Horticultorul.ro

Familia: GROSSULARIACEAE

Denumire populara: Agrisul, Agrisul European

Denumire populara in alte limbi: engleza: Gooseberry, Common Gooseberry, European Gooseberry, English gooseberry; germana: Stachelbeere; franceza: groseille a maquereaux; italiana: uva spina; etc.

Denumire stiintifica: Ribes uva-crispa sin. Ribes grossularia, Grossularia reclinata, Ribes reclinatum, Ribes uva crispa subsp. uva-crispa

Origine, raspandire:

Arbust fructifer originar din Europa, Asia si Africa de Nord. In Romania se regaseste in flora spontana din zona Montana si Subalpina. Datorita plasticitatii ecologice mari se cultiva din zona de campie si pana in zonele montane.

Utilizare

Pomicola, Perdele forestiere, Planta ornamentala, Fixarea terenurilor in panta

Conditii de crestere si fructificare / Factorii de mediu:

Agrisul prefera solurile cu un pH de 6-7 dar suporta un pH in intervalul 4.8-7.5. Planta prefera solurile cu un continut ridicat de materie organica, reavene, afanate si bine drenate. Agrisul vegeteaza bine soluri mijlocii: lutoase, luto-argiloase, nisipo-lutoase, calcaroase (bogate in carbonati) dar le suporta si pe cele grele (argiloase);

In perioada de crestere si maturare a fructelor, lipsa apei afecteaza grav cantitatea si calitatea fructelor. Astfel la agris se impune obligatoriu irigarea prin picurare in perioadele de seceta;

Agrisul prefera temperaturi in intervalul 15…25ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 3ºC iar cea maxima absoluta de 39ºC. In perioada de repaus agrisul suporta temperaturi negative pana la -29 … -32 ºC (in functie de buna maturarea a lemnului). Cresterile tinere pot fi afectate de ger de la temperaturi < 0 ºC.

Cultura de agris se amplaseaza in locuri adapostite, ferite de vanturi puternice.

Taierea la agris se face primavara devreme.

Lumina – agrisul european vegeteaza bine in conditii de lumina si semiumbra.

 

Plantarea la agris se face in perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara) daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi peste 5°C.

Proprietati pomicole:

Agrisul va intra pe rod la 3-4 ani de la plantare.

Fructele (agrise sau strugurii nordului) sunt de tip baca; de 1-1.5 cm diametru; cu gust dulce-acrisor; de forma sferica, piriforma, ovoida; culoare: verde, galben, purpuriu, roz; cu nervuri evidente; pubescente sau glabre; solitare sau cate 2-3 (Vezi fig.). O planta matura de agris poate da circa 1-4 kg de fructe in functie de varietate.

La Agris se recolteaza agrisele la maturitatea de consum in iunie-iulie. Datorita spinilor, recoltarea se face cu dificultate.

Agrisele se consuma in stare proaspata sau preparate in: compot, gem, dulceata, bauturi racoritoare, vin, etc.

Agrisele contin la 100 g: Antioxidanti: (3.302 μ mol,  Sursa USDA Database for  ORAC – Oxygen Radical Absorption Capacity Value); valoare roteinc: 184 kJ (44 kcal); carbohidrati 10,2 g; rotein 0,8 g; vitamina C 27,7 mg; etc.

 

Descriere / Identificare:

Agrisul este un arbust fructifer;

Florile agrisului sunt: hermaphrodite, solitare sau 2-3, verzi sau roscate. Floarea are receptacul campanulat, paros; sepalele sunt de 2 ori mai lungi decat petalele. Agrisul infloreste in aprilie-mai.

Frunzele sunt caduce (cazatoare), semicirculare, cu baza cordata sau trunchiata, late de 2-5 cm, au 3-5 lobi adanc-serati, adesea pe partea inferioara pubescente (Vezi fig.);

Tulpinile au o pozitie erecta dar sub greutatea fructelor se arcuiesc, prezinta numerosi ghimpi;

Radacinile sunt bine dezvoltate cu o inradacinare profunda – marea majoritate a radacinilor se concentreaza in primii 0.4-0.6 m adancime dar pot ajunge si la 1,5 m.

Dimensiuni, soiuri:

Agrisul este un arbust fructifer a carui inaltime poate ajunge la 1-1.5 metri, in functie de varietate.

Soiuri de Agris: Verda (din 2007, fructe verzi), Virens (din 2007, fructe verzi), Rezistent de Cluj (fructe verzi), Hinnonmaki rosu (fructe purpurii), Invicta (fructe de culoare verde-galbui), Greenfinch (culoare verde-galbuie), etc.

Fertilizarea se face utilizand programele tehnologice specifice culturii  Agrisului.

 

Inmultirea Agrisului:

• Prin butasire – primavara cu butasi de 1 an lemnificati sau butasirea in verde cu lastari semilemnificati. Pentru o mai buna inradacinare se poate utililiza un stimulator de inradacinare ca: Radistim, Atonik;
• Prin marcotaj – se va aplica tehnica marcotajului prin musuroire sau simplu;
• Prin altoire – pe portaltoi de coacaz auriu ”cuisoare” (Ribes aureum).

Boli la agris:

• Fainarea americana a agrisului si coacazului (Sphaerotheca mors-uvae);
• Fainarea europeana la coacaz (Microsphaera grossulariae);
• Antracnoza coacazului si agrisului (Drepanopeziza ribis);
• Rugina coacazului si agrisului (Cronartium ribicola);
• Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea);
• Septorioza coacazului (Mycosphaerella ribis);
• Mana (Phytophthora cactorum);
• Viroze; etc.

Daunatori la agris:

• Afide – Paduchi de plante: Paduchele galben al agrisului (Cryptomyzus ribis), Paducele verde al agrisului (Aphis grossulariae), etc;
• Acarieni: Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae), etc;
• Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus);
• Paduchele fals testos al prunului (Parthenolecanium corni);
• Cotarul agrisului (Abraxas grossulariata);
• Viespea neagra a coacazului (Pristiphora pallipes);
• Viespea galbena a agrisului (Nematus ribesii);
• Clestarul coacazului (Cecidophyopsis ribis);
• Molia coacazului (Incurvaria capitella);
• Sfredelitorul lastarilor si tulpinilor (Synanthedon tipuliformis);
• Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus); etc.

Etichete: arbust decorativ, arbust fructifer, Arbusti fructiferi, Common Gooseberry, English gooseberry, European Gooseberry, Gooseberry, groseille a maquereaux, Grossularia reclinata, Ribes grossularia, Ribes reclinatum, Stachelbeere, uva spina

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul