Horticultorul.ro

ian. 05 2021

Cultura Castanului comestibil: infiintare si ghid de intretinere

Cultura castanului comestibil este relativ-ușoara, daca se practica in zonele recomandate din Romania (zone cu condiții pedo-climatice optime) si daca se respecta tehnologia de cultura, efectuandu-se la timp toate lucrarile necesare in vederea obținerii unor recolte bogate si de calitate. Plantatiile de castan comestibil daca sunt bine ingrijite pot atinge varste de exploatare economica de pana la 130-140 ani.

Fructele se folosesc in alimentație umana prelucrate prin coacere, prăjire, fierbere intrand in compozitia a numeroase preparate culinare (tort, budinca, înghețata, etc). Fructele se folosesc si in industria alimentara pentru: faina de castane, etc.

Castan comestibil (Castanea sativa) este o specie Specie mediteraneana, raspandita in Peninsula Balcanica.

In Romania exista plantatii stravechi de castan comestibil in Oltenia (Tismana) si in Transilvania (Baia Mare). In Romania se întâlnește ca pom izolat in numeroase localități (Oradea, Arad, Beius, Lugoj, Zalau, Caransebes,  Simleul-Silvaniei, Lipova, Bucuresti, Voluntari, etc.).

Castanul comestibil cultiva in judete ca: Gorj (Polovragi, Tismana, Gureni, Hobița, Peștișani,  etc.);  Valcea (Horezu, etc.); Caraș-Severin (Oravița, Moldova Nouă, etc.); Maramureș (Baia Mare,  Șomcuta Mare, Baia Sprie, Tăuții de Sus, etc.);

CUPRINS:

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI

Temperatura (caldura)

Lumina

Umiditatea (apa)

Solul

Reactia solului pH-ul

 

CULTIVAREA CASTANULUI COMESTIBIL

Soiuri de castan comestibil

INFIINTAREA LIVEZILOR DE CASTAN

Pregătirea terenului

Pichetarea terenului

Polenizarea livezilor de castan

Plantarea castanului comestibil

Sisteme de cultura

 

LUCRARI DE INGRIJIRE

Lucrari ale solului

Tăierea castanului comestibil

Irigarea castanului comestibil

Fertilizarea castanului comestibil

Recoltarea castanelor comestibile

Bolile castanui comestibil

Daunatorii castanui comestibil

 

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI PENTRU CULTIVAREA CASTANULUI COMESTIBIL

Temperatura  (caldura) –  Castanul comestibil (Castanea sativa) este o planta ce prefera temperaturi in perioada de vegetație in intervalul 18-29 ºC. Temperatura maxima absoluta de 33ºC.

In perioada de repaus vegetativ (toamna tarziu-iarna-primavara devreme)  temperatura minima de la care mugurii de rod  pot fi afectati de ger variaza intre -23  … -26 ºC in funcție de soi.

Lumina – castanul comestibil este o specie care in tinerețe: pana la vârsta de 6-7 ani (la plantatiile infiintate cu plante inmultite vegetativ); pana la varsta de 10-12 ani (la plantele înmulțite prin sămânța) prefera semi-umbra. Odată intrate pe rod plantele de castan comestibil sunt iubitoare de lumina (prefera locurile însorite).

La livezile de castan comestibil înființate pe terenuri in panta se vor alege preferabil cele cu expozițiile: Sudica; Sud-Vestica; Sud-Estica.

Umiditatea (apa):  plantația de castan comestibil necesita intre 700-1300 mm  PMA (precipitații medii anuale); pentru plantatia de castan comestibil este importanta distribuția cat mai uniforma a precipitațiilor si prezenta lor in perioadele / fenofazele critice.  Irigarea plantatiei de castan comestibil (livezilor de castan comestibil) este obligatorie, in zonele sau perioadele / fenofazele critice si secetoase din an (cand valorile scad sub minimul indicat sau verile sunt toride). Irigarea prin picurare se va face moderat si face ori de cate ori este nevoie si mai ales in momentele (fenofazele) critice, intervalele lungi de seceta prelungita si in perioadele toride din vara, etc.

In lipsa apei in sol la parametri optimi (conditii de seceta), castanul comestibil intra târziu pe rod (la 18-20 ani), fructifica puțin, are fructe de slaba calitate (sub potențialul soiului), are creșteri vegetative slabe, etc.

Umiditatea excesiva din sol (băltirea-stagnarea apei) chiar pe perioade scurte afectează grav plantele de castan comestibil.

Este obligatoriu ca adâncimea pânzei de apa freatica la plantațiile de castan comestibil (livezile de castan comestibil) sa se situeze sub 4-5 m adâncime.

Solul:

Castanul comestibil (Castanea sativa)   este pretențios  fata de sol, prefera solurile fertile sau mediu-fertile, bine drenate (permeabile pentru aer si apa), profunde si reavene; Castanul comestibil vegetează bine pe solurile mijlocii  (argilo-nisipoase, lutoase, luto-nisipoase,),  fara calcar „specie calcifuga” (vegetează pe soluri ce au sub  1,8 % carbonat de calciu „CaCO3”  activ).

Reactia solului: Castanul comestibil  vegetează pe solurile cu un pH moderat acid (5-6,5);

CULTIVAREA  CASTANULUI COMESTIBIL

Castanul comestibil (Castanea sativa)     este un pom fructifer ce poate atinge înălțimea maxima de 15-20 metri cu un diametru al coroanei de 10-20 metri.

Castanul comestibil intra târziu pe rod: plantatiile infiintate cu pomi înmulțiți vegetativ (altoire, marcotaj, etc.) vor intra pe rod in anul 6-8 de la plantare si vor economic produce din anul 15-17 de la plantare; iar plantațiile înființate cu pomi înmulțiți din sămânța  vor intra pe rod din anii 9-12 de la plantare si vor economic produce din anul 20-25 de la plantare.

Soiurile de castan comestibil

Soiurile de castan comestibil (Castanea sativa) provin in general din selecții de biotipuri valoroase.

Soiuri cultivate in Romania: Polovraci, Iza, Hobița,  Mara, Tismana, Bouche de Betizac, etc.

INFIINTAREA LIVEZILOR – PLANTATIILOR DE CASTAN COMESTIBIL

Livezile – plantațiile de castan comestibil (Castanea sativa) se înființează in zonele unde conditiile pedo-climatice o permit, preferabil  pe versanții cu expoziție Sudica, Sud-Vestica, Sud-Estica; preferabil cu pante sub 8%;  etc.

Pregătirea terenului pentru plantarea castanului consta in:

Desfundatul terenului (afanarea adanca) se va efectua  la o adancime de cca. 35-40 cm cu cateva luni inainte de plantare. Pe terenurile in panta lucrarea de desfundat se va efectua pe directia curbelor de nivel. Lucrarea de desfundat este urmata  de lucrarea de nivelarea de suprafață.

Scarificarea terenului inlocuieste lucrarea de  desfundat iar aceasta se efectueaza in cu cateva luni inainte de plantat. Se practica scarificarea in cruce (in doua directii) la o adancime de 35-40 cm. Lucrarea de scarificare va fi urmata de mobilizarea adanca a solului  (aratura adanca) care se face  toamna, printr-o aratura la 30 cm, sau sapat la cazma urmata de nivelarea de suprafata.

Lucrarea de nivelare de suprafata a terenului se face cu ajutorul cultivatorului, combinatoarelor, grapei cu disc (se practica discuirea pe doua directii), grapei cu colti, etc. In grădini mărunțim si nivelam cu ajutorul frezei sau motocultorului (motosapei) echipate cu freza sau unelte manuale (sapa si grebla).

Fertilizarea de baza (înainte de desfundat sau dupa caz aratura adanca) se poate face cu îngrășăminte organice (gunoi de grajd 30 t/ha) si  îngrășăminte chimice: 90 kg/ha fosfor (P), 70 kg/ha potasiu (K).

Pichetarea terenului se poate face in funcție de necesitați in: patrat, dreptunghi, triunghi echilateral, chincons (pe terenurile in panta > 5,7 grade, randurile se dispun pe directia curbelor de nivel).

Polenizarea livezilor de castan comestibil este atât entomofila „facuta de catre insecte” (se face cu ajutorul albinelor; etc.) cat si anemofila  „făcută cu ajutorul  vântului”  (polenul este purtat de vânt).

Soiurile de castan comestibil pot fi:

♦  autofertile (polenizarea se poate face si cu propriul polen;  pot poleniza alte soiuri) sunt majoritatea soiurilor cultivate in Romania. Chiar daca soiurile de castan comestibil sunt autofertile, in conditii ideale este recomandata polenizarea încrucișata prin cultivarea mai multor soiuri in aceiași parcela (3 soiuri diferite într-o parcela, se vor planta soiuri diferite alternativ 2 rânduri grupate, astfel încât distanta intre soiurile diferite sa nu fie prea mare 20-25 m).

♦  autosterile (polenizarea nu se poate realiza cu polenul propriu din diferite motive), acestea necesita polen străin de la soiuri compatibile – bune polenizatoare si cu aceiași perioada de inflorire); Soiurile autosterile de castan comestibil sunt putine dar exista si au nevoie obligatoriu de un soi bun polenizator situat in apropiere (la 20-25 m). Se recomanda cca. 3 soiuri intr-o parcela dispuse in randuri in raport de 2 : 1 (2 raduri din soiul de baza si 1 rand din soiul polenizator) astfel incat distanta intre plantele din soiuri diferite (ce trebuie polenizate) sa nu depaseasca 20-25 m.

Infiintarea plantatiilor de castan comestibil  face utilizand plante (material saditor) certificate ca sunt libere de agenti patogeni (virusi, bacterii, ciuperci, fitoplasme), obtinute in pepiniere autorizate care garanteaza autenticitatea (soiului si portaltoiului) si calitatea; adaptate conditiilor pedo-climatice din zona in care dorim sa infiintam plantatia.

Plantarea pomilor de castan comestibil  se face in toamna (dupa aparitia primelor brume si  caderea totala a frunzelor), sau  primavara (1 martie – 10 aprilie). Scurtarea  / tăierea parții aeriene a pomilor abia plantați se face doar primavara devreme (in martie, chiar daca au fost plantați in toamna).

Plantarea  pe teren desfundat  si soluri solurile mijlocii (lutoase,  luto-nisipoase, argilo-lutoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 40 cm latime x 40 cm lungime  x 35 cm adâncime.

Plantarea pe celelalte terenuri (scarificat, doar arat adanc, nearat, teren nedesfundat) pe solurile mijlocii (lutoase,  luto-nisipoase, argilo-lutoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 50 cm lățime x 50 cm lungime  x 50 cm adâncime. Gropile pot avea forma pătrata (forma ideala pentru rădăcini) sau circulara si pot si săpate manual (la cazma)  sau mecanizat.

Sisteme de cultura la Castanul comestibil

Sistemul extensivclasic” (livezi clasice de castan comestibil) – pentru acest sistem se utilizeaza distante mari de plantare (acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mare).  Plantarea castanului comestibil  se face la distanta de 9-10  m intre randuri si 9-10 intre pomi pe rand.  In funcție de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 100 plante / ha (pentru o distanta de 10 m intre randuri si 10 m  intre plante pe rand).

 

Sistemul intensiv  (livezi intensive de castan comestibil) – pentru acest sistem se utilizeaza distante medii de plantare (acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mijlocie si mica).  Plantarea castanului comestibil se face in funcție de vigoare  la distanta de 7-9 m intre rânduri si 58 m intre pomi pe rând.  In funcție de distanta intre rânduri si cea dintre plante pe rând sunt necesare cca. 178 plante / ha (pentru o distanta de 8 m intre randuri si 7  m  intre plante pe rand).

LUCRARI DE INGRIJIRE IN LIVEZILE DE CASTAN COMESTIBIL

Completarea golurilor este necesara, intrucat din diverse motive unele plante nu s-au prins si au pierit. Lucrarea se face toamna (an I) sau primavara  (an II).

Lucrari ale solului:

In plantatiile de castan comestibil solul poate fi menținut la alegere in functiie de cultura si conditiile pedo-climatice intr-unul din sistemele:

  • la nivel de de ogor negru (solul este menținut in permanenta lucrat ‘afanat’ si fara buruieni, acest sistem se aplica obligatoriu in primii 4 ani in livezile de castan comestibil). Toamna inainte de intrarea in repaus vegetativ (cu 2 saptamani inainte de ingalbenirea totala a frunzelor), pe intervalul dintre randuri se va afectua o aratura la mica adancime (12 cm).  In sezonul de vegetatie (mai-august)  pe intervalul dintre randuri se vor efectua numeroase prasile mecanizate (prasile cu freza, cultivator, discuit, etc.).  Pentru a putea afana solul si combate buruienile  pe rand, se fac numeroase prașile manuale (cu sapa) la 5 cm adancime. Începând din anul 5 in livezile conduse pe forme de coroana cu trunchi (de 50 cm)  se pot face pe rand  prasile mecanizate  (la 5 cm adancime) utilizând echipamente moderne cu palpator.
  • cu spatiul dintre randuri inierbat in benzi (înierbarea se poate face din anul 4 de la infiintarea plantatiei de castan comestibil), iar pe parcursul sezonului de vegetatie vom efectua cositul periodic. Linia rândului va fi menținuta libera de buruieni pe o latine de 2 m, astfel pentru zona de pe linia randului se poate proceda la:   erbicidare  cu erbicide specifice (omologate) sau afanarea superficiala manuala  la 5 cm adancime (mentinerea solului lucrat “ogor negru”, lucrare efectuata manual cu sapa).

 

Tăierea la Castanul comestibil

Tipul / Forma arhitectonica de coroana la castanul comestibil  este cea specifica sistemului de cultura si vigorii soiului:  Vas (cu 3 brate), Vas aplatizat (cu 3 brate), Piramida mixta, Piramida neetajata (Leader), etc.

Taierile de formare a coroanei pomilor se efectueaza preferabil doat in verde iar taierea  in uscat se face doar excepțional primăvara devreme.

Rolul tăierilor de formare a coroanei pomilor este acela de a realiza cat mai repede intr-un timp cat mai scurt, forma arhitectonica de coroana aleasa si potrivita sistemului de cultura ales, etc.

Taiera de fructificare / intretinere la castanul comestibil  se face in verde sau in uscat (primăvara devreme – utilizand mastic de taiat pentru acoperirea ranilor) pentru: eliminarea ramurilor uscate, eliminarea de ramuri rupte,  eliminarea ramurilor afectate de boli, suprimarea drajonilor, suprimarea lastarilor lacomi, întinerirea pomilor, etc.

Irigarea la castanul comestibil este recomandata in:  momentele (fenofazele) critice, intervalele lungi de seceta prelungita si in perioadele toride din vara (iunie-august).  S-a constatat ca irigarea la castanul comestibil va conduce la: o dezvoltare armonioasa a pomilor; un important spor de producție, etc.

Irigarea se face utilizând preferabil un sistem de irigare prin picurare (1-2 linii de picurare amplasate aerian la 40-50 cm inaltime). Norma de udat se stabilește in funcție de:  tipul de sol; deficitul de precipitatii / apa in sol; fenofaza (cresterea fructelor, etc.) si faptul ca solul trebuie sa fie suficient aprovizionat cu apa / umectat pana la adâncimea la care sunt repartizate majoritatea radacinilor.

Odata cu irigarea prin picurare, se poate face la nevoie si fertilizarea faziala  prin  administrarea de ingrășăminte hidrosolubile.

Atentie !!! Excesul de umiditate in sol (băltirea-stagnarea apei) chiar pe perioade scurte afectează grav plantele de castan comestibil  .

 

Fertilizarea anuala  la plantația de castan comestibil intrata pe rod

Fertilizarea de baza  anuala efectuata cu ingrasaminte complexe NPK  granulat (aplicat in benzi pe linia randului). Sunt de preferat îngrășămintele cu eliberare lenta – prelungita (slow release) sau controlata.

Fertilizarea faziala se poate face prin fertirigare – ‘fertigare’ utilizand ingrasaminte de inalta calitate;

Se pot face si numeroase  fertilizari foliare, pentru a completa necesarul de macro si microelemente nutritive necesar pomilor si combaterea / prevenirea carentelor / clorozelor.

Fertilizarea se poate face utilizand tehnologii si produse de la: YARA.

Atentie !!!   Fertilizarea trebuie sa se faca dupa un program/tehnologie de fertilizare adaptat si in concordanta cu  rezerva de elemente nutritive din sol, determinate in urma analizelor agrochimice de laborator. Programele tehnologice de fertilizare se intocmesc pe fenofaze si cuprind: fertilizarea de baza anuala, fertilizarea faziala si fertilizarea foliara.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fertilizantul (ingrasamantul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Recoltarea Castanelor comestibile

Livezile de castan comestibil intra pe rod la vârsta de 7-12 ani când produce cca. 4,5-9 kg castane / pom.  Plantele de castan comestibil  intra pe rod economic  in anul 20-25 de la plantare (cand productia va fi de cca. 25 kg/pom). Producția de castane comestibile ajunge la 4-5 t / ha (la vârsta pomilor de 20 ani) si 10 t/ha (la vârsta pomilor de 50 ani).

Recoltarea castanelor comestibile se realizeaza in intervalul septembrie – noiembrie prin scuturarea ramurilor pomilor, in momentul cand involucrul (cupa fructifera, ghimpata ce se desface in 4 valve) cu spini este crapat si se elibereaza cu usurinta castanele comestibile (2-3 achene globuloase “castana – maroánă”).

Bolile castanui comestibil:  Patarea frunzelor de castan (Mycosphaerella punctiformis sin. Mycosphaerella maculiformis),  Boala de cerneala (Cryphonectria parasitica), Cancerul scoartei (Cryphonectria parasitica sin. Endothia parasitica), etc.;

Daunatorii castanui comestibil: Gargarita castanelor (Curculio elephas), Viespea galicola a castanului (Dryocosmus kuriphilus), Cariul scoartei (Xylosandrus germanus), Carabus de Mai (Melolontha melolontha), Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus), Cotarul verde (Operophtera brumata), Cotarul brun (Erannis defoliaria sin. Erannis defoliaria), Caprioare, Iepuri de camp, etc.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul, fertilizantul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Cultura Castanului comestibil: infiintare si ghid de intretinere

Comments are closed at this time.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.

Cookies - Termeni si conditii