Cultura de sfecla rosie in gradina si camp

aug. 22 2016

Cultura de sfecla rosie in gradina si camp

Radacinile tuberizate de sfecla rosie, se recolteaza la 60-140 zile de la rasarire in camp sau gradina.

Consumul de sfecla rosie este in continua crestere datorita proprietatilor benefice ale radacinilor rosii cat si faptului ca se consuma atat in stare proaspata cat si preparata, conservata in foarte multe moduri.

Factori ecologici limitativi pentru cultura de sfecla rosie:

Temperatura (caldura) – plantele de Sfecla rosie sunt putin-pretentioase fata de caldura.

Semintele de Sfecla rosie germineaza incepand cu 5 ºC si au nevoie de 43 zile pentru a germina. Temperaturile optime pentru germinare sunt situate in intervalul 10 ºC (germineaza in 9 zile) … 25 ºC (germineaza in 5 zile).

Sfecla rosie (Beta vulgaris ssp. vulgaris var.conditiva) prefera temperaturi in intervalul 15…25ºC. Temperatura minima suportata este de 4ºC iar cea maxima 35ºC.

Pragul minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de -2ºC.

Lumina: Sfecla rosie este o planta de zi lunga (> 14 ore de lumina/zi) cu cerinte ridicate fata de lumina, se cultiva doar primavara-toamna.

Umiditatea (apa):

Sfecla rosie este o cultura cu cerinte moderate fata de umiditatea din sol (600-800 mm/an). Prefera solurile reavene in momente critice ca: germinarea semintelor, cresterea si dezvotarea radacinilor tuberizate, cresterea si dezvoltarea tulpinilor florifere si a fructelor. Umiditatea in exces atat in sol cat si in aer este daunatoare si conduce inclusiv la aparitia bolilor specifice.

Solul – sfecla rosie este o specie cu cerinte moderate fata de sol, vegeteaza bine pe soluri mijlocii, fertile (bogate in materie organica), bine drenate, reavene, afanate. Sfecla rosie se cultiva pe solurile: lutoase, luto-argiloase, aluviale, luto-nisipoase.

Reactia solului: planta prefera un pH intre 6-7;

Cultura de sfecla rosie in gradina si camp

Culturi bune premergatoare celei de sfecla rosie sunt: castraveti, dovlecei, cartofi, vinete, tomate, ardei, varza, conopida, mazare, fasole. Rotatia culturii pentru sfecla rosie este de 4 ani.

Cultura de sfecla rosie se infiinteaza in intervalul aprilie-mai la distanta de 45 cm intre randuri si 2,5-5 cm intre seminte pe rand (urmeaza lucrarea de rarire) la o adancime de semanat de 1,3 cm.

Lucrarea de rarire la sfecla rosie se efectueaza dupa ce toate plantele au rasarit, plantutele de sfecla se raresc la 5-8 cm intre plante/rand.

Pentru combaterea buruienilor la cultura de sfecla efectuam prasile manuale, mecanice, plivit, etc.

Fertilizarea cu gunoi de grajd bine descompus (mranita) se poate face din toamna cu 20 t/ha.

Fertilizarea de baza (starter) la infiintarea culturii se face cu YaraMila CROPCARE 11-11-21.

Pentru o fertilizare corecta utilizati programele tehnologice specifice culturii.

Atentie !!! Recomandarile de fertilizare sunt orientative, doza optima de ingrasaminte si tehnologia aplicata, se stabilesc doar in baza rezultatelor agrochimice de laborator.

Fertilizarea se poate face utilizand ingrasaminte specifice: granulate, complexe (NPK + microelemente), cu eliberare prelungita, hidrosolubile, lichide, cu aminoacizi, cu alge de mare, foliare.

Soiuri si hibrizi de sfecla rosie:

Soiuri/hibrizi Romanesti: Rubiniu (din 2005) soi semi-timpuriu (perioada de vegetatie de 60 zile), radacina este globuloasa de culoare rosie; Reta (din 2005); Regat (din 2005), De Arad (1991);
Soiuri/hibrizi de la Bejo Zaden: Action F1, Pablo F1, Boro F1, Roket;
Soiuri/hibrizi de la Clause: Detroit, Lorette F1;
Soiuri/hibrizi de la Rijk Zwaan: Akela RZ, Baby Rz, Carillon RZ, Zeppo RZ F1;
Soiuri de la ZKI: Biborhenger, Rubin;
Soiuri/hibrizi de la Sakata Seeds: Red Hawk F1, Kestrel F1, Cardeal F1, etc;
Soiuri/hibrizi de la Monsanto ‘Seminis’: Detroit 2 Nero;
Soiuri/hibrizi de la Syngenta: Lola F1, Forono F1; etc.

Recoltarea radacinilor de sfecla rosie se face cand acestea au atins dimensiunile de consum specifice varietatii (la aproximativ 60-140 zile de la rasarire in functie de varietate). Recoltarea se face prin smulgere in general toamna dupa ce a cazut prima bruma.

Combaterea Bolilor si Daunatorilor la cultura de sfecla rosie

Bolile sfeclei: Cercosporioza sfeclei (Cercospora beticola), Mana sfeclei (Perenospora schachtii), Fainarea sfeclei (Erysiphe betae), Pythium spp., Phoma betae, Aphanomyces cochlioides, Fuzarioza (Fusarium spp.), etc.

Daunatori la sfecla:

Afide-Paduchele sfeclei (Aphis fabae), Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae), Puricele sfeclei (Chaetocnema tibialis), Buha verzei (Mamestra brassicae), Molia sfeclei (Scrobipalpa ocellatella), Viermi sarma (Agriotes spp.), Gargarita sfeclei (Bothynoderes punctiventris), Nematodul bulbilor si tulpinilor (Ditylenchus dipsaci), Nematodul sfeclei (Heterodera schachtii), Atomaria linearis, Cartita, etc.