dec. 06 2020
Cultura Gutuiului: infiintare si ghid de intretinere
Cultura Gutuiului este posibila pornind de la litoralul Marii Negre, câmpie, si pana in zonele de deal. Înființarea si întreținerea unei plantații de gutui este posibila daca se respecta tehnologia de cultura, efectuandu-se la timp toate lucrările necesare in vederea obținerii la timp a unor recolte bogate si de calitate. Plantațiile de gutui daca sunt bine îngrijite pot atinge vârste de exploatare economica de pana la 25-30 ani.
Gutuile au ca destinație: prepararea de dulceața, compot, peltea, marmelada, sucuri, prăjituri, sosuri, murături; băuturi alcoolice (distilate, etc), consumul fructelor in stare proaspăta; etc.
Gutuiul (Cydonia oblonga) se presupune ca isi are originea in Persia (Iran, Irak), Caucaz, Turkistan. Gutuiul a fost cunoscut si luat in cultura inca din antichitate de catre greci (se regaseste mentionat in inscrisurile lui Homer) si romani, care il denumeau ‚marul de aur’ si il apreciau pentru fructele parfumate si florile mari si colorate in roz.
FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI PENTRU CULTIVAREA GUTUIULUI
Temperatura (caldura) – gutuiul (Cydonia oblonga) este o planta ce prefera temperaturi in perioada de vegetatie in intervalul 10-30 ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 7ºC iar cea maxima absoluta de 35ºC. Cresterile vegetative (lastari si frunze) tinere pot fi afectate de inghet la temperaturi < -1 ºC.
In perioada de repaus vegetativ (toamna tarziu – iarna – primavara devreme) temperatura minima de la care mugurii de rod micști pot fi afectați de ger este situata < -16 … -25 ºC (temperatura diferă in funcție de sensibilitățile fiecărui soi).
Ingheturile de revenire (temperaturi scazute care se inregistreaza dupa, 1-2 saptamani cu zile calduroase care au declansat intrarea in vegetatie / inflorirea / fructificarea si care se pot inregistra primavara) din primavara pot afecta rar gutuiul, totusi florile sunt afectate de temperaturi sub -1,5 ºC florile sunt afectate in procent foarte mare iar fructele legate sunt afectate de temperaturi sub -1,6…-2 ºC.
Lumina – gutuiul este o specie iubitoare de lumina (prefera locurile însorite), temperament de lumina.
La plantele de gutui care nu beneficiaza de suficianta lumina se poate intampla ca: diferențierea mugurilor de rod micsti sa fie deficitara; apare fenomenul de degarnisire a coroanei (ramurile care nu beneficiaza de suficienta lumina se usuca), scade longevitatea plantatiei, etc.
Pentru a beneficia de lumina suficienta este important ca orientarea randurilor in plantatiile de gutui sa se faca preferabil pe directiile: N-S; NE-SV; NV-SE.
La livezile de gutui infiintate pe terenuri in panta se vor alege preferabil cele cu expozițiile: Sudica; Sud-Vestica; Sud-Estica.
Umiditatea (apa): plantația de gutui necesita un optim situat intre 700 – 900 mm precipitatii medii anuale (PMA) si un minim de 500 mm PMA, pentru plantatia de gutui este deosebit de importanta distributia cat mai uniforma a precipitatiilor (in perioada de vegetatie) si prezenta precipitatiilor in perioadele / fenofazele critice. Irigarea plantatiei de gutui se impune in zonele cu precipitatii reduse sau perioadele / fenofazele critice suprapuse pe intervale secetoase din an (cand valorile scad sub minimul indicat sau verile sunt toride) si la sistemele de cultura intensiva. Irigarea prin picurare se va face moderat si face ori de cate ori este necesar, mai ales in momentele / fenofazele critice.
Precipitatiile in exces (ploile) in perioada sezonului de vegetație si o umiditate atmosferica ridicata conduc frecvent la aparitia de boli grave la gutui (focul bacterian la gutui, putregaiuri, etc.).
Umiditatatea atmosferica relativa (umiditatea din aer) pentru gutui se incadreaza in parametri optimi la cca. 75 %. Seceta excesiva si prelungita poate conduce la: o diferentiere redusa a mugurilor de rod micsti pentru anul urmator, fructe mici (sub potentialul soiului si de slaba calitate), etc.
Este obligatoriu ca adâncimea pânzei de apa freatica la plantațiile de gutui (livezile de gutui) sa se situeze sub 1,5 m.
Solul:
Gutuiul este relativ pretentios fata de sol prefera solurile fertile, bine drenate (permeabile pentru aer si apa), profunde si reavene; Gutuiul vegeteaza bine (prefera) pe solurile solurile mijlocii (lutoase, luto-argiloase), dar si grele (argiloase).
Gutuiul nu suporta in general valori de peste 8 % Carbonat de Calciu activ. Depășirea valorilor de toleranta in privința Carbonatului de Calciu activ va conduce la cloroze.
Reactia solului: parul prefera un pH slab acid (6 -6,5), dar totuși suporta valori mai largi – un pH in intervalul: moderat acid- neutru (5,5-7).
CULTIVAREA GUTUIULUI
Gutuiul (Cydonia oblonga) este un pom fructifer de tip arbustoid (formeaza natural o tufa), ce poate atinge inaltimea maxima de 4 – 6 metri cu un diametru al coroanei de 3 – 4,5 metri.
Gutuiul intra pe rod încă din anul 2-3 de la plantare: in funcție de sistemul de cultura, soi, etc.
Soiurile de gutui (Cydonia oblonga)
Soiurile de gutui se impart dupa perioada de recoltare a fructelor si coacere astfel: soiuri timpurii (1-15 septembrie), soiuri mijlocii (15 septembrie-15 octombrie), soiuri tarzii (15 octombrie – inceput de noiembrie).
Dintre soiurile de gutui cele mai cultivate in Romania sunt: Aurii, Moldovenesti, Aromate, de Husi, de Constantinopol, de Portugalia, de Leskovatz, etc.
INFIINTAREA LIVEZILOR – PLANTATIILOR DE GUTUI
Livezile – plantatiile de gutui se infiinteaza pe versantii cu expozitie Sudica, Sud-Vestica, Sud-Estica; pe terenuri cu continut redus (< 8 %) de carbonati (CaCO3) si in zone cu precipitatii medii anuale de > 500 mm (altfel se impune obligatoriu irigarea).
Pregatirea terenului pentru plantarea gutuiului consta in:
Desfundatul terenului (afanarea adanca) se poate face doar pe solurile profunde si care nu prezinta Carbonati de Calciu – CaCO3 peste 8 %. Prin lucrarea de desfundare exista riscul de aducere a carbonatilor din profunzime la suprafata solului (la nivelul radacinilor) iar in final, excesul de Carbonati poate face mai mult rau decat bine. Lucrarea de desfundat se va efectua la o adancime de cca. 60 cm in perioada de vara (cu 3-4 luni inainte de plantare). Pe terenurile in panta (> 10%) lucrarea de desfundat se va efectua pe directia curbelor de nivel. Lucrarea de desfundat este urmata de lucrarea de nivelarea de suprafață.
Scarificarea terenului inlocuieste lucrarea de desfundat si nu are dezavantajul de a aduce Carbonații de Calciu din profunzime la suprafața, aceasta se efectueaza in vara. Se practica scarificarea in cruce (in doua directii) la o adancime de 60 cm. Lucrarea de scarificare va fi urmata de mobilizarea adanca a solului (aratura adanca) care se face toamna, printr-o aratura la 35 cm, sau sapat la cazma urmata de nivelarea de suprafata.
Lucrarea de nivelare de suprafata a terenului se face cu ajutorul cultivatorului, combinatoarelor, grapei cu disc, grapei cu colti, etc. In gradini maruntim si nivelam cu ajutorul frezei sau motocultorului (motosapei) echipate cu freza sau unelte manuale (sapa si grebla).
Fertilizarea de baza (inainte de desfundat sau dupa caz aratura adanca) se poate face cu ingrasaminte organice (gunoi de grajd 20 t/ha) si ingrasaminte chimice / minerale: 60 kg/ha fosfor (P), 50 kg/ha potasiu (K).
Pichetarea terenului se poate face in functie de necesitati in: patrat, dreptunghi, triunghi echilateral, chincons (pe terenurile in panta > 5,7 grade, randurile se dispun pe directia curbelor de nivel).
Polenizarea livezilor de gutui este făcută de către insecte „entomofila” si se face cu ajutorul: albinelor (sunt necesari 4 stupi „familii de albine”/ha), bondarilor, etc.
Soiurile de gutui sunt autofertile (polenizarea se poate face si cu propriul polen). Chiar daca soiurile sunt autofertile si la acestea este recomandata polenizarea încrucișata pentru a creste procentul de legare a fructelor dar si calitatea acestora. In general este recomandata plantarea a minim doua soiuri într-o parcela;
Distanta pentru polenizare intre soiuri (polenizare incrucisata) intr-o parcela pentru a putea fi posibila polenizarea in conditii optime, nu trebuie sa depaseasca 50 m.
Infiintarea plantatiilor de gutui se face utilizând plante (material săditor) certificate ca sunt libere de agenti patogeni (virusi, bacterii, ciuperci, fitoplasme), obtinute in pepiniere autorizate care garanteaza autenticitatea (soiului si portaltoiului) si calitatea; adaptate conditiilor pedo-climatice din zona in care dorim sa înființam plantația.
Plantarea pomilor de gutui se face preferabil in toamna (dupa aparitia primelor brume si caderea totala a frunzelor; perioada optima recomandata întrucât pomii plantați in toamna au procent mai ridicat de prindere comparativ cu cei plantați in primăvară), sau in primavara devreme (martie).
Plantarea pe teren desfundat si soluri grele (argiloase) se face in gropi de 70 cm latime x 70 cm lungime x 70 cm adancime, iar pe solurile mijlocii (lutoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 40 cm latime x 40 cm lungime x 40 cm adâncime.
Plantarea pe celelalte terenuri (scarificat, doar arat adanc, nearat, teren nedesfundat) si soluri grele (argiloase) se face la 80 cm lățime x 80 cm lungime x 70 cm adâncime, iar pe solurile mijlocii (lutoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 70 cm latime x 70 cm lungime x 60 cm adancime. Gropile pot avea forma patrata (forma ideala pentru radacini) sau circulara si pot si sapate manual (la cazma) sau mecanizat.
Sisteme de cultura la Gutui
Sistemul extensiv „clasic” (livezi clasice de gutui) – pentru acest sistem se utilizeaza soiuri de vigoare mare si distante mai mari de plantare. Plantarea gutuiului in sistem „clasic” se face la distanta de 5 m intre randuri si 3 – 4 m intre pomi pe rand. In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 500 plante / ha (pentru o distanta de 5 m intre randuri si 4 m intre plante pe rand).
Sistemul intensiv (livezi intensive de gutui) – pentru acest sistem se utilizeaza soiuri de vigoare medie si distante mai mici / medii de plantare. Plantarea gutuiului se face la distanta de 3-4 m intre randuri si 2-2,5 m intre pomi pe rand. In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 1000 plante / ha (pentru o distanta de 4 m intre randuri si 2,5 m intre plante pe rand).
LUCRARI DE INGRIJIRE IN LIVEZILE DE GUTUI
Completarea golurilor este necesara, întrucât din diverse motive unele plante nu s-au prins si au pierit. Lucrarea se face toamna târziu (an I) sau primavara devreme (an II).
Lucrări ale solului:
In plantațiile / livezile de gutui solul poate fi menținut la alegere in funcție de cultura si condițiile pedo-climatice intr-unul din sistemele:
- la nivel de de ogor negru (solul este mentinut in permanenta lucrat ‘afanat’ si fara buruieni, acest sistem se aplica obligatoriu in anul 1 si 2 in livezile de gutui). Toamna inainte de intrarea in repaus vegetativ (cu 3-4 saptamani inainte de caderea frunzelor), pe intervalul dintre randuri se va afectua o aratura la mica adancime (10-15 cm). In sezonul de vegetatie (mai-august) pe intervalul dintre randuri se vor efectua numeroase prasile mecanizate (prasile cu freza, cultivator, discuit, etc.). Pentru a putea afana solul si combate buruienile pe rand, se fac numeroase prasile manuale (cu sapa) la 5-8 cm adancime. Începând din anul 4 in livezile conduse pe forme de coroana cu trunchi (de 50 cm) se pot face pe rand prasile mecanizate (la 5-8 cm adancime) utilizând echipamente moderne cu palpator.
- cu spatiul dintre randuri inierbat in benzi (înierbarea se poate face din anul al 3-lea de la infiintarea plantatiei de gutui). Pe parcursul sezonului de vegetatie vom efectua cositul periodic iar totodata va proceda si la mentinerea – libera de buruieni prin erbicidare a zonei le-a lungul randurilor (0,7 m stanga si 0,7 m dreapta). O alta varianta de-a lungul randului de pomi ar fi mentinerea solului lucrata, astfel incepând din anul 4 in livezile conduse pe forme de coroana cu trunchi (de 50 cm) se pot face pe rand prasile mecanizate (la 5-8 cm adancime) utilizând echipamente moderne cu palpator.
Taierea la Gutui
In funcție de sistemul de cultura ales (clasic, intensiv, gradinile populatiei – gospodarie) se va alege după plantare si tipul / forma de coroana (forma arhitectonica de taiere la gutui).
Taierile de formare a coroanei pomilor se efectueaza in uscat (taierea in uscat la gutui se efectuează in perioada de repaus vegetativ, momentul optim fiind in primavara devreme) si in verde: ciupit (indepartarea varfului erbaceu al lastarului), scurtare lastari (indepartarea varfului semilemnificat al lastarului), plivit lastari (eliminat lastari erbacei care nu sunt necesari).
Rolul taierilor de formare a coroanei pomilor “gutuilor” este acela de a realiza cat mai repede, in funcție de sistemul de cultura o plantație intrata pe rod economic. Plantațiile de gutui pot intra pe rod cel mai devreme din anul 2-3 de la plantare si pot produce economic din anul 5 de la plantare (plantatiile intensive), si din anul 6-7 de la plantare (plantatiile clasice). Forma arhitectonica de coroana aleasa si obtinuta prin taieri (in uscat si in verde) odată realizata, va stimula si grăbi intrarea pomilor economica pe rod, va asigura formarea de coroane aerisite, luminate (scade astfel presiunea atacului de boli si daunatori, asigura o buna diferentiere a mugurilor de rod, etc.), echilibrate, etc.
Tipuri – forme de coroane la gutui
Tipul / Forma arhitectonica de coroana la gutui va fi aleasa cu grija in funcție de: vigoarea soiului, sistemul de cultura, etc.
Forme/tipuri de coroane pentru sistemul extensiv „clasic”: Piramida mixta întrerupta , etc.;
Forme/tipuri de coroane pentru sistemul intensiv: Tufa vas, Vas, Tufa, Palmeta liber aplatizata, etc.;
Tăierea de fructificare / producție la gutui este adaptata: normării numărului optim de ramuri de rod (ramura lunga, măciulia, coarne de melc) prezente pe pom; pentru a norma producția de fructe; pentru a menține coroanele aerisite si luminate; etc. Se vor realiza tăieri de fructificare in uscat „repaus vegetativ total” (perioada optima pentru taiere la gutui este după 1 martie si pana la BBCH 01 Dezmugurire „momentul umflării mugurilor”).
Irigarea la gutui este obligatorie in intervalele de seceta prelungita din sezonul de vegetație (când valorile scad sub optimul indicat sau verile sunt toride), in momentele critice: inainte de dezmugurire, inainte de inflorit, dupa inflorit, creștere fructe, diferențiere muguri de rod, etc.
Irigarea se face utilizând preferabil un sistem de irigare prin picurare (1-2 linii de picurare). Norma de udat se stabilește in funcție de: tipul de sol; deficitul de precipitații / apa in sol; fenofaza si faptul ca solul trebuie sa fie suficient aprovizionat cu apa / umectat pana la adancimea la care sunt repartizate majoritatea radacinilor (aceasta variaza in functie de portaltoi, 30 – 50 cm). In general cantitatea de apa variază intre 15 – 40 l apa / pom / udare.
Odata cu irigarea prin picurare, se poate face la nevoie si fertilizarea faziala prin administrarea de îngrășăminte hidrosolubile.
Fertilizarea anuala la plantația de gutui pe rod
Fertilizarea de baza anuala efectuata in fenofaza de BBCH 53-54 (dezmugurit) cu: ingrasaminte complexe NPK cu eliberare lenta (produs granulat, aplicat in benzi pe rand).
Fertilizarea faziala prin fertirigare – ‘fertigare’ utilizand ingrasaminte de inalta calitate;
Se pot face si numeroase fertilizari foliare, pentru a completa necesarul de macro si microelemente nutritive necesar pomilor de gutui si combaterea / prevenirea carentelor / clorozelor.
Fertilizarea se poate face utilizând programele tehnologice specifice culturii gutuiului.
Atentie !!! Fertilizarea trebuie sa se faca dupa un program / tehnologie de fertilizare adaptat si in concordanta cu rezerva de elemente nutritive din sol, determinate in urma analizelor agrochimice de laborator. Programele tehnologice de fertilizare se întocmesc pe fenofaze si cuprind: fertilizarea de baza anuala, fertilizarea faziala si fertilizarea foliara.
“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fertilizantul (ingrasamantul) conform recomandarilor de pe eticheta”
Recoltarea Gutuilor
Livezile de gutui intra pe rod in anul 3 de la plantare (livezile intensive). Productia de gutui la hectar variază intre 20-50 t/ha in funcție de sistemul de cultura si agrotehnica aplicata.
Recoltarea fructelor de gutui se face atunci cand acestea au atins proprietatile specifice soiului (culoarea pielitei, aroma, puful de pe fructe a cazut sau se sterge cu usurinta) chiar si in luna noiembrie (gutuile suporta temperaturile apropiate inghetului).
Pulpa gutuilor are o suculenta redusa, este usor inecacioasa, este tare si prezinta sclereide (aglomerări de celule lignificate prezente in jurul cavitații seminale ‘ovarului’ si in toata masa pulpei fructului). La soiurile de gutui perioada de pastrare pentru soiurile de gutui tarzii este de cateva luni in condiții de depozitare normale (beciuri, pivnite, etc.).
Gutuile se utilizează la: prepararea de dulceața, compot, peltea, marmelada, sucuri, prăjituri, sosuri, murături; băuturi alcoolice (distilate, cidru, lichior, etc), obținerea de fructe deshidratate, consumul fructelor in stare proaspăta; etc.
Combaterea bolilor si daunatorilor la gutui
Tratamentele in sezonul de vegetatie (in verde) pentru combaterea bolilor si daunatorilor in plantatiile de Gutui sunt numeroase si sunt adaptate fenofazelor (stadii de crestere, dezvoltare & fructificare) in care se gaseste pomul. Pentru detalii suplimentare cititi … Tratamente la Gutui.
Bolile gutuiului: Focul bacterian la gutui (Erwinia amylovora); Patarea bruna a frunzelor si fructelor (Diplocarpon maculatum); Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena); Fainarea gutuiului (Podosphaera clandestina); Fumagina (Capnodium salicinum); Noul cancer al marului, parului si gutuiului (Valsa ceratosperma); Cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens); Viroze – ACLSV (Apple chlorotic leaf spot virus); Declinul parului, gutuiului (Phytoplasma pyri), etc. Pentru detalii suplimentare cititi articolul … Bolile Gutuiului.
Boli (putregaiuri) de depozit la gutui: Potebniamyces discolor, Monilinia fructigena, Penicillium expansum, Pezicula alba, Glomerella cingulata, Pezicula malicorticis, Botryotinia fuckeliana, Phytophthora cactorum, Venturia inaequalis, Alternaria alternata, Ploeospora herbarum, Stemphylium botryosum, Phialophora malorum, Phialophora spp., Sphaeropsis spp., Rhizopus stolonifer, Ploeospora allii, Nectria galligena, Fusarium avenaceum, etc.
Daunatorii gutuiului: Viermele marului, parului, gutuiului (Cydia pomonella); Molia orientala a fructelor (Cydia molesta); Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella); Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana); Gargarita florilor de mar, par, gutui (Anthonomus pomorum); Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus); Cotarul verde (Operophtera brumata); Minatorul marmorat (Phyllonorycter blancardella); Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus); Afide – Paduchele verde (Aphis pomi); Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea); Fluturele cu varful abdomenului auriu (Euproctis chrysorrhoea); Molia vargata (Anarsia lineatella); Carabusul de mai – viermii albi (Melolontha melolontha); Cariul scoartei (Scolytus rugulosus); Iepurele de camp (Lepus europaeus); Capriorul (Capreolus capreolus), Caini tineri, etc. Pentru detalii suplimentare cititi articolul … Daunatorii Gutuiului.
“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul, fertilizantul) conform recomandarilor de pe eticheta”
Categorie: Pomi fructiferi
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Cultura Gutuiului: infiintare si ghid de intretinere