Scorțonera (Scorzonera hispanica): legume pentru radacini

oct. 19 2019

Scorțonera (Scorzonera hispanica): legume pentru radacini

Familia: ASTERACEAE, COMPOSITAE

Scorțonera (Scorzonera hispanica) se regaseste in aceeasi familie botanica cu: Anghinarea, Topinamburul, Andivele, Salata, Cicoarea de gradina, etc.

Denumire populara: Scorțonera

Denumire populara in alte limbi: engleza – Scorzonera, Spanish salsify

Grupa Legumicola: Legume pentru radacini

Denumire stiintifica: Scorzonera hispanica

Origine

Specie erbacee perena, originara din zona Mediteraneeana situata pe teritoriul Spaniei.

Utilizare: leguma (cultura bienala), planta medicinala

Scorțonera (Scorzonera hispanica) este cultivata in numeroase tari Europene: Spania (se pare ca a fost luata in cultura inca din secolul XVII), Germania, Olanda, Franta, Belgia, Polonia, Austria, etc.

Factori Ecologici Limitativi:

Temperatura (caldura) – Scorțonera (Scorzonera hispanica) se incadreaza la plante nepretentioase fata de caldura si este adaptata perfect climatului temperat-continental si rezista peste iarna neprotejata in gradina.

Temperatura in sezonul de vegetatie se incadreaza intr-un optim de (13-24°C), cu o temperatura minima de 7°C si maxima de 30°C. Temperatura minima pentru germinarea semintelor se situează intre 9-11°C (germineaza in cateva saptamani).

Lumina: scorțonera (Scorzonera hispanica) este o specie cu temperament de lumina (prefera locurile insorite) sau semiumbra.

Umiditatea (apa):

Scorțonera (Scorzonera hispanica) este o cultura cu cerinte moderate fata de umiditatea din sol, dar prefera solurile reavene.

Solul/substratul – scorțonera (Scorzonera hispanica) este o planta cu cerinte moderate fata de sol, vegeteaza bine pe soluri profunde, usoare (nisipoase, nisipo-lutoase), mijloci (lutoase), bine drenate, reavene, afanate, fertile (bogate in humus). Suporta si solurile argiloase.

Atentie !!! Nu se recomanda utilizarea gunoiului de grajd (in cantitati mari sau nedescompus complet) intrucat acesta poate genera ramificarea rădăcinii principale.

Reactia solului: scorțonera prefera un pH intre 6.4-6.9.

Descriere:

Scorțonera (Scorzonera hispanica) este o specie originara din Spania, erbacee perena cultivata ca planta bienala (se recolteaza in anul 2).

Frunzele de scorțonera (Scorzonera hispanica) sunt lanceolate (20-30 cm lungime si pana la 1-5,5 cm latime), lung acuminate, de culoare verde, dispuse in rozeta si altern pe tulpina florifera, (Vezi fig.);
Partea subterana este de tip radacina tuberizata, pivotanta, lunga de 30 cm cu diametru de pana la 2 cm (inradacinarea este profunda si ajunge pana la 75 cm adâncime) care asigura supraviețuirea plantei de la un an la altul si este comestibila. Culoarea radacinii tuberizate este neagra la exterior cu pulpa alba la interior. Radacina secreta cantitati mari de latex;
Florile sunt galbene grupate in inflorescente de tip capitule purtate de tulpina florifera (solitara, ramificata in zona superioara, prezinta frunzulițe dispuse altern, este inalta de 70-100 cm, Vezi fig.) ce apare in anul al 2-lea de la înființarea culturii, înflorește in august;
Fructul este de tip achena alungita (10-20 mm lungime), usor curbata, de culoare alba, este rugos, de forma cilindrica, cu papus ce prezinta cateva randuri de par ‚puf’(semintele/fructele se separa usor de papus); la 1 g intra cca. 80-90 seminte/fructe. Semintele isi pierd rapid capacitatea germinativa – in 1 an, iar o parte mai redusa germinează si după doi ani;

Recoltarea radacinilor tuberizate scorțonera de se face in anul al 2-lea al culturii (cultura bienala,) toamna la sfarsit de octombrie sau chiar iarna daca solul nu este inghetat. Recoltarea radacinilor se face cu atentie fara a le ranii intrucat prin ranile provocate acestea pierd mari cantitati de latex si implicit turgescenta. Productia poate ajunge la 20-30 t/ha.

Scorțonera (Scorzonera hispanica) contin la 100 g de pulpa: valoare energetica: 26 kcal; fibre 17 g; carbohidrati 10 g; proteine 1,4 g; potasiu 320 mg; magneziu 23; fier 3,3 mg; vitamina E 6 mg; vitamina C 4 mg; calciu 53 mg; etc.

Utilizare:

radacinile curatate de coaja si puse in apa cu lamaie (pentru a prevenii oxidarea) pot fi consumate: crude in salate sau preparate in diverse preparate culinare.
radacinile prajite se folosesc (la fel ca andive ‚cicoare’) si pentru obtinerea surogatului de cafea.

Inmultirea si infiintarea culturii de scorțonera (Scorzonera hispanica) se poate face prin:

semintele de scorțonera, care se seamana primavara (inceput de mai) la o adancime de semanat de 1,5-2 cm si o distanta de 10 cm intre plante pe rand si 30 cm intre randuri.

Soiuri/Varietati de Scorțonera (Scorzonera hispanica): Annual Giant, Lange Jan, Gigante de Rusia, Schwarze Pfahl, Elite Stamm, Vulcan, Pronora, Duplex, Noir de Russie, etc.