Horticultorul.ro

nov. 02 2015

Ciresul Kordia

Ciresul KORDIADenumire stiintifica: Prunus avium  ‘Kordia’

Denumire  soi de cires:  Kordia, Attika, Techlovika II

Origine:  Techlovice – CEHIA, parintii sunt necunoscuti

Cercetarile au inceput in 1960, iar soiul a fost obtinut in  1999. In acest an a fost introdus in cultura, iar suprafetele cultivate s-au extins rapid in intreaga lume – datorita calitatilor sale superioare.

Soi excelent, rezistent la crapare in conditii de umiditate excesiva, datorata ploilor abundente din perioada de vara.

Vigoarea pomului: soi cu vigoare medie   (vigoarea este controlata de portaltoi).  In functie de portaltoi diametrul coroanei ajunge la 2.5-3 m pe Gisela 5, Krymsk 5 si inaltimea de 3-4 m.

Inflorire:  perioada de inflorire este la jumatatea lui aprilie (la jumatatea sezonului);

Perioada maturarii fructelor: soi mijlociu, dupa 15 iunie-iulie. Mai tarziu cu 7 zile comparativ cu soiul de cirese Regina.

Productia: odata intrat pe rodfructifica anual, uniform cu fructe de calitate excelenta.

Marimea fructului:  fructe de circa 9-10 grame cu diametru de 2,7 cm.

Culoarea fructului “pielitei”:  rosu-inchis la negru-lucios.

Forma fructului:  cordiforma-inima  (Vezi fig.).

Gustul: fructul este dulce, echilibrat (aciditate-zaharuri), cu aroma discreta

Pulpa: pietroasa (crocanta) si suculenta

Pastrarea fructelor: fructele pot fi pastrate pana la 20 zile, in conditii de depozitare speciale

Utilizare: consum in stare proaspata si procesate (gem, dulceata, compot).

Polenizare: este un soi cu flori autosteril si necesita polenzatori (Regina, Van, Sylvia, Ferrovia).

Intrarea pe rod: intra pe rod la 2-3 ani de la plantare, dar un randament bun se inregistreaza abia la 5 ani de la plantare (este foarte important si portaltoiul).

Cultivare: in gradini, livezi, dar altoit pe Gisela 5 se poate cultiva si la container (ghiveci).

Inmultire: Soiul de cires Kordia se altoieste pe portaltoi vegetativi (Gisela 5, Krymsk 5) sau generativi (din samanta) Visin, Cires, etc.

Fertilizarea pomilor fructiferi: se va face utilizand tehnologiile de fertilizare dezvoltate de: YARA.

Bolile ciresului: Monilioza (Monilinia laxa); Monilioza fructelor (Monilinia fructicola); Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena); Ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila sin. Corineum beijeinkii); Ciuruirea bacteriana a frunzelor (Xanthomonas campestris pv. pruni; Pseudomonas syringae pv. morsprunorum; Xanthomonas arboricola pv. Pruni); Cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens); Antracnoza – Patarea purpurie (Blumeriella jaapii sin. Coccomyces hiemalis); Fumagina (Capnodium salicinum); Fainarea  (Podosphaera clandestina); Patarea cafenie (Venturia cerasi); Rasucirea frunzelor (Apiognomonia erythrostoma); Boala frunzelor de argint „Silver leaf” (Chondrostereum purpureum).

Daunatori la cires:  Musca – Viermele cireselor – visinelor (Rhagoletis cerasi); Afide – Paduchele negru al ciresului (Myzus cerasi sin. Aphis cerasi); Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella); Molia-Viermele-Omida pielitei fructelor (Adoxophyes orana); Viermele prunului (Cydia funebrana); Gandacul paros (Epicometis hirta); Molia orientala a fructelor (Cydia molesta sin. Grapholita molesta); Omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar); Fluturele cu varful abdomenului auriu (Euproctis chrysorrhoea); Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea); Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus); Viespea neagra a ciresului (Caliroa cerasi); Molia florilor de cires (Argyresthia pruniella); Acarieni: Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae), Carabusul de mai – viermii albi (Melolontha melolontha); Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus); Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), etc.

Ciresul Kordia

Fig. 1 Ciresul Kordia

Ciresul Kordia

Fig. 2 Ciresul Kordia

Ciresul Kordia

Fig. 3 Ciresul Kordia

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Ciresul Kordia

Comments are closed at this time.

Cookies - Termeni si conditii