Coacazul alb (Ribes niveum) – origine, descriere, utilizare

aug. 03 2014

Coacazul alb (Ribes niveum) – origine, descriere, utilizare

Familia: GROSSULARIACEAE

Denumire populara: Coacaz alb

Denumire populara in engleza: White currant

Denumire stiintifica: Ribes niveum sin. Ribes rubrum

Origine, raspandire:

Coacazul alb este o varietate a coacazului rosu.

Arbust fructifer originar din Europa Centrala si Nordica si Asia de Est. Datorita plasticitatii ecologice mari se cultiva din zona de campie si pana in zonele montane.

Utilizare: Pomicola, Medicinala

Conditii de crestere si fructificare / Factorii de mediu:

Coacazul alb prefera solurile cu un pH de 6,5-7,5 dar suporta un pH in intervalul 6-8. Planta prefer solurile cu un continut ridicat de materie organica, reavene, afanate si bine drenate. Coacazul alb vegeteaza bine soluri mijlocii: lutoase, luto-argiloase, nisipo-lutoase dar le suporta greu si pe cele grele (argiloase);

In perioada de crestere si maturare a fructelor, lipsa apei afecteaza grav cantitatea si calitatea fructelor. Seceta prelungita si temperaturile de peste 30 ºC provoaca defolierea plantelor. Astfel la coacaz se impune obligatoriu irigarea prin picurare in perioadele de seceta prelungita;

Coacazul alb prefera temperaturi in intervalul 10…22ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 5ºC iar cea maxima absoluta de 30ºC. In perioada de repaus coacazul suporta temperaturi negative pana la -29 … -32 ºC (in functie de buna maturarea a lemnului). Florile sunt afectate de temperaturile < -4 ºC.

Cultura de coacaz se amplaseaza in locuri adapostite, ferite de vanturi puternice.

Taierea la coacaz se face primavara devreme.

Lumina – coacazul alb vegeteaza bine in conditii de lumina, semiumbra suportand si umbra. Plantele cultivate in conditii de umbra dezvolta internoduri lungi si o aroma mai putin intensa a fructelor.

Plantarea la coacaz se face in perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara) daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi peste 5°C.

Proprietati pomicole:

Coacazul alb va intra pe rod la 2-3 ani de la plantare. Capacitatea de rodire se mentine 6-8 ani dupa care ramurile de schelet intra in declin si trebuiesc inlocuite cu unele noi, prin taieri.

Fructele (coacazele albe) sunt de tip baca, de 0.7-1.1 cm, greutate 0,5-0.9 g/fruct, cu forma sferica, culoarea este alb-crem-galben auriu, sunt translucide, grupate in ciorchini lungi (Vezi fig.). O planta matura de coacaz alb poate da circa 3-5 kg de fructe in functie de varietate.

La coacazul alb se recolteaza ciorchinii, esalonat la maturitatea de consum in iunie-iulie.

Coacazele albe se consuma in stare proaspata sau conservate in preparate ca: gem, dulceata, sirop, bauturi racoritoare, lichior, ceai de fructe de padure (fructe uscate-deshidratate), fructe deshidratate, fructe congelate, etc.

Coacazele albe contin la 100g: Antioxidanti: (3.387 μ mol, Sursa USDA Database for ORAC- Oxygen Radical Absorption Capacity Value); valoare energetica: 234 kJ (56 kcal); carbohidrati 13.8 g; proteine 1.4 g; vitamina C 41 mg; etc.

Descriere / Identificare:

Coacazul alb este o specie arbustiva;

Florile coacazului alb sunt grupate in inflorescente – raceme lungi (5-10 cm), pendente. Floarea are caliciul scurt-campanulat; sepalele sunt glabre, verzi, spatulate, de 2-3 ori mai lungi decat petalele (Vezi fig.). Coacazul alb infloreste in aprilie-mai.

Frunzele sunt caduce (cazatoare), forma subrotunda, lung petiolate, au baza trunchiata sau cordata; 3-5 lobi dublu serati, glabre dar in tinerete pot fi pe partea inferioara pubescente (Vezi fig.);

Radacinile fibroase si bine dezvoltate sunt colonizate de ciuperci formand micorize (simbioza intre ciuperci si radacinile plantei de coacaz). Planta de coacaz alb are o inradacinare superficiala – marea majoritate a radacinilor se concentreaza in primii 30-45 cm adancime.

Dimensiuni: coacazul alb este un arbust a carui inaltime poate ajunge la 0.8-1.5 metri, in functie de varietate.

Soiuri de coacaz alb: Mărgăritar (din 2009), White Versailles, White Grape’ AGM, Blanka (Vezi fig.), White from Juteborg (Vezi fig.), etc.

Fertilizarea se face utilizand programele tehnologice specifice culturii de coacaz.

Inmultirea coacazului alb:

Prin butasire – primavara cu butasi de 1 an lemnificati sau butasirea in verde cu lastari semilemnificati. Pentru o mai buna inradacinare se poate utililiza un stimulator de inradacinare Radistim sau Atonik;
Prin marcotaj – se va aplica tehnica marcotajului prin musuroire;
Prin altoire – pe portaltoi de coacaz auriu ”cuisoare” (Ribes aureum).

Boli la coacaz:

Fainarea americana a agrisului si coacazului (Sphaerotheca mors-uvae);
Fainarea europeana la coacaz (Microsphaera grossulariae);
Antracnoza coacazului si agrisului (Drepanopeziza ribis);
Rugina coacazului si agrisului (Cronartium ribicola);
Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea);
Septorioza coacazului (Mycosphaerella ribis); Viroze, etc.

Daunatori la coacaz:

Afide – Paduchi de plante: Paduchele galben al agrisului (Cryptomyzus ribis), Paducele verde al agrisului (Aphis grossulariae), etc;
Acarieni: Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae), etc;
Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus);
Paduchele fals testos al prunului (Parthenolecanium corni);
Cotarul agrisului (Abraxas grossulariata);
Viespea neagra a coacazului (Pristiphora pallipes);
Viespea galbena a agrisului (Nematus ribesii);
Clestarul coacazului (Cecidophyopsis ribis);
Molia coacazului (Incurvaria capitella);
Sfredelitorul lastarilor si tulpinilor (Synanthedon tipuliformis), etc.