Gulia: descriere, cultivare, particularitati

apr. 22 2014

Gulia: descriere, cultivare, particularitati

Familia: CRUCIFERAE sin. BRASSICACEAE

Gulia se regaseste in aceeasi familie botanica cu: Varza alba pentru capatana, Varza rosie pentru capatana, Varza creata, Varza de Bruxelles, Varza de frunze, Varza chinezeasca, Broccoli, Conopida, etc.

Denumire populara: Gulia, Gulioarele, Căvălabă, Carilabi

Denumire populara in: engleza – kohlrabi, stem turnip, turnip cabbage, german turnip; italiana – cavolo rapa; germana – kohlrabi.

Grupa Legumicola: Legume din grupa Verzei – Varzoase

Denumire stiintifica: Brassica oleracea var. gongylodes sin. Brassica caulorapa; Brassica oleracea convar. acephala var. gongylodes

Origine

Specie erbacee bienala a carei origine se presupune ca a fi in speciile indigene din Zona Atlanticului de Nord-European (Anglia si Franta) sau in zona de coasta a Mediteranei. Cateva dintre speciie salbatice le Brassica ar fi: Brassica cretica (specie din zona Marii Egee), Brassica rupestris – incana (din Sicilia, Italia), Brassica oleracea (Nordul Spaniei, Sudul Frantei si Sud-Vestul Angliei). Se pare ca gulia a fost cunoscuta si cultivata de pe vremea Romanilor, dar primele informatii despre gulie provin de la botanistii Europeni din secolul XV. Cultura guliilor s-a extins in Europa din secolul XVI, fiind cunoscuta si cultivata in Italia, Germania, Spania, Irlanda, etc.

In Romania gulia se cultiva atat in spatii protejate (sera, solar) cat si in camp sau gradina.

Sortimentul de soiuri si hibrizi (F1) pentru Gulie:

varietati de gulioare: Ligana (din 2005), Neisse (din 2012), Siba (din 2005),etc;
varietati de gulii: Albastru de Iernut (din 2005), Ziridava (din 2005), Korvit F1, Korist F1 (alba), Korridor F1, Kolibri F1 (purpurie);
alte varietati de gulie: Gigant (alba), White Delikatess (alba), Delicatezzo violetto,etc.;

Utilizare: leguma

Factori Ecologici Limitativi:

Temperatura (caldura) – gulia se incadreaza la plante putin-pretentioase fata de caldura.

Semintele de gulie germineaza incepand cu 10 ºC si au nevoie de 21 zile pentru a germina. Temperaturile optime pentru germinare sunt situate in intervalul 15…25 ºC (germineaza in 10…5 zile).

Gulia (Brassica oleracea var. gongylodes) prefera temperaturi in intervalul 12…18ºC si o amplitudine termica diurna de 6 ºC. Temperatura minima suportata este de 5ºC iar cea maxima 26ºC.

Pragul de minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de -1 ºC. Pragul de minim de la care cresterile tinere sunt afectate de inghet este de 0 ºC.

Lumina: gulia este o planta cu cerinte ridicate fata de lumina, prefera locurile insorite, dar tolereaza si semiumbra. Gulia se dezvolta bine atat in conditii de zi scurta (<12 ore/zi) cat si in cele de zi lunga (>14 ore/zi). Atentie !!! – o lumina de intensitate slaba poate face imposibila formarea tulpinii-tuberizate;

Umiditatea (apa):

Gulia este o cultura cu cerinte ridicate fata de umiditatea din sol, prefera solurile reavene. Irigarea prin picurare este obligatorie la cultura de gulie. Atentie !!! In conditii de seceta organul-comestibil (tulpina) se lemnifica. Umiditatea in exces conduce la craparea tulpinilor-tuberizate.

Solul – Gulia este o specie cu cerinte moderate fata de sol, vegeteaza bine pe soluri mijlocii-usoare, fertile (bogate in materie organica), bine drenate, reavene, afanate. Planta prefera solurile luto-nisipoase, aluviale (zona de lunca a raurilor), argilo-nisipoase, lutoase, etc. Gulia suporta si solurile grele-compacte: argiloase, argilo lutoase.

Reactia solului: gulia prefera un pH intre 6-6.7 dar vegeteaza in valori mai largi de pH intre 5.5-8. O reactie acida a solului (slab-moderat acid) va crea premizele aparitiei bolii de radacina – Hernia radacinilor de crucifere (Plasmodiophora brassicae);

Descriere:

Gulia este o specie erbacee bienala: in anul I se formeaza tulpina ingrosata – comestibila iar in anul al II-lea inflorescentele si semintele.

Tulpinala gulie se ingroasa – acumuleaza substante de rezerva (tulpina tuberizata) devenind un organ comestibil (tulpino-fruct). Tulpino-fructul este de forma sferic-turtita sau ovala, avand culoarea diferita de la varietate la varietate: alba sau purpurie;
Frunzele de gulie pot avea culoarea verde sau verde-violacee, acestea sunt lung-petiolate, cu marginea-dintata. Frunzele se prind de jur-imprejurul tulpinii-ingrosate (Vezi fig.);
Tulpina florifera atinge 1-1.2 m si poarta: flori galbene, mai tarziu fructe de tip silicva ce contin 5-6 seminte;
Semintele suntsferice de culoare maro-inchis (Vezi. fig.);
Radacina este pivotanta si bine ramificata, concentrata in primii 20-25 cm de sol.

Fertilizarea se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii guliilor.

Recoltarea tulpinii ingrosate se face atunci cand a atins dimensiunile specifica soiului.

Utilizare: tulpina ingrosata de gulie se utilizeaza in stare cruda, sau in diverse preparate culinare.

Inmultirea si infiintarea culturii de gulie se poate face prin:

seminte semanate pentru producerea de rasad in diferite perioade ale anului – corelat cu tipul de cultura utilizat: spatii protejate, camp sau gradina.

Boli la gulie: Caderea plantutelor (Pythium ultimum), Rugina alba (Albugo candida), Mana verzei (Peronospora brassicae), Fainarea cruciferelor (Erysiphe communis), Patarea neagra (Alternaria brassicae), Putregaiul uscat (Phoma lingam), Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), etc.

Daunatori la gulie: Buha verzei (Mamestra brassicae), Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae), Musca verzei (Delia brassicae), Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum), Musulita alba a verzei (Aleyrodes brassicae), Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp.), Paduchele cenusiu al verzei (Brevicoryne brassicae), Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae), Coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa), Cartita, etc.