Tomatele (Lycopersicum esculentum): descriere, soiuri

apr. 02 2011

Tomatele (Lycopersicum esculentum): descriere, soiuri

Denumire populara: Tomate, Rosii, Patlagea rosie, Patlagica, Porodici, Paradaici (Transilvania), Paradaise, Galatana

Denumire populara in alte limbi: engleza (tomato), italiana (pomodoro), franceza (pomme d’amour).

Familia: SOLANACEAE

Tomatele sunt plante ce fac parte aceeasi familie botanica cu: Vinetele, Ardeiul si Cartoful.

Denumire stiintifica: Lycopersicum esculentum sin. Lycopersicum lycopersicum; Solanum lycopersicum

Origine:

Se pare ca tomatele isi au originea in Peru sau Ecuador, dupa care au trecut in Mexic. In Europa tomatele s-au cultivat pentru prima data in Spania, Portugalia si apoi Italia, acestea purtau denumirea de „mere peruviene”.

Grupa legumicola: SOLANACEE sau SOLANO-FRUCTOASE

Importanta si utilizarea tomatelor:

Fructele de tomate sunt bogate in:

– licopen (lycopene) un antioxidant puternic, celebru prin faptul ca previne aparitia cancerului (in special la prostata) dar si aparitia bolilor cardio-vasculare. In pasta de tomate se gasesc circa 42 mg licopen/100 g. O alta planta ale carei fructe contin cantitati importante de licopen este pepenele verde.

– vitamine, zaharuri, substante minerale, acizi organici, etc.

Tomatele se utilizeaza pentru:

– consum in stare proaspata: consumul fructului ca atare in salate;

– diverse preparate culinare: ciorbe, rosii umplute, sosuri, ghiveci, tocanita, muraturi (tomate verzi „gogonele”);

– industrializare: pasta de tomate, bulion, conserve, sucuri, ketchup, etc.

Bazine legumicole in care se cultiva tomate: tomatele se cultiva in tara noastra pe suprafete intinse (in special cultura la solar). Cultura tomatelor in solar este puternic dezvoltata in zone ca:

Jud. Galati (Matca -Tecuci, Draganesti, Barcea); Jud. Giurgiu (Adunatii Copaceni, Hotarele, Gostinari, Falaștoaca, Colibași, Câmpurelu, Valea Dragului, Obedeni, Dobreni); Jud. Ilfov (Vidra, Varasti, Jilava); Jud Olt (Izbiceni, Giuvărăşti, Ursa, Arceşti-Cot, Rusanesti, Tia Mare, Potlogeni, Cilieni, Rusăneşti, Jieni, Scărişoara, Gârcov, Desa); Jud. Teleorman (Moldoveni, Prundu, Lunca, Pleaşov, Saelele, Islaz); Dambovita (Baleni-Sarbi); Jud. Arad (Seleus, Macea, Curtici); Jud. Iasi (Targu Frumos); Jud. Calarasi (Crivăţ); Jud. Prahova (Olari Vechi, Fanari, Gherghita, Malamuc, Filipestii de Targ, Brătășanca, Balta Doamnei, Sat. Curcubeu); Jud. Buzau (Caldarusanca, Glodeanu Sarat); Jud Bihor (Chiribis, Tarcaia); etc.

Cultura rosiilor in sera se mai regaseste doar in zone ca: Arad, Isalnita, Bucuresti (Popesti-Leordeni);

Cultura rosiilor in camp: Braila, Sirlau, Tecuci, Baleni Sarbi, Lunguletu, Movilita, Maia, Vidra, Varasti, Dobreni, Poiana (Constanta).

Sortimentul actual de tomate:

Sortimentul de tomate este reprezentat in special de hibrizi (F1) si mai putin de soiuri.

Hibrizii de tomate (F1) au calitati deosebite (heterózis, toleranta la boli si daunatori, fructe mari si uniforme, rezistenta la transport, nu fac capac “zona verde in jurul cozii”, rezistenta la crapare, etc). De la hibrizi (F1) nu se recolteaza niciodata seminte datorita segregarii caracterelor in F2 „legea segregarii caracterelor” (plantele care rezulta din semintele tomatelor hibride, vor avea fructe diferite ca marime, se realizeaza o productie scazuta, etc).

Sortimentul difera fiind adaptat la cerintele pietei si este specific tipului de cultura practicat (sera, solar, camp).

Pe piata se gasesc seminte de tomate produse de mari companii din: Elvetia, Olanda, Italia, Germania, Israel, Japonia, Bulgaria, Serbia, Ungaria si Romania.

Va prezentam cateva din cele mai cultivate varietati (hibrizi F1, soiuri) de tomate „rosii”:

Siriana (2006), Işalniţa 29 (2009), Işalniţa 50 (2010), Buzău 50 (2008), Buzău 1600 (2009), Argeş 11 (2012), etc. Seminte de tomate Romanesti.
Prekos „Precos” – principala tomata „rosie” cultivata in Romania. Seminte produse de compania Geosem (Bulgaria):;
Izmir, Ivete, Cabinet, Minaret, Gravitet. Seminte produse de compania Syngenta (Elvetia);
Venetia, Kiveli. Seminte produse de compania Seminis;
Magnus. Seminte produse de compania De Ruiters;
Tamaris. Seminte produse de compania Clauss (Franta);
Lady Rosa, Tolin, Rozaliya, Amanda, Shirley, Alvaro. Seminte produse de compania Zeraim Gedera (Israel);
Kanpuku. Seminte produse de compania KANEKO SEED (Japonia);
Tomate cherry – SUNGRAPE F1, seminte produse de TOKITA SEED (Japonia).

Caracteristicile hibrizilor sau soiurilor de tomate:

Precocitatea soiului sau hibridului (F1): se cuantifica in numarul de zile de care este nevoie de la plantarea rasadului si pana la recoltarea primelor fructe: extratimpuriu „foarte precoce” (95-98 zile), timpuriu (105-110 zile), semitimpuriu (120-125 zile), tarziu (peste 130 zile);
Cresterea tulpinii de tomate poate fi: determinata (tomate pitice, a caror inaltime nu trece de 80 cm, nu necesita sustinere, nu se copilesc, se cultiva in special in camp), semideterminata (tomate a caror inaltime ajunge la 80-100 cm, formeaza un numar de circa 4-5 etaje de fructe, nu necesita carnire, necesita sistem de sustinere si necesita copilire), nedeterminata (tomate a caror crestere este continua, formeaza numeroase etaje de fructe, ating inaltimi de cativa metri (> 1,8 metri), se cultiva in general in sera si solar, realizeaza productii impresionante, se copilesc, se paliseaza si se carnesc);
Productivitatea soiului sau hibridului;
Caracteristici ale fructului: culoarea este diferita si este data de raportul pigmentilor carotenoizi din pulpa (licopen, beta-caroten), astfel tomatele cu continut ridicat de licopen au culoarea rosie intens, cand contin mai mult beta-caroten au o culoare galben-portocalie, culoarea tomatelor variaza de la (portocaliu, galben, roz la rosu intens), forma (cireasa „chery”, sferice, turtite, alungite „prunisoara”, inima „inima de bou”), greutatea, fermitatea, gustul, rezistenta la pastrare, rezistenta la crapare, rezistenta la transport, capacul – formeaza sau nu formeaza zona verde din jurul coditei;
Destinatie productiei (consum in stare proaspata sau industrializare);
Toleranta sau rezistenta soiului sau hibridului (F1) la unele boli sau daunatori;
Locul de cultivare (sera, solar, gradina, camp);
Tomate cu Perioada Lunga de Pastrare (long shelf life – LSL). Sunt obtinute prin incrucisarea (hibridarea) unei varietati/cultivar de tomate care nu se coace (continut mai mare de celuloza) cu tomate normale. In final, s-au obtinut hibrizi de tomate care se pastreaza o perioada indelungata (au un continut mai mare de celuloza), accceptabile ca si gust (se fac eforturi pentru ca, gustul sa fie cat mai apropiat de tomatele normale). Tomatele cu LSL rezista o perioada indelungata in frigider sau pe rafturile magazinelor, fiind un avantaj major atat pentru producator cat si pentru comerciant;
Tomate ale caror fructe suporta soarele direct si arzator de vara; etc.

Factori ecologici limitativi pentru cultura-cultivarea tomatelor:

Temperatura (caldura) – tomatele sunt extrem de pretentioase fata de temperatura, astfel la temperaturi sub 3ºC, chiar si pentru putin timp, plantele de tomate ingheata.

Tomatele suporta temperaturi in intervalul 10-30ºC, iar temperatura optima este de 22 ºC. La temperaturi de peste 30ºC, polenul nu mai germineaza, planta nu mai leaga noi fructe si trebuie stimulata.

Lumina: – tomatele sunt plante iubitoare de lumina (se cultiva in locuri insorite). Insuficienta luminii in primele 10 zile de la rasarire provoaca alungirea rasadurilor. Tomatele au nevoie de lumina, o lumina de intensitate scazuta provoaca avortarea florilor.

Umiditatea (apa) – tomatele au nevoie de apa in cantitati ridicate, ca de altfel toate legumele. Seceta conduce la: cresteri reduse „plante debile si imbatranite”, avortarea florilor, ofilirea si chiar moartea plantelor. Udara in exces dupa o perioada de seceta provoaca – craparea fructelor.

Udarea (irigarea) rosiilor se face cel mai usor, comod si ieftin cu ajutorul irigatiei prin picurare.

Umiditatea relativa a aerului, optima pentru tomate este in intervalul 60-70%;

Cultura tomatelor

Cultura tomatelor se practica in spatii protejate (sera, solar, tuneuri joase) cat si direct in camp sau gradina.

Fertilizarea se poate face utilizand tehnologii si produse de la: YARA.

Recoltarea tomatelor

Tomatele se pot recolta la maturitate fiziologica sau in parga (tomatele au post maturare “se coc chiar daca nu sunt pe planta”).

Toamna inainte de caderea primelor brume tomatele se recolteza si ca fructe verzi “gogonele” care se pot folosi la murat sau fierte si preparate (se poate face o salata asemanatoare cu cea de vinete “tope” dar ceva mai acrisoara).

Boli si daunatori la tomate

Bolile rasadurilor: Caderea si putrezirea plantutelor (Pythium spp.), Ofilirea fuzariana, Bacterioze;

Bolile tomatelor: Mana tomatelor, Alternarioza sau patarea neagra a tomatelor „solanaceelor”, Patarea cafenie, Mana la sol, Ofilirea fuzariana, Putregaiul tomatelor, Bacterioze, Putregaiul bazei tulpinii la tomate (Didymella lycopersici), Fainarea (Leveillula taurica), Boala Corky (Pyrenochaeta lycopersici), etc;