Horticultorul.ro

Familia: CHENOPODIACEAE

Spanacul se regaseste in aceeasi familie botanica cu: Sfecla rosie, etc.

Denumire populara: Spanac, spinac, spinat, spenot, spănac, șpănat, șpenog

Denumire populara in alte limbi: engleza – Spinach; italiana – spinacio; germana – spinat, franceza – epinard, spaniola – espinaca.

Grupa Legumicola: Legume de la care se consuma frunzele, Verdeturi

Utilizare: leguma, planta medicinala

Denumire stiintifica: Spinacia oleracea

Origine

Spanacul este o specie erbacee anuala a carei origine este probabil in Afganistan, Iran si Turkmenistan. Se considera ca la baza spanacului de azi sunt speciile salbatice: Spinacia tetrandra si Spinacea turkestanica. Spanacul s-a extins si cultivat in intreaga Europa, dupa secolul XII-XIII.

Sortimentul de soiuri si hibrizi (F1) la Spanac:

Soiuri si hibrizi din import: Corvair, Ranchero, Grandi, Yabi, Springfield F1, Space F1, Spargo F1, Spokane F1, Ballet F1, Matador F1, Bolero F1, Falcon F1, Ventus F1, Chica F1, Samos F1, Andros F1, Beaver RZ, Dolphin RZ, Sparrow RZ, Fairlane F1, Grandi F1, Spanion F1, Imperator F1, Clipper F1, Cezanne F1, etc.

Soiuri si hibrizi romanesti de spanac: Andrei (din 2005), Romanesc (2005), Select (din 2007),etc.

Bazine legumicole in care se cultiva spanac

Spanacul se cultiva in tara noastra pe intreg cuprinsul tarii (unde intruneste conditii favorabile) pe suprafete intinse atat in spatii protejate (sere, solarii) cat si direct in camp sau gradina.

• Cultura spanacului in solar si camp este puternic dezvoltata in zone ca: Matca -Tecuci, Adunatii Copaceni, Vidra, Izbiceni, Baleni Sarbi (Dambovita), Seleusi (Arad), Macea – Curtici, Braila, Colibasi (Giurgiu);
• Cultura spanacului in sera se mai regaseste doar in zone ca: Arad, Isalnita, Bucuresti (Popesti-Leordeni).

Utilizare: leguma, planta medicinala

Factori Ecologici Limitativi:

Temperatura (caldura) – spanacul se incadreaza la plante putin-pretentioase fata de caldura.

Semintele de spanac germineaza incepand cu 5 ºC si au nevoie de 24 zile pentru a germina. Temperaturile optime pentru germinare sunt situate in intervalul 9-10 ºC (germineaza in 13 zile).

Spanacul (Spinacia oleracea) prefera temperaturi in intervalul 12…20ºC. Temperatura minima suportata este de 2-3ºC iar cea maxima 28ºC.

Pragul de minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de   -7ºC (difera de la varietate la varietate). Pragul de minim de la care cresterile tinere sunt afectate de inghet este de 0 ºC.

Lumina: spanacul este din punct de vedere al fotoperioadei o planta de: zi scurta (<12 ore), zi neutra (12-14 ore), cu cerinte moderate fata de lumina (semiumbra – soare). In conditii de zi lunga (>14 / zi) formeaza rapid tulpini florifere in detrimentul rozetei bogate de frunze.

Se cultiva in perioada rece din an in spatii protejate, iar toamna si primavara in camp sau gradina.

Umiditatea (apa):

Spanacul este o cultura cu cerinte ridicate fata de umiditatea din sol, prefera solurile reavene. Irigarea prin picurare sau aspersie este aproape obligatorie la cultura de spanac. Atentie !!! – umiditatea in exces poate conduce la aparitia bolilor specifice.

Solul – Spanacul este o specie cu cerinte moderate fata de sol, vegeteaza bine pe soluri mijlocii-usoare, fertile (bogate in materie organica), bine drenate, reavene, afanate. Planta prefera solurile luto-nisipoase, aluviale (zona de lunca a raurilor), argilo-nisipoase, lutoase, etc. Spanacul suporta si solurile grele-compacte: argiloase, argilo lutoase.

Reactia solului: spanacul prefera un pH intre 6-7.5 dar vegeteaza in valori mai largi de pH intre 5.5-8;

Descriere:

Spanacul este o specie erbacee anuala.

• Frunzele de spanac formeaza o rozeta sunt scurt sau lung petiolate (6-12 cm codita), simple, glabre (fara perisori), forma laminei este triunghiulara, mare de (10-25 cm lungime si 8-20 cm latime), culoarea verde-inchis cu nervura mediana proeminenta;
• Tulpinaeste scurta, si acoperita de frunzele dispuse in spirala pe aceasta;
• Florile de spanac sunt unisexuate, dioice, mici, de culoare verzuie. Florile       femele sunt axilare (la subsuara frunzelor – Vezi fig.), grupate mai multe, prezinta 2-4 bracteole. Infloreste in mai-iunie. Tulpina florifera este inalta de 1-1.5 m cu frunze alterne (Vezi fig.);
• Fructuleste de tip achena-sferica colturoasa, spinoasa, de culoare galben-verzuie. Semintele sunt mate, cu marginea optuza (Vezi fig.) si germinatie epigee.
• Radacina este pivotanta cu inradacinare profunda (la plantele semincere pana la 100 cm).

Fertilizarea se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii de spanac.

Recoltarea frunzelor se face esalonat in 2-3 treceri la interval de o saptamana. Ultima recoltare presupune si smulgerea completa a plantelor.

Utilizare: spanacul se utilizeaza in stare cruda (in salate) sau in diverse preparate culinare.

Inmultirea si infiintarea culturii de spanac se poate face prin:

• seminte semanate direct in sera, solar, camp sau gradina iarna sau primavara devreme.

Boli la spanac: Putregaiul rasadurilor (Pythium spp.), Mana spanacului (Peronospora farinosa f.sp.spinaciae), Fuzarioza (Fusarium  oxysporum f.sp. spinaciae), Rugina alba (Albugo occidentalis), Rizoctonia (Rhizoctonia spp.), Putregaiul moale al radacinilor (Erwinia carotovora), etc.

Daunatori la spanac: Melcii fara cochilie – Limaxul cenusiu, Viermi sarma (Agriotes spp.), Afidele, Paduchele verde al castravetilor (Aphis gossypii),  Cartita, Muste minatoare (Liriomyza spp.), Nematozi (Heterodera spp. si Ditylenchus dipsaci), Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp.), Musca plantulelor (Delia platura), etc.

Etichete: CHENOPODIACEAE, Legume de la care se consuma frunzele, spănac, șpănat, șpenog, spenot, spinac, spinat, Verdeturi

Categorie: Legume

De la: Horticultorul