Horticultorul.ro

apr. 22 2020

Cultura de Mure: plantare, infiintare, intretinere, soiuri, recoltare

Cultura de Mure  este relativ – usoara, daca se respecta tehnologia de cultura, efectuandu-se la timp toate lucrarile necesare in vederea obtinerii unor recolte bogate si de calitate. Plantele de Mur de gradina nu au nevoi deosebite fata de factorii climatici si eco-pedologici.

Murul de gradina (Rubus spp.) este un arbust obtinut prin incrucisari si selectii, in vederea realizarii varietatilor horticole: cu sau fara spini, cu fructe mari, cu diferite culori si gusturi, etc. De la mur  se  utilizează fructele „murele” de tip polidrupe (numeroase drupeole grupate si prinse de receptacul), de 1-2 cm diametru, greutate de 6-16,5 g/fruct (Vezi fig.), forma este globuloasa, conica, oblonga; culoare neagra-violacee, purpurie (Vezi fig.) cu gust dulce-acrisor. O planta matura de mur de cultura poate da circa 3-5 kg de fructe, in functie de soi.

 

CUPRINS:

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI

Temperatura

Vantul

Lumina

Umiditatea (apa)

Solul

Reactia solului – pH

 

CULTIVAREA MURULUI DE CULTURA

Soiuri de Mur

Infiintarea culturii de Mur

Pregatirea terenului pentru plantare

Plantarea murului

Instalarea sistemului sustinere

 

LUCRARI DE INGRIJIRE

Completarea golurilor

Taierea plantelor de mur

Irigarea

Recoltarea murelor

Fertilizarea anuala

Combaterea bolilor si daunatorilor

 

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI PENTRU CULTURA DE MURE  

Temperatura  –  murul de gradina este o planta ce prefera temperaturi in intervalul14…20ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 4ºC, iar cea maxima absoluta de 28ºC. In perioada de repaus, partea aeriana a murului de gradina poate suporta temperaturi negative de pana la -18 … -24 ºC (soiurile fara spini sunt mai sensibile, iar cele cu spini sunt mai rezistente la ger). Gerurile extreme in perioada de iarna (> -15…-18 ºC) pot afecta întâi mugurii sau pot  compromite total (se usuca) partea aeriana (tulpinile fructifere).

Vantul – cultura de nur de cultura se amplasează in locuri adăpostite, ferite de vânt si curenti de aer rece.

Lumina – murul de gradina vegeteaza si fructifica abundent  in conditii de lumina (locuri insorite – temperament de lumina). Totusi, planta vegeteaza bine si in conditii de semiumbra (dar dezvolta internoduri/tulpini lungi si are fructe ceva mai putine). La umbra, cresterile vegetative sunt puternice (cu internoduri si tulpini foarte lungi), iar fructificarea este afectata (scade calitatea si cantitatea fructelor).

Pentru ca este o planta iubitoare de lumina, murul de cultura prefera terenurile cu expozitie sudica, sud-vestica, sud-estica.

Intrucat este o specie iubitoare de lumina este recomandata (unde este posibila) o orientare a randurilor Nord-Sud.

Umiditatea (apa): plantele de mur de cultura prefera solul reavan. In perioada de crestere/dezvoltare si maturare a fructelor, lipsa apei afecteaza grav cantitatea si calitatea acestora. Astfel, la murul de cultura se impune obligatoriu irigarea prin picurare in perioadele de seceta (in verile toride si secetoase), pentru a obtine o productie de calitate (fructe mari) si pentru a prevenii uscarea plantelor.

Planta de mur de cultura  nu tolerează excesul de umiditate in sol (la nivelul radacinilor).

Plantatia de mur de cultura nu se înființează pe terenuri cu pânza de apa freatica la suprafață (apa freatica trebuie sa fie la adâncimi mai mari de 1,5-2 m);

Solul:  planta de mur de gradina prefera solurile cu un continut ridicat de materie organica, reavene, afanate si bine drenate. Murul de gradina vegeteaza bine in soluri mijlocii: lutoase, luto-argiloase, nisipo-lutoase si argiloase. Se întâmpla frecvent ca la unele soiuri, in situația unor soluri bogate in carbonați de calciu (CaCO3) sa apară cloroze puternice pe frunze/lastari. Clorozele prezente frecvent la unele soiuri  pot afecta grav plantele si producția;

Reactia solului: murul de cultura suporta solurile cu un pH de 6,3-7,2.

 

CULTURA DE MUR DE CULTURA 

Murul de gradina (Rubus spp.) este o specie arbustiva (arbust fructifer de tip liana), a carei inaltime ajunge la 2-2,5  metri (tulpinile pot fi târâtoare, semierecte, erecte si ajung la lungimi de pana la 6-8 metri), iar diametrul tufei la 1,8-2 m (in apropierea varstei de 2-3 ani).

Cultura de mur de cultura este mentinuta pana la 17 ani.

Soiuri de Mur de Cultura: 

Soiurile de  mur de cultura  in mare majoritate sunt  autofertile si diploide. Polenizarea la murul de cultura este entomofila (se realizeaza cu ajutorul bondarilor, albinelor, etc.).

Dintre soiurile de mur de gradina enumeram:

Soiuri cu ghimpi/spini (en- thorny):  Felix (din 2001); Dar 8 (din 2006); Dar 24 (din 2006); Ouachita, Karaka Black. Black Butte, Black Magic, Agawam, Bedford Giant, etc.

Soiuri fara spini (en- thornless canes): Thornfree;  Triple Crown, Loch Ness; Smoothstem; Apache, Adrienne, Arapaho,  Helen, Navaho, Chester, Black Diamond, Diksen,  Black Satin,  Chester (mai rezistent la inghet/ger),  etc.

Infiintarea culturii de Mur de Gradina

Culturile de mur de gradina se infiinteaza preferabil pe terenuri plane sau foarte slab inclinate (o panta de maximum 13°, pentru a putea fi lucrat mecanizat cu usurinta).

Pentru ca este o planta iubitoare de lumina, murul de gradina prefera terenurile cu expozitie sudica, sud-vestica, sud-estica.

Pregatirea terenului pentru plantare  consta in:

Scarificarea terenului in cruce, la o adancime de 50  este recomandata mai ales la culturile înființate pe soluri compacte, grele (argiloase). Scarificarea terenului in cruce înlocuiește cu succes lucrarea de desfundat la 40 cm.

Mobilizarea adanca a solului  (aratura adanca) se face  toamna (cu 4-6 saptamani înainte de plantat), printr-o arătura la 30-35 cm, sau săpat la cazma.

Fertilizarea de baza inainte de plantat se poate face cu ingrasaminte complexe (NPK + microelemente de tip 12-11-18 in doza de 100 kg/ha) incorporate in sol. La fertilizarea de baza  se pot adauga si ingrasaminte organice (gunoi de grajd bine fermentat „mranita” 10 t/Ha).

Inainte de pichetat si plantat, solul se marunteste si se niveleaza cu ajutorul cultivatorului, combinatoarelor, grapei cu disc, grapei cu colti, etc. In gradini, maruntim si nivelam cu ajutorul frezei, motocultorului (motosapei) echipate cu freza sau unelte manuale (sapa si grebla).

Infiintarea culturii de mur  se face utilizand  material obtinut prin marcotaj, etc. Se pot utiliza plante de 1-2 ani, cu sau fara pamant pe radacini. In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 4.000 plante / ha (pentru o distanta de 2,5 m intre randuri si 1 m intre plante pe rand). Este recomandat  ca  la plantare, sa introducem si un tutore (țăruș de 2-2,5 m) pe care sa palisam (legam) vertical  tulpinile/lastarii de mur pana la instalarea sistemului de susținere.

Plantarea la mur se face in functie de vigoarea soiului, la distanta de 2,5 – 4,5 m intre randuri si 1 – 2 m intre plante pe rand. Este de preferat sa plantam murul de cultura  toamna (dupa intrarea in repaus vegetativ complet, la 2 saptamani dupa ce au cazut frunzele), dar se poate face plantatul pe toata  perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara), daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi peste 5°C. Plantarea se face in gropi de 40 cm latime x 40 cm  lungime x 40 cm adancime. Plantele (marcotele) de mur fara pamant pe radacini (cu radacinile nude)  se introduc in groapa cu maxim 5  cm mai adanc decat adancimea din pepiniera. Plantele la ghiveci (cu pamant pe radacini) se introduc in sol la aceiasi adancime ca cea din ghiveci.

Plantarea la murul de gradina se face in perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara devreme) daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi peste 5°C.

Instalarea unui sistem de sustinere de tip spalier  monoplan – asemanator cu cel pentru vita de vie (diferă doar numarul de sarme/etaj si distantele intre sarme)  este absolut necesara la murul de cultura. Sistemul de sustinere se instaleaza in anul I (1) sau  II (2), iar tulpinile de mur se vor palisa pe etajele de sârmele ale spalierului sub forma de evantai. Sistemul de susținere de tip spalier monoplan ușurează mult: lucrările solului, erbicidatul, cositul, recoltatul, combaterea bolilor si daunatorilor, etc.

Palisarea/legarea  tulpinilor/lastarilor de sistemul de sustinere se face  utilizand: sfoara de legat din cânepa sau plastic; rafie, alte deșeuri textile, etc.

LUCRARI DE INGRIJIRE LA CULTURA DE MUR

Completarea golurilor este necesara, întrucât din diverse motive unele plante nu s-au prins si au pierit. Lucrarea se face toamna, după intrarea in repaus vegetativ. Completarea golurilor se poate face usor si prin marcoraj de varfuri in sezonul de vegetatie.

Pentru a putea afana solul pe rand,  se fac prasile manuale (cu sapa).

Pe perioada sezonului de vegetatie se pot face (la culturile la care intervalul dintre randuri nu este inierbat) pe intervalul dintre randuri circa 3-4 prașile superficiale (la adancimea de 5-8 cm) mecanizate (prasile cu freza, cultivator, discuit, etc.). A se avea in vedere ca in functie de umiditatea solului aceasta lucrare poate genera praf in aer care se va depune pe organele plantei (inclusiv pe fructe).

Atentie !!! in perioada de creștere-dezvoltare-maturare/recoltare a fructelor NU se efectueaza lucrari care generează praf. Există riscul ca praful depus pe fructe sa le faca improprii pentru utilizare.

La culturile de mur de cultura se poate face înierbarea  intervalului dintre randuri  (inierbarea se face in anul III de la plantare), unde vom efectua cositul periodic.

 

Taierea  plantelor de mur

Murul de cultura fructifica  incepand din anul 2 de la plantare (pe tulpinile de 1 an formate in anul 1, dupa fructificare – tulpinile purtatoare de rod se vor usca), iar productia maxima o are la 3-4 ani de la plantare.

Tulpinile purtătoare de muguri de rod sunt tulpini de 1 an si lastarii anticipati prezenti pe acestea.

Pe ramurile de rod se gasesc (exceptand zona bazala) mugurii micști:  dintr-un mugur mixt ia nastere un lastar care se termina cu inflorescenta de tip corimb.

Taierea la murul de cultura se efectuează in uscat (in perioada de repaus vegetativ), primavara (martie-aprilie).

Tulpinile de mur de cultura  purtatoare de rod, vor da rod doar un (1) singur an, dupa care acestea vor fi eliminate (primavara, cand au varsta de 2 ani). Se taie de  la baza toate tulpinile de (2) doi ani care practic s-au uscat (se observa usor intrucat poarta pe ele urmele fructificarii din anul precedent si se usuca partea superioara);

Tulpinile tinere  pornite de la colet care au un (1)  an (tulpini care sunt verzi in totalitate), se scurteaza la inaltimea de 2-2,5  metri, iar lastarii anticipati aflați pe acestea, se scurtează la 50 cm. Se retin in urma taieriii 3-5 tulpini/planta (cele mai viguroase si bine garnisite cu lastari/ramuri anticipati).

Se elimina ca la orice taiere, toate tulpinile uscate sau slab dezvoltate.

Se paliseaza  de sarmele sistemului de sustinere tulpinile ramase in urma taierii (maxim 3-5 tulpini/planta). Palisare / legarea se face sub forma de evantai.

In sezonul de vegetatie se recomanda palisarea tuturor tulpinilor/lastrailor/copililor pe sistemul de sustinere, astfel incat varful acestora sa nu atinga solul intrucat se inmultesc usor (marcotaj de vârf) si excesiv (mai ales anumite soiuri). Este important de stiut ca tulpinile al caror varf a inradacinat ,se dezvolta si fructifica slab.

Palisarea/legarea  tulpinilor/lastarilor de sistemul de sustinere se face  utilizand: sfoara de legat din cânepa sau plastic; rafie, alte deșeuri textile, etc.

Irigarea la murul de cultura este obligatorie pentru a mentine solul reavan, pentru a prevenii uscarea prematura a plantelor si pentru a  obtine fructe de calitate. Irigarea se va face in perioadele toride si secetoase din vara (sau in perioadele de seceta prelungita), utilizand preferabil un sistem de irigare prin picurare. Norma de udat se stabileste in functie de:  deficitul de precipitatii/apa in sol, fenofaza, etc. Odata cu irigarea prin picurare, se poate face la nevoie si fertilizarea faziala, prin  administrarea de îngrășăminte hidrosolubile. Irigarea se face pana cel mult finele lunii  august, dupa care se intrerupe treptat pentru a permite o buna maturare/coacere  a lemnului tulpinilor si anticipatilor, creând astfel o buna rezistenta la inghet.

Recoltarea fructelor de mur de cultura

Recoltarea murelor se face manual si eșalonat (pe măsura ce ajung la maturitate) in intervalul iulie-august. Recoltarea se face aproape de coacerea deplina când fructul se desprinde ușor.

Eșalonarea producției pe parcursul celor 2 luni este asigurata prin intermediul soiurilor.

Fructele de Mur de gradina (Rubus spp.)  sunt de tip polidrupe (numeroase drupeole grupate si prinse de receptacul), de 1-2 cm diametru, greutate de 6-16,5 g/fruct (Vezi fig.), forma este globuloasa, conica, oblonga; culoare neagra-violacee, purpurie (Vezi fig.) cu gust dulce-acrisor. Drupeolele (EN-drupelet) – sunt drupe foarte mici, carnoase, contin un (1) sambure si formeaza fructul de zmeura, mur.

In functie de soi productia de mure poate ajunge la 8-10 t/ha.

Recoltarea diurna se face dimineata (dupa ce s-a luat roua).

Murele  se consuma in stare proaspata (imediat dupa recoltarem intrucat sunt perisabile) sau in preparate ca: gem, dulceata, sirop, bauturi racoritoare, lichior, prajituri, ceai de fructe de padure (fructe uscate-deshidratate), fructe deshidratate, fructe congelate, vin, etc.

Fertilizarea anuala  la cultura de mur

Fertilizarea de baza  anuala efectuata in intervalul (15 februarie-15 martie) cu: ingrasaminte complexe (NPK + microelemente, cca 50 kg/ha) granulate.

Fertilizarea faziala se poate face pe parcursul sezonului de vegetație utilizând fertilizanți  hidrosolubili sau lichizi administrați prin intermediul sistemului de irigare prin picurare.

Se pot face si fertilizari foliare, pentru a completa necesarul de macro si microelemente nutritive necesar plantelor de mur si combaterea carentelor/clorozelor.

Fertilizarea se poate face utilizand tehnologii si produse de la: YARA.

Atentie !!! Fertilizarea trebuie sa se faca dupa un program/tehnologie de fertilizare adaptat si in concordanta cu  rezerva de elemente nutritive din sol, determinate in urma analizelor agrochimice de laborator (de sol si frunze). Programele tehnologice de fertilizare se intocmesc pe fenofaze si cuprind: fertilizarea de baza anuala, fertilizarea faziala si fertilizarea foliara.

 

Combaterea bolilor si daunatorilor la mur

Tratamentele pentru combaterea bolilor si daunatorilor sunt adaptate sensibilitatilor manifestate de anumite soiuri dar si frecventei/presiunii atacului.

Boli la murul de gradina-cultura:

  • Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea);

Daunatori la murul de gradina-cultura:

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul, fertilizantul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Fig. 1  Cultura de Mur (Rubus spp.)

Fig. 2  Cultura de Mur (Rubus spp.)

Fig. 3  Cultura de Mur (Rubus spp.)

Fig. 4  Cultura de Mur (Rubus spp.)

Fig. 5  Cultura de Mur (Rubus spp.)

Fig. 6  Cultura de Mur (Rubus spp.)

Fig. 7  Cultura de Mur (Rubus spp.)

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Cultura de Mure: plantare, infiintare, intretinere, soiuri, recoltare

Comments are closed at this time.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.

Cookies - Termeni si conditii