Cultura Pastarnacului in gradina si camp: ghid complet

aug. 20 2016

Cultura Pastarnacului in gradina si camp: ghid complet

Radacinile de pastarnac vor fi bune de recoltat la circa 130-200 zile de la rasarire.

Factori ecologici limitativi pentru cultivarea pastarnacului:

Temperatura (caldura) – plantele de pastarnac sunt putin-pretentioase fata de caldura.

Temperaturile optime pentru germinare sunt situate in intervalul 15 ºC (germineaza in 19 zile) … 20 ºC (germineaza in 14 zile).

Pastarnacul (Pastinaca sativa) prefera temperaturi in intervalul 15…21ºC.

Pragul de minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de -5ºC, iar cresterile tinere sunt afectate de inghet de temperaturile sub -1 ºC.

Lumina: Pastarnacul este o planta cu temperament de lumina (se cultiva in locuri insorite).

Umiditatea (apa):

Pastarnacul este o cultura cu cerinte ridicate fata de apa din sol (umiditatea solului) preferand solurile reavene in fenofaze ca: germinare, rasarire, cresterea si dezvoltarea radacinii. Umiditatea excesiva in sol si aer conduce la aparitia bolilor. Se recomanda obligatoriu irigarea culturii de pastarnac prin aspersie.

Solul – Pastarnacul este o specie cu cerinte moderate fata de sol, vegeteaza bine pe soluri fertile, bine drenate, reavene, afanate, mijlocii. Planta prefera solurile luto-nisipoase, lutoase, aluviale, etc.

Reactia solului: pastarnacul prefera un pH intre 6-7;

Cultura de pastarnac in Gradina si Camp

Culturi bune premergatoare celei de pastarnac sunt: castraveti, dovlecei, vinete, tomate, ardei, varza, conopida, mazare, fasole.

Distantele de semanat la pastarnac sunt de 1,5-6 cm intre seminte (urmand ca in urma raririlor repetate sa ajungem la 10-15 cm intre plante pe rand) si 40-75 cm intre randuri la o adancime de 1-2 cm (daca sunt semanate prea adanc, semintele rasar greu sau deloc).

Semanatul la pastarnac se poate face manual sau mecanizat cu semanatori de precizie.

Momentul de infiintare a culturii de pastarnac se incadreaza in intervalul: martie-aprilie.

Soiuri si hibrizi de Pastarnac (Pastinaca sativa): Semilung (2009), Alb lung (2011), Rotund (2008).

Fertilizarea de baza „starter” la infiintarea culturii de pastarnac se face cu YaraMila CROPCARE 11-11-21 60 g / mp.

Pentru o fertilizare corecta utilizati programele tehnologice specifice culturii.

Atentie !!! Recomandarile de fertilizare sunt orientative, doza optima de ingrasaminte si tehnologia aplicata, se stabilesc doar in baza rezultatelor agrochimice de laborator.

Fertilizarea se poate face utilizand ingrasaminte specifice: granulate, complexe (NPK + microelemente), cu eliberare prelungita, hidrosolubile, lichide, cu aminoacizi, cu alge de mare, foliare.

Pentru combaterea buruienilor la cultura de pastarnac efectuam prasile manuale, mecanice.

Lucrarea de rarit se efectueaza daca plantele sunt prea dese. Raritul se face in mai multe etape iar la final trebuie sa ajungem la 10-15 cm intre plante/rand. Lucrarea de rarit se face cand solul este reavan (pentru a putea smulge plantele cu usurinta). Daca dorim ca radacinile sa fie mai mici nu efectuam raritul sau lasam plantele mai dese in urma raririi.

Erbicidarea la pastarnac se poate face cu: Challenge 600 SC (600 g/l aclonifen).

Recoltarea radacinilor tuberizate de pastarnac se face manual sau mecanizat – toamna tarziu inainte de inghet sau cand acestea au atins dimensiunile specifice varietatii (in partea superioara au un diametru de minim 3-6 cm). Radacinile se pot recolta si iarna atunci cand solul nu este inghetat.

Combaterea Bolilor si Daunatorilor la Pastarnac:

Bolile pastarnacului: Mana umbeliferelor (Plasmopara pastinacae), Fainarea umbeliferelor (Erysiphe umbelliferarum), Putregaiul moale al radacinilor (Erwinia carotovora), Ofilirea vasculara (Fusarium spp.), Putregaiul alb al radacinilor (Sclerotinia sclerotiorum).

Boli de depozit la pastarnac: Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), Putrezirea apoasa (Rhizopus stolonifer), Putregaium moale al radacinilor (Erwinia carotovora).

Daunatori la pastarnac: Paduchele paducelului (Dysaphis crataegi), Afide – Paduche la pastarnac (Dysaphis apiifolia), Paduchele radacinilor de pastarnac (Anuraphis subterranea), Paduchele negru al pastarnacului (Myzus ornatus), paduchele brun al pastarnacului (Cavariella pastinaceae), Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae), Croitorul pastarnacului (Phytoecia icterica), Fluturele coada de randunica (Papilio machaon), Musculita galicola a pastarnacului (Contarinia pastinaceae), Musca morcovului (Psila rosae), Plosnita umbeliferelor (Coreus marginatus), Plosnita vargata a Umbeliferelor (Graphosoma lineatumn), etc.