Horticultorul.ro

ian. 26 2014

Dovleac comestibil, Bostan (Cucurbita maxima)

Dovleacul comestibil-Bostan-Cucurbita maximaFamilia: CUCURBITACEAE

Dovleacul comestibil se regaseste in aceeasi familie botanica cu: Pepenele verde, Pepenele galben, Castravetele, Dovleacul, Dovlecelul comun, Dovlecelul Patison, Tigva (Lagenaria siceraria), Tartacuta.

Denumire populara: Dovleacul comestibil, Bostan, Dovleac, Dovleac turcesc

Denumire stiintifica: Cucurbita maxima

Denumire populara in alte limbi: engleza –Pumpkin, Giant squash, Squash; germana – Kürbis; franceza – Citrouille.

Grupa Legumicola: CUCURBITACEE

Utilizare: Legumicola, Planta medicinala

Origine

Specie erbacee ce isi are originea in America Centrala (Mexic, Guatemala) si de Sud (Peru).  La 50 de ani dupa colonizarea Americii soiurile de dovleac s-au adus si raspandit si in Europa.

In Romania se cultiva pe intreg cuprinsul tarii in gradinile populatiei (singur sau in cultura de porumb).

Sortimentul – soiuri de dovleac comestibil (Cucurbita maxima):

Alb mare (2009), Tudor (2012), De Bihor (2006), Mădăraş (2010), etc.

Factori Ecologici Limitativi:

Temperatura (caldura) – plantele de dovleac comestibil sunt moderat-pretentioase fata de caldura comparativ cu castravetele si pepenele verde cerintele sunt ceva mai reduse.

Semintele germineaza bine in intervalul 10…21 ºC.

Plantele de dovleac comestibil (Cucurbita maxima) prefera temperaturi in intervalul  20…30ºC  si minime de 9…10 ºC, suporta maxime de 38ºC.

Lumina – dovleacul comestibil este o planta cu temperament de lumina (iubitor de soare). Umiditatea (apa):  Dovleacul comestibil (Cucurbita maxima) este o cultura cu cerinte moderate fata de apa din sol (umiditatea solului) datorita inradacinarii profunde. Pentru o fructificare abundenta si fructe de calitate se recomanda instalarea unui  sistem de irigare prin picurare.

Solul – Dovleacul comestibil este o specie cu cerinte moderate fata de sol, vegeteaza pe soluri cu fertilitate ridicata sau moderta, bine drenate, reavene. Bostanul suporta solurile argiloase, lutoase, luto-nisipoase, argilo-lutoase, etc.

Reactia solului: Bostanul prefera un  pH intre 5,5-7.5 dar  vegeteaza in valori mai largi de pH intre 5-8,5;

Descriere:

Dovleacul comestibil este o specie erbacee anuala cu cresteri viguroase cu aspect de tufa compacta sau cu tulpina (vrejul) taratoare.

  • Fructul este comestibil – melonida, mare sau foarte mare (poate depasii 50 kg), de forma sferic-turtita (la capete) sau piriforma. Coaja are culori diferite (galbena, portocalie, alba-cenusie, verde), Vezi fig. Pulpa este portocalie, suculenta cu gust dulceag. Semintele sunt mari si comestibile (cu sau fara coaja).
  • Frunzele sunt mari, cordate, coada este groasa si lunga (lung petiolate), pubescente (cu peri aspri) si nervuri evidente (Vezi fig.);
  • Tulpina – este taratoare (vrej), erbacee, bine ramificata, pubescenta (cu peri aspri) cu numeroase internoduri.
  • Florile sunt mari cu petale galbene, unisexuat monoice (flori  mascule si flori  femele pe aceiasi planta), Vezi fig. Polenizarea este entomofila (florile sunt frecventate de albine);
  • Radacina  la bostan  este bine dezvoltata, exploreaza bine solul si da plantei o toleranta moderata la seceta.

Fertilizarea se poate face utilizand tehnologii si produse de la: YARA.

Planta de Dovleac comestibil (Cucurbita maxima) se utilizeaza frecvent ca specie legumicola de la care se consuma fructele utilizate in diverse preparate culinare dar si semintele.

Recoltarea fructelor se face la maturitate deplina, toamna. Fructele se pot pastra in beciuri racoroase pe toata perioada iernii.

Inmultirea si infiintarea culturii de bostan  se poate face prin: Semanat direct in camp, gradina;

Boli si daunatori

Atacul de boli si daunatori este redus, motiv penru care cultura de bostan poate fi usor realizata in conditii BIO sau ECOLOGICA.

Bolile dovleacului comestibil:

Boli de sol: Caderea si putrezirea plantutelor (Pythium spp.);

Boli: Fainarea cucurbitaceelor-pepenilor (Sphaerotheca fuliginea); Mana cucurbitaceelor-pepenilor (Pseudoperonospora cubensis); Putregaiul tulpinii  (Didymella bryoniae); etc.

Daunatori la dovleacului comestibil:

Coropisnita; Acarienii; Tripsii; Afide; Paduchele verde al castravetilor (Aphis gossypii); Viermi sarma; Musca miniera (Liriomyza spp.); Omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera).

Dovleacul comestibil

Fig. 1 Dovleac comestibil, Bostan (Cucurbita maxima)

Dovleacul comestibil

Fig. 2 Dovleac comestibil, Bostan (Cucurbita maxima)

Dovleacul comestibil

Fig. 3 Dovleac comestibil, Bostan (Cucurbita maxima)

Dovleac turcesc

Fig. 4 Dovleac turcesc (Cucurbita maxima)

Dovleac turcesc

Fig. 5 Dovleac turcesc, Bostan (Cucurbita maxima)

dovleac

Fig. 6 Dovleac comestibil, Bostan (Cucurbita maxima)

dovleac

Fig. 7 Dovleac comestibil, Bostan (Cucurbita maxima)

dovleac

Fig. 8 Dovleac comestibil, Bostan (Cucurbita maxima)

dovleac

Fig. 9 Dovleac comestibil, Bostan (Cucurbita maxima), floare – polenizare entomofila

Categorie: Legume

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Dovleac comestibil, Bostan (Cucurbita maxima)

Comments are closed at this time.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.