Cultura de Anghinare in gradina si camp- tehnologie completa

sept. 05 2016

Cultura de Anghinare in gradina si camp- tehnologie completa

Anghinarea este o leguma perena de la care recoltam si consumam frecvent receptaculul carnos al inflorescentei (inima de anghinare, Vezi fig.).

Consumul de anghinare ca leguma este in crestere, intrucat ‘inima de anghiare’ este prezenta adesea pe rafturile supermarketurilor.

Planele de anghinare vor forma in general inflorescente din anul al II-lea de la infiintarea culturii.

Factori ecologici limitativi pentru cultura de Anghinare:

Partea aeriana de la anghinare (Cynara scolymus) este afectata de inghet la temperaturi sub 1°C. Cresterile tinere sunt afectate de ger la temperaturi de 0°C.

Partea subterana poate fi afectata de inghet incepand de la temperaturi exterioare de <-15°C, motiv pentru care trebuie protejata iarna. Anghinarea (Cynara scolymus) se poate cultiva in locuri adapostite ferite de geruri extreme si zapezi mari din zonele: de litoral, sud-vestice si vestice.

Pentru protectie pe timpul iernii a partii subterane plantele de anghinare se pot mulcii, utilizand: paie, fan, frunze, rumegus, scoarta de copac, musuroirea (se acopera cu un strat de pamant de jur imprejur, iar dupa ce a trecut riscul de inghet acest strat se indeparteaza). Primavara dupa ce riscul de inghet a trecut (mai) stratul de mulci se indeparteaza.

Atentie !!! – mulcirea plantelor din zonele cu risc de inghet (<-25°C) nu garanteaza rezistenta peste iarna a plantelor de anghinare. Din experimentarile proprii am constatat ca plantele de anghinare musuroite de jur imprejur, dar nu acoperite complet au rezistat si la temperaturi de -23°C prin partea subterana. In iernile cu temperaturi de -30°C si zapada abundenta, plantele au pierit chiar daca au fost musuroite.

Anghinarea (Cynara scolymus) este o specie cu toleranta moderata la seceta, dar se recomanda irigarea pentru obtinerea unor plante viguroase si a unor inflorescente corespunzatoare;

Anghinarea prefera solurile fertile, reavene, bine drenate si structurate ce ii ofera conditii optime. Planta vegeteaza pe soluri lutoase sau luto-nisipoase. Trebuiesc evitate solurile calcaroase (cu carbonati) si cu exces de umiditate.

Reactia solului: anghinarea prefera un pH intre 6,0-6,8;

Anghinarea (Cynara scolymus) este o planta perena cu temperament de lumina (locuri insorite);

Cultura de anghinare se realizeaza pe o perioada de 1 an (datorita inghetului care omoara plantele), dar se poate mentine pe o perioada de 3 ani (daca nu este afectata de inghet), dupa care trebuie reinfiintata o cultura noua pe o alta suprafata de teren.

Cultura de Anghinare

Cultura de Anghinare se mentine o perioada de 4-5 ani (daca nu este afectata de inghet), dupa care trebuie reinfiintata o cultura noua pe o alta suprafata de teren.

Culturi bune premergatoare celei de anghinare sunt: mazare, fasole, etc.

Soiuri de anghinare: ‘Hof 10’– (inregistrat in Romania in 2010), ‘Violet de Provence’ (Vezi fig.), etc.

Producerea rasadurilor de anghinare se face prin semanat in spatii protejate in februarie-martie in ghivece mari si inalte (15-20 cm inaltine si 15 cm diametru, intrucat are o inradacinare profunda). Semintele germineaza la 22-24°C in 7-10 zile si vor fi semanate la 1,3 cm adancime. Semanam cate 3 seminte iar in fenofaza de 3 frunze adevarate rarim plantele. Plantam rasadurile de anghinare in gradina in luna mai.

Infiintarea culturii de anghinare se face primavara in 20 aprilie-mai in sol arat adanc din toamna la 35 cm.

Cultura se poate infiinta utilizand drajonii – de la o cultura desfiintata sau rasaduri – 60-90 zile de la rasarire, bine dezvoltate si calite. Drajonii se planteaza primavara (20 aprilie-mai). Drajonii se obtin de la o cultura desfiintata si se planteaza in rigole adanci de 10 cm. Plantam drajonii la de anghinare la 100 cm intre randuri si 75 cm intre plante pe rand.

Culturile se pot infiinta si prin semanat – cu seminte semanate primavara in intervalul 20 aprilie-mai. In gradina le semanam in cuiburi cate 3 seminte (urmand sa facem rarirea, oprind cea mai viguroasa planta). Semanatul de anghinare in camp se face cu semanatoarea de precizie. Semanatul de anghinare se face la 100 cm intre randuri si 75 cm intre plante pe rand, la o adancime de 1-1,3 cm. In camp se infiinteaza cultura prin semanat cu semanatori de precizie.

Rarirea plantelor de anghinare se face cand plantele au 2-3 frunze adevarate.

Pregatirea pentru iarna: toamna (la sfarsit de octombrie) se taie tijele florale de la baza. Frunzele ramase se strâng mănunchi si se leaga cu grija. Peste plante asezam stratul de mulci (paie, fan, frunze, rumegus, scoarta de copac) sau un musuroi – ce va proteja plantele de anghinare in iernile geroase. Primavara indepartam stratul de mulci si dezlegam frunzele.

Pentru combaterea buruienilor la cultura de anghinare efectuam prasile manuale, mecanice, plivit, erbicidare selectiva pentru monocotiledonate.

FERTILIZAREA

Fertilizarea cu gunoi de grajd (30 t/ha) toamna care va fi incorporat in sol odata cu aratura.

Pentru o fertilizare corecta utilizati programele tehnologice specifice culturii.

Atentie !!! Recomandarile de fertilizare sunt orientative, doza optima de ingrasaminte si tehnologia aplicata, se stabilesc doar in baza rezultatelor agrochimice de laborator.

Fertilizarea la anghinare se poate face utilizand ingrasaminte specifice: granulate, complexe (NPK + microelemente), cu eliberare prelungita, hidrosolubile, lichide, cu aminoacizi, cu alge de mare, foliare.

Mulcirea culturilor de anginare se face toamna pentru protecție împotriva înghețului cu paie, fan, frunze, rumegus, scoarta de copac. Primavara stratul de mulci se indeparteaza.

Irigarea la anghinare se poate face prin picurare.

Recoltarea inflorescentelor de anghinare (Cynara scolymus) se face in mai multe etape (dupa 15 mai, incepand din anul al 2-lea) la maturitatea de consum a inflorescentelor (dimensiunea specifica soiului si inainte ca bracteele sa se rasfire), Vezi fig.

Combaterea Bolilor si Daunatorilor la Anghinare:

Boli la Anghinare:

Mana (Bremia lactucae), Fainarea (Erysiphe spp.), Patarea frunzelor (Ramularia cynarae), Putregaiul partii aeriene si subterane (apare frecvent iarna in conditii de zapadă abundenta ce acoperă o perioada îndelungata plantele), etc.

Daunatori la Anghinare:

Afide; Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae), Purici, Omizi (Pyrameis cardui), Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), Omida-Fluturele Scaietilor (Vanessa cardui), etc.