Horticultorul.ro

Familia: COMPOSITAE

Salata se regaseste in aceeasi familie botanica cu: Anghinarea, etc.

Denumire populara: Salata de gradina, lăptucă, laptuci, laptuc, lătiuc, marole, marule, salata cu capatana, salata mica, salata rosie, sălată, etc.

Denumire populara in alte limbi: engleza – Lettuce, Cabbage lettuce, Garden lettuce; italiana – Lattuga; germana – Lattich.

Grupa Legumicola: Legume de la care se consuma frunzele, Verdeturi

Utilizare: leguma, planta medicinala

Denumire stiintifica: Lactuca sativa

Origine

Salata de gradina este o specie erbacee anuala a carei origine are la baza specia salbatica de Lactuca serriola intalnita in Turcia, Caucaz si Orientul Mijlociu. In regiunile riverane Bazinului Mediteranean a fost cunoscuta ca leguma din anii 4.500 i.Hr. Salata a fost cultivata inca din antichitate de egipteni (anii 2.500 i.Hr.) in scopuri alimentare si afrodisiace. Romanii, grecii si egiptenii consumau salata verde la sfarsitul mesei. Salata s-a extins si cultivat in intreaga Europa, dupa secolul XIV.

Sortimentul de soiuri si hibrizi (F1) la Salata:

• Salata cu capatana: Clarion, Lobela, Brighton, Hilton, Trinette, Mafalda, Estelle, Tuareg, Alanis, Sandrine, Justine, Analena, Lobela, Pronto, Eliana, Sunstar, Daguan, Tizian, Cosima, Merkurion, Bertilo, Brighton, Mensana, Allegiance, Medusa, Gardia RZ, Markies RZ, Pia RZ, Centore, Hanna, Pantlika, Domiziana, AS 106, AS 104, Tokio, Cambria, Sunny, Flandria RZ, Jolito RZ, Nadine RZ, Sprinter RZ, etc;
• Salata creata tip Lollo: Nika, Estrosa, Sanguine, Kriska, Lollo Bionda, Matador, Fristina, Aleppo RZ, Carmesi RZ, Constance RZ, Livigna RZ, Locarno RZ, Nation RZ, Bachus, etc;
• Salata creata tip Batavia: Aficion RZ, Floreal, Mohican RZ, Aquarel, Model, Funtasia, etc;
• Salata tip Iceberg: Expression, Tevion, Aviram, Argentinas RZ, Fiorette RZ, Silvinas RZ, Estival, Stallion, etc;
• Salata de Frunze: Red Salad Bowl, Rossa Ricciolina, Salad Bowl, etc;
• Salata Romana: Mortarella Verde D’Inverno, etc;
• Salata Oakleaf (frunze de sterjar): Kitare RZ, Murai RZ, etc.

Soiuri si hibrizi romanesti de salata: De Arad, Ileana (din 2012), Marilena (2007), etc.

Bazine legumicole in care se cultiva salata

Salata se cultiva in tara noastra pe intreg cuprinsul tarii (unde intruneste conditii favorabile) pe suprafete intinse atat in spatii protejate (sere, solarii) cat si direct in camp sau gradina.

• Cultura salatei in solar si camp este puternic dezvoltata in zone ca: Matca -Tecuci, Adunatii Copaceni, Vidra, Izbiceni, Baleni-Sarbi, Seleusi (Arad), Macea – Curtici, Braila, Colibasi (Giurgiu);
• Cultura salatei in sera se mai regaseste doar in zone ca: Arad, Isalnita, Bucuresti (Popesti-Leordeni).

Utilizare: leguma, planta medicinala

Factori Ecologici Limitativi:

Temperatura (caldura) – salata se incadreaza la plante putin-pretentioase fata de caldura.

Semintele de salata germineaza incepand cu 5 ºC si au nevoie de 15 zile pentru a germina. Temperaturile optime pentru germinare sunt situate in intervalul 15…25 ºC (germineaza in 4…2 zile).

Salata (Lactuca sativa) prefera temperaturi in intervalul 11…20ºC. Temperatura minima suportata este de 4ºC iar cea maxima 29ºC.

Pragul de minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de   -1ºC (difera de la varietate la varietate). Pragul de minim de la care cresterile tinere sunt afectate de inghet este de 0ºC.

Lumina: salata este din punct de vedere al fotoperioadei o planta de: zi scurta (<12 ore), zi neutra (12-14 ore), cu cerinte moderate fata de lumina (semiumbra – soare), Se cultiva in perioada rece din an (in spatii protejate) si primavara, toamna (in camp, gradina).

Umiditatea (apa):

Salata este o cultura cu cerinte ridicate fata de umiditatea din sol, prefera solurile reavene. Irigarea prin picurare sau aspersie este aproape obligatorie la cultura de salata. Atentie !!! – umiditatea in exces poate conduce la aparitia bolilor specifice.

Solul – Salata este o specie cu cerinte moderate fata de sol, vegeteaza bine pe soluri mijlocii-usoare, fertile (bogate in materie organica), bine drenate, reavene, afanate. Planta prefera solurile luto-nisipoase, aluviale (zona de lunca a raurilor), argilo-nisipoase, lutoase, etc. Salata suporta si solurile grele-compacte: argiloase, argilo lutoase.

Reactia solului: salata prefera un pH intre 6.5-7.2 dar vegeteaza in valori mai largi de pH intre 5.5-7.2;

Descriere:

Salata este o specie erbacee anuala.

• Frunzele de salata formeaza o rozeta sunt scurt petiolate, glabre (fara perisori), forma este ovala, culoarea verde-deschis, rosie sau purpurie (in functie de varietate). Atunci cand beneficiaza de spatiu suficient plantele de salata formeaza capatana (Vezi fig.). Limbul frunzei poate fi: intreag, cret, gofrat, buclat, franjurat, frunza de stejar, etc. Frunzele din interiorul capatanii de salata sunt mai fragede. Prin rupere planta secreta latexul de culoare alba (Vezi fig.);
• Tulpina este scurta, ingrosata si acoperita de frunzele dispuse in spirala pe aceasta;
• Florile de salata sunt galbene, hermafrodite, grupate in inflorescente de tip capitul, infloreste in iulie-august. Tulpina florifera este bine-ramificata, are 1-1.2 m inaltime si apare la 50-60 zile de la rasarit sau plantat rasad in camp;
• Fructul  este de tip achena-alungita cu o singura samanata, de culoare alba, cafenie sau neagra prevazut cu papus (Vezi fig.).
• Radacina este pivotanta iar inradacinarea este superficiala (inspecial la plantele provenite din rasad).

Fertilizarea se poate face utilizand  programele tehnologice specifice culturii de salata.

Recoltarea capatanii se face manual, pe masura ce aceasta a atins dimensiunile specifice varietatii. Plantele sunt bune de recoltat la 30-50 zile de la rasarire sau plantarea rasadului.

Utilizare: salata se utilizeaza in stare cruda (in salate) sau in diverse preparate culinare.

Inmultirea si infiintarea culturii de salata se poate face prin:

•  seminte semanate pentru producerea de rasad in diferite perioade ale anului – corelat cu tipul de cultura utilizat: spatii protejate, camp sau gradina;
• seminte semanate direct in camp sau gradina toamna sau primavara devreme.

Boli la salata: Putregaiul rasadurilor (Pythium spp.), Mana salatei (Bremia lactucae), Putregaiul umed al tulpinilor si frunzelor (Sclerotinia sclerotiorum), Putregaiul (Botrytis spp.), Fuzarioza (Fusarium spp.), Antracnoza salatei (Microdochium panattonianum), Rizoctonia (Rhizoctonia solani), Cercosporioza (Cercospora longissima),  etc.

Daunatori la salata: Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), Limaxul mare (Limax maximus), Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum), Musculita alba a verzei (Aleyrodes brassicae), Omizile, Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp.), Viermi sarma (Agriotes spp.), Afidele, Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae), Paduchele verde al castravetilor (Aphis gossypii),  Coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa), Cartita, Musca miniera (Liriomyza spp.), etc.

Etichete: Cabbage lettuce, Garden lettuce, laptuc, lăptucă, laptuci, lătiuc, Lattich, Lattuga, Legume de la care se consuma frunzele, Lettuce, marole, marule, Salata, salata cu capatana, salata mica, salata rosie, Verdeturi

Categorie: Legume

De la: Horticultorul