Fenicul dulce de Florenta (Foeniculum vulgare var. dulce)

iun. 15 2014

Fenicul dulce de Florenta (Foeniculum vulgare var. dulce)

Familia: UMBELLIFERAE

Denumire populara: Fenicul dulce, Fenicul de Florenta, Fenicul de bulb, Fennel.

Denumire stiintifica: Foeniculum vulgare var. dulce

Denumire populara in alte limbi: engleza – Fennel, Sweet fennel; franceza – Fenouil, germana – Fenchel, Spaniola – Hinojo.

Grupa Legumicola: Legume de la care se consuma frunzele, Verdeturi, Planta aromatica

Utilizare: Legumicola, Planta medicinala

Origine

Feniculul este original din tarile limitrofe bazinului Mediteranean, unde face parte din flora spontana. Planta de fenicul este cunoscuta din antichitate de romani pentru fructele sale aromate, proprietatile sale medicinale dar si pentru consumul „bulbului” format din suprapunerea tecilor frunzelor.

In Romania feniculul se cultiva in gradinile populatiei si mai putin in culturi intensive.

Sortimentul de soiuri si hibrizi (F1) pentru fenicul:

Fenicul Montebianco – planta viguroasa cu bulbul mare cu foi consistente si crocante;
Florence fennel – planta viguroasa, formeaza un bulb mare;
Rondo F1 – plante viguroase si productive, tolerante la inflorire. Se cultiva vara si toamna;
Rudy F1 – hibrid productiv, cultivat primavara-vara-toamna, are bulbii globulosi si uniformi.

Factori Ecologici Limitativi:

Temperatura (caldura) – plantele de Fenicul sunt putin-pretentioase fata de caldura.

Semintele de Fenicul au nevoie de temperaturi optime pentru germinare situate in intervalul 10…25 ºC (germineaza in 14…10 zile).

Feniculul dulce (Foeniculum vulgare var. dulce) prefera temperaturi in intervalul 15…25ºC. Temperatura minima suportata este de 6ºC iar cea maxima 31ºC.

Pragul de minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de -5ºC.

Lumina: feniculu este o planta de zi lunga (> 14 ore de lumina/zi) cu cerinte ridicate fata de lumina (prefera locurile insorite), se cultiva primavara-toamna.

Umiditatea (apa):

Feniculul este o cultura cu cerinte moderate fata de umiditatea din sol (700-1400 mm/an). Prefera solurile reavene in momente critice ca: germinarea semintelor, cresterea si dezvotarea frunzelor, formarea bulbului.

Solul – Feniculul dulce este o specie cu cerinte moderate fata de sol, vegeteaza bine pe soluri mijlocii, bine drenate, reavene, afanate. Planta creste pe solurile: lutoase, luto-argiloase, aluviale, luto-nisipoase, etc.

Reactia solului: planta prefera un pH intre 6.5-7.5 dar vegeteaza in valori mai largi de pH intre 4.8-8;

Descrierea plantei:

Feniculul dulce (Foeniculum vulgare var. dulce) este o specie erbacee anuala (in conditiile tarii noastre) cu perioada mijlocie-lunga de vegetatie (80-100 zile) de la rasarire si pana la formarea bulbului comestibil.

Frunzele – sunt mari iar baza tetiolului frunzelor prezinta o teaca lata si ingrosata. Teaca bazala a frunzelor formeaza prin suprapunere un bulb comestibil de pana la 10 cm diametru (Vezi fig.);
Fructele sunt de tip pseudodiachene ovoide, costate (cu 5 coaste proeminente), culoare cenusie, aromate.
Radacina este pivotanta si bine dezvoltata;
Tulpina florifera – este de 1 m inaltime, ramificata, formeaza o inflorescenta de tip umbela;
Florile – sunt galben-verzui. Infloreste in intervalul iulie-septembrie;

Feniculul dulce se utilizeaza ca specie legumicola de la care se consuma bulbul format din tecile bazale ale frunzelor, acesta se utilizeaza in diverse salate. Fructul de fenicul se utilizeaza la aromatizarea diferitelor preparate culinare, dar si a bauturilor racoritoare, alcoolice.

Recoltarea bulbilor de fenicul se face cand acestea au atins dimensiunile de consum specifice varietatii (4-5 cm diametru) prin taierea la 4 cm sub acesta.

Inmultirea si infiintarea culturii de fenicul se face prin:

Semanat in conditii de cultura in camp si gradina. Semanatul se poate face in intervalul: mai-iulie.

Fertilizarea se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii de fenicul.

Boli la fenicul: Cercosporioza (Cercospora spp.), Fainarea umbeliferelor (Erysiphe umbelliferarum), Micoplasmoze, etc.

Daunatori la fenicul: Afide-Paduchi de frunze, Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae), Melci, Cartita, Plosnita vargata a Umbeliferelor (Graphosoma lineatumn), Fluturele coada de randunica (Papilio machaon), etc.