Telina de radacina (Apium graveolens var. rapaceum)

feb. 16 2014

Telina de radacina (Apium graveolens var. rapaceum)

Familia: UMBELLIFERAE

Telina de Radacina se regaseste in aceeasi familie botanica cu: Patrunjelul de radacina, Morcovul, Telina de frunze, Patrunjelul de frunze si Pastarnacul

Denumire populara: Telina de radacina, Telina pentru radacina, Telar, Celina, Celon, Celer, Achiu, Salina, Talar, Selar, Singirel

Denumire stiintifica: Apium graveolens var. rapaceum sin. Apium rapaceum

Denumire populara in alte limbi: engleza – Celeriac, Knob celery; germana – Knollensellerie; franceza – Céleri-rave

Grupa Legumicola: Legume pentru Radacini, Radacinoase

Utilizare: Legumicola, Planta medicinala

Origine

Telina este originara din Sudul Europei (zona Mediteraneeana), Asia Mica, Caucaz unde se regaseste in flora spontana. Telina s-a utilizat inca din antichitate pentru proprietatile sale terapeutice. Chinezi au mentionat telina in inscrisuri lor in secolul 5 dupa Christos. Planta de telina a fost cultivata de catre egipteni, greci si romani si era considerata un simbol al bucuriei, frumusetii, victoriei si triumfului.

In Romania telina se cultiva in gradinile populatiei si in marile bazine legumicole de pe intreg cuprinsul tarii.

Sortimentul de soiuri si hibrizi (F1) pentru telina de radacina (Apium graveolens var. rapaceum): Hegyköi (din 2003), Dacia (2005), Bistrita (2009), Maria (2009), Giant Prague.

Factori Ecologici Limitativi:

Temperatura (caldura) – plantele de telina sunt putin-pretentioase fata de caldura.

Semintele de telina germineaza incepand cu 5 ºC si au nevoie de 40 zile pentru a germina. Temperaturile optime pentru germinare sunt situate in intervalul 15…20 ºC (germineaza in 12…7 zile).

Telina de radacina (Apium graveolens var. rapaceum) prefera temperaturi in intervalul 15…25ºC. Temperatura minima suportata este de 7ºC iar cea maxima 26ºC.

Pragul de minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de -5ºC.

Vernalizarea – pentru a inflorii si fructifica, planta are nevoie de vernalizare (trecerea plantei printr-o perioada de temperaturi mai scazute), astfel planta are nevoie de o perioada cu temperaturi de 5-14 ºC pentru a dezvolta tulpini florifere.

Lumina: telina de radacina este o planta de zi lunga cu cerinte moderate fata de lumina.

Umiditatea (apa):

Telina de radacina este o cultura cu cerinte ridicate fata de umiditatea din sol si atmosferica, prefera solurile reavene in fenofaze ca: germinare, rasarire, dupa rasarire, plantare, cresterea si dezvoltarea radacinii. Umiditatea excesiva in sol si aer conduce la aparitia bolilor. Se recomanda obligatoriu irigarea.

Solul – Telina de radacina este o specie cu cerinte deosebite fata de sol, vegeteaza bine pe soluri mijlocii – fertile, bine drenate, reavene, afanate. Planta prefera solurile lutoase, luto-nisipoase, argilo-nisipoase, aluviale, etc.

Reactia solului: telina prefera un pH intre 6-6.8 dar vegeteaza in valori mai largi de pH intre 5.5-8.3;

Descrierea plantei:

Telina de radacina (Apium graveolens var. rapaceum) este o specie erbacee bienala sau in primul an se dezvolta radacina-comestibila, iar in anul 2 apar tulpinile florifere, florile si fructele.

Radacina principala este comestibila, globuloasa, turgescenta, bine dezvoltata si ingrosata (puternic tuberizata), de 10-15 cm diametru. Culoarea radacinii este alb-cenusie la exterior cu pulpa de culoare alba, aroma specifica (Vezi fig.);
Frunzele –sunt dispuse intr-o rozeta, mari, dublu penate (cele de la baza) sau penat sectate (cele superioare), de culoare verde-intunecat, fara perisori, lucioase, lung petiolate, cu aroma specifica (Vezi fig.);
Tulpina florifera – apare in anul 2 este inalta de 1-1.3 metri, striata, bine ramificata, fistuloasa (goala pe dinauntru);
Florile – sunt grupate in inflorescenta de tip umbela-compusa, mici albe. Infloreste in intervalul iulie-august;
Fructele sunt de tip dicariopse mici, oval-rotunde, turtite lateral, glabre, brune (Vezi fig.).

Fertilizarea se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii de Telina de radacina (Apium graveolens var. rapaceum).

Telina de radacina se utilizeaza ca specie legumicola de la care se consuma radacina utilizata in diverse preparate culinare, muraturi, etc.

Recoltarea radacinilor se face cand acestea au atins dimensiunile specifice varietatii, vara pentru consum curent (se recolteaza cu tot cu frunze) si toamna pentru depozitare (se recolteaza numai radacina).

Infiintarea culturii de telina de radacina se face prin:

A. Cultura timpurie – semanat in rasadnita calda in februarie (0,5 cm adancime) pentru producerea de rasad. Rasadul se planteaza in camp dupa 20 Aprilie;
B. Cultura tarzie – semanat in rasadnita rece in aprilie (0,5 cm adancime) pentru producerea de rasad. Rasadul se planteaza in camp dupa 20 Mai;

Bolile telinei de radacina: Ofilirea vasculara (Fusarium spp.), Fainarea (Erysiphe umbelliferarum), Cercosporioza telinei (Cercospora apii), Septorioza (Septoria apiicola), Raia telinei (Phoma apiicola), Putregaiul moale al radacinilor (Erwinia carotovora pv. carotocora), Putregaiul alb al radacinilor (Sclerotinia sclerotiorum), Mana telinei (Plasmopara apii), Ofilirea vasculara, etc.

Boli de depozit la telina de radacina: Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), Putrezirea apoasa (Rhizopus stolonifer), Putregaium moale al radacinilor (Erwinia carotovora pv. carotocora).

Daunatori la telina de radacina: Paduchele paducelului (Dysaphis crataegi), Musca telinei (Piophyla heraclei, Philophylla heraclei), Muste minatoare (Liriomyza trifolii, Liriomyza huidobrensis), Paduchele verde al castravetilor (Aphis gossypii), Musca morcovului (Psila rosae).