumina: patrunjelul de radacina este o planta cu temperament de lumina (se cultiva in locuri insorite).

Umiditatea (apa):

Patrunjelul de radacina este o cultura cu cerinte ridicate fata de apa din sol (umiditatea solului) preferand solurile reavene in fenofaze ca: germinare, rasarire, cresterea si dezvoltarea radacinii. Umiditatea excesiva in sol si aer conduce la aparitia bolilor.

Irigarea prin aspersie este obligatorie pentru cultura de patrunjel de radacina.

Solul – Patrunjelul de radacina este o specie cu cerinte deosebite fata de sol, vegeteaza bine pe soluri fertile, bine drenate, reavene, afanate, usoare sau mijlocii. Planta prefera solurile luto-nisipoase, nisipoase, aluviale, etc. Solurile grele (argiloase) provoaca ramificarea radacinii tuberizate.

Reactia solului: patrunjelul prefera un pH intre 6-7.5 dar vegeteaza in valori mai largi de pH intre 5.5-8.3;

Cultura de patrunjel de radacina in Gradina si Camp

Culturi bune premergatoare celei de patrunjel de radacina sunt: castraveti, dovlecei, vinete, tomate, ardei, varza, conopida, mazare, fasole. Rotatia culturii pentru patrunjelul de radacina este de 4 ani.

Distantele de semanat la patrunjelul de radacina sunt de 1,5-6 cm intre seminte (urmand ca in urma raririlor sa ajungem la 15-20 cm intre plante pe rand) si 40 cm intre randuri la o adancime de 1-1,5 cm (daca sunt semanate prea adanc, semintele rasar greu sau deloc). La infiintarea culturii se utilizeaza seminte proaspete (in termen de valabilitate), nu incercati sa utilizati seminte vechi intrucat capacitatea germinativa scade drastic la patrunjel.

Semanatul la patrunjelul de radacina se poate face manual sau mecanizat cu semanatori de precizie. La semanatul in camp cu semanatori de precizie se folosesc seminte drajate.

Momentul de infiintare a culturii de patrunjel de radacina este in luna martie.

Soiuri si hibrizi de Patrunjel de radacina (Petroselinum crispum var. tuberosum ): Zaharat (2009), Félhosszú (2003), Arsem (2008), Oltis (2007), Halflange-Fakir, Arat, Halflange-Eagle.

Fertilizarea de baza „starter” la infiintarea culturii de patrunjel de radacina se face cu YaraMila CROPCARE 11-11-21.

Atentie !!! Fertilizarea cu gunoi de grajd poate provoaca ramificarea radacinilor.

Pentru o fertilizare corecta utilizati programele tehnologice specifice culturii.

Atentie !!! Recomandarile de fertilizare sunt orientative, doza optima de ingrasaminte si tehnologia aplicata, se stabilesc doar in baza rezultatelor agrochimice de laborator.

Fertilizarea se poate face utilizand ingrasaminte specifice: granulate, complexe (NPK + microelemente), cu eliberare prelungita, hidrosolubile, lichide, cu aminoacizi, cu alge de mare, foliare.

Pentru combaterea buruienilor la cultura de patrunjel de radacina efectuam prasile manuale, mecanice si erbicidarea.

Erbicidarea la culturile de patrunjel se poate face cu: Challenge 600 SC (600 g/l aclonifen), Sharpen (pendimetalin 330 g/l).

Lucrarea de rarit la patrunjelul de radacina se efectueaza daca plantele sunt prea dese (eliminam plantele slab dezvoltate si le pastram pe cele viguroase). Raritul se face in mai multe etape, iar la final trebuie sa ajungem la 15-20 cm intre plante/rand. Lucrarea de rarit se face cand solul este reavan (pentru a putea smulge plantele cu usurinta).

Recoltarea radacinilor tuberizate de patrunjel se face manual sau mecanizat – cand acestea au atins dimensiunile specifice varietatii, in partea superioara au un diametru de minim 1.5-5 cm.

Combaterea Bolilor si Daunatorilor la Patrunjelul de Radacina:

Bolile patrunjelului de radacina: Ofilirea vasculara (Fusarium spp.), Fainarea umbeliferelor (Erysiphe umbelliferarum), Septorioza (Septoria petroselini), Alternarioza (Alternaria petroselini), Putregaium moale al radacinilor (Erwinia carotovora pv. carotocora), Putregaiul alb al radacinilor (Sclerotinia sclerotiorum), Mana patrunjelului (Plasmopara petroselini), Ofilirea vasculara.

Boli de depozit la patrunjelul de radacina: Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), Putrezirea apoasa (Rhizopus stolonifer), Putregaium moale al radacinilor (Erwinia carotovora pv. carotocora).

Daunatorii patrunjelului de radacina: Afide, Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae); Nematodul bulbilor si tulpinilor (Ditylenchus dipsaci), Croitorul pastarnacului (Phytoecia icterica), Gandacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata), Musca morcovului (Psila rosae), Plosnita vargata a Umbeliferelor (Graphosoma lineatumn), etc.