Cultura de mazare in gradina si camp

sept. 18 2023

Cultura de mazare in gradina si camp – tehnologie completa

Cultura de mazare pentru boabe crude este larg raspandita atat in gradini cat si camp. Aceasta specie legumicola se regaseste cultivata primavara, dar si toamna in gradinile din majoritatea gospodariilor.

Mazarea se cultiva pentru boabele-semintele gustoase si dulci care se vor recolta la 80-100 zile de la rasarire.

Cultura de mazare imbogateste solul in Azot (la fel ca majoritatea leguminoaselor) si este buna premergatoare la numeroase culturi.

Factori ecologici limitativi pentru cultura de mazare:

Temperatura (caldura) – mazarea este putin pretentioasa fata de caldura.

Semintele germineaza incepand cu 5-7 ºC (sunt necesare 36 zile pentru germinare) iar la un optim de 25 ºC (sunt necesare 6 zile pentru germinare).

Plantele de mazare de gradina (Pisum sativum) prefera temperaturi in intervalul 10…24ºC. Temperatura minima suportata este de 4ºC iar cea maxima 30ºC.

Pragul de minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de -2ºC.

Lumina – mazarea de gradina este o planta cu temperament de lumina (iubitor de soare). In perioada de crestere vegetativa are nevoie de o zi scurta (8-10 ore), iar pentru inflorire si fructificare de o zi lunga.

Umiditatea (apa): mazare de gradina (Pisum sativum) este o cultura cu cerinte ridicate fata de apa din sol (umiditatea solului), dar nu excesive (excesul afecteaza: rasarirea, formarea nodozitatilor pe radacini si favorizeaza aparitia bolilor).

Pentru cultura de toamna se recomanda irigarea.

Solul – mazarea de gradina este o specie cu cerinte moderate fata de fertilitatea solului, preferand totusi soluri – profunde, reavene, afanate, bine drenate, aerate si bogate in materie organica. Planta suporta greu solurile calcaroase si apar usor si frecvent cloroze.

Reactia solului: Mazarea prefera un pH intre 5,5-7;

Sortimentul soiurilor la mazarea de gradina (Pisum sativum):

Afila SC (2009), Armonia (2010), Tulceana (2005), Cornelia (2010), Ema (2010), Adela (2010), Ialomita 1 (2010). Isalnita 60 (2009), etc.

Cultura de mazare in Gradina si Camp

Culturi bune premergatoare celei de mazare in gradina sunt: castravete, dovlecel, dovleac, spanac, varza, porumb zaharat, sfecla rosie, cartof, etc. Se recomanda rotatia culturii de mazare la 4 ani.

Semintele destinate infiintarii culturii se pot trata pentru inoculare cu Rhizobium leguminosarum, utilizand produsul NITRAGIN – inocularea ajuta la fixarea de catre plante a unor cantitati sporite de Azot (N) Atmosferic, asigurandu-se astfel pana la 90 % din necesarul de N al plantei.

I. Cultura de mazare de primavara – timpurie se infiinteaza in martie (in mustul zapezii, cand avem o temperatura la sol de 7ºC) prin semanat direct in camp sau gradina, la o adancime de semanat de 5 cm, distanta intre randuri este de 12,5-30 cm, iar distanta intre plante pe rand de 2,5-10 cm. Semanatul se face manual sau mecanizat cu semanatori. Intarzierea semanatului in primavara – poate conduce automat la compromiterea recoltei.

II. Cultura de mazare de toamna se infiinteaza in 20 iulie-10 august (in Sud) prin semanat direct in camp sau gradina la o adancime de semanat de 5 cm, distanta intre randuri este de 12,5-30 cm, iar distanta intre plante pe rand de 2,5-10 cm. Semanatul se face manual sau mecanizat cu semanatori. Se iriga obligatoriu.

Dupa recoltarea pastailor de mazare – plantele se cosesc la nivelul solului (nu se smulg). Radacinile se pastreaza in sol intrucat il vor imbogatii in azot. Partea aeriana se composteaza.

Erbicidarea la mazare se poate face cu: Challenge 600 SC (600 g/l aclonifen), Butoxone M 40 (400 g/l MCPB-Na), Benta 480 SL (bentazon), Sharpen 33 EC (pendimetalin), etc.

Fertilizarea la mazare

Fertilizarea cu gunoi de grajd semifermentat se poate face din toamna cu 20-30 t/ha.

Fertilizarea de baza „starter”se face cu ingrasaminte din gama YaraMila.

Fertilizarea se poate face utilizand ingrasaminte specifice: granulate, complexe (NPK + microelemente), cu eliberare prelungita, hidrosolubile, lichide, cu aminoacizi, cu alge de mare, foliare.

Atentie !!! Recomandarile de fertilizare sunt orientative, doza optima de ingrasaminte si tehnologia aplicata, se stabilesc doar in baza rezultatelor agrochimice de laborator.

Pastaile de Mazare de gradina se recolteaza la maturitatea tehnica, atunci cand boabele indeplinesc conditiile pentru consum in stare proaspata, conservare-industrializare. Astfel pentru stabilirea momentului de recoltare se verifica: umplerea pastailor cu boabe, gustul – trebuie sa fie dulceag, etc. Dupa recoltare boabele se consuma in stare proaspata sau se conserva cu usurinta prin congelare.

Combaterea bolilor si daunatorilor la mazarea de gradina

Bolile mazarii de gradina:

Boli de sol: Ofilirea fuzariana-Fuzarioza (Fusarium spp.).

Boli: Antracnoza mazarii (Ascochyta pisi); Rugina mazarii (Uromyces pisi); Mana mazarii (Peronospora viciae sp. pisi), Arsura la mazare (Pseudomonas syringae pv. Pisi).

Daunatori la mazarea de gradina:

Gargarita mazarii (Bruchus pisorum), Paduchele verde al mazarii (Acyrthosiphon pisum), Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae), Paduchele verde al castravetilor (Aphis gossypii), Molia pastailor de mazare (Laspeyresia dorsana), Tripsul californian (Frankliniella occidentalis), Muste minatoare (Liriomyza huidobrensis, Liriomyza trifolii), Musca plantulelor (Delia platura).