Horticultorul.ro

Cultura Piersicului cu numeroasele sale varietati/soiuri (piersici propriu-zise, piersici pentru industrializare „Pavii”, piersici plate, piersici nectarine, piersici nectarine plate, piersici nectarine-brugnone) ce acopera o plaja mare de preferinete si nevoi este printre culturile pomicole care ofera rapid profit si satisfactie, intrucat pomii intra devreme pe rod. Infiintarea si intretinerea unei plantatii de piersic (cu toate varietatile sale) este posibila daca se respecta tehnologia de cultura adaptata sistemului de cultura (extensiv „clasic”, intensiv), efectuandu-se la timp toate lucrarile necesare in vederea obținerii la timp a unor recolte precoce, bogate si de calitate. Plantatiile de piersic, daca sunt bine ingrijite pot atinge varste de exploatare economica de pana la 8-17 ani.

Fructele  au ca principala destinatie consumul in stare proaspata, urmata de industrializare (pentru soiurile dedicate): gem, dulceata, sucuri, compot, fructe congelate, fructe deshidratate, bauturi alcoolice obtinute prin distilare, etc.

Piersicul (Prunus persica) este o specie originara din NV Chinei, unde se intalneste in flora spontana. Piersicul a fost luat in cultura pentru prima data in China cu 4.000 ani in urma, dupa care a fost adus in Persia (Iran).

Grecii si romanii au gasit si luat piersicul din Persia (unde credeau ca isi are si originea), l-au cultivat si raspandit in intreaga Europa incepand cu anii 300-400 i. Hr.

In Romania, cultura piersicului este limitata de pretentiile ridicate fata de caldura, sensibilitatea manifestata de acesta la inghet.

 

 

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI PENTRU CULTIVAREA PIERSICULUI

 

Temperatura  (caldura) –  piersicul (Prunus persica) este o planta ce prefera temperaturi in perioada de vegetatie in intervalul 20-33 ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 7ºC, iar cea maxima absoluta de 35ºC. Cresterile vegetative (lastari si frunze) tinere pot fi afectate de inghet la temperaturi sub 5 ºC.

In perioada de repaus vegetativ (toamna tarziu-iarna-primavara devreme)  temperatura minima de la care mugurii de rod  (mugurii floriferi) pot fi afectati de ger, variaza intre -18  … -22 ºC, in functie de soi (soiurile timpurii sunt mai sensibile la ger decât cele tardive „tarzii”; soiurile de piersic nectarin sunt mai sensibile la ger).

Pomii de piersic intra rapid in vegetatie (iarna-primavara), dupa o perioada de cca. 1 saptamana in care temperaturile au trecut de 7 ºC.

Pentru inflorire, polenizare si legare, fructe piersicul are nevoie detemperaturi mai mari de 10 ºC … 12 ºC.

Ingheturile de revenire (temperaturi scazute care se inregistreaza dupa  1-2 saptamani cu zile calduroase care au declansat intrarea in vegetatie/inflorirea/fructificarea si care se pot inregistra la sfarsitul iernii, „in februarie” sau primavara martie-aprilie) din primavara, pot afecteaza frecvent si grav fructificatia la piersic, intrucat acasta infloreste (sub -2 ºC, florile sunt afectate in procent de peste 50%) si leaga fructele (< -1 ºC, fructele sunt afectate si cad in procent de peste 60%) timpuriu.

Livezile / plantatiile de piersic se vor amplasa in zone ferite de curentii de aer rece.

 

Lumina – piersicul este o specie iubitoare de lumina (prefera locurile însorite), temperament de lumina. La piersicul cultivat in locuri cu lumina deficitara (semiumbra, expozitie Nordica, densitate prea mare de plante – ar acestea se umbresc intre ele), va avea o crestere lenta, fructele au o calitate slaba (slab colorate, gust deficitar), apare fenomenul de degarnisire a bazei ramurilor de schelet „sarpante” (ramurile de la baza pier iar fructificarea se muta in partea superioara a coroanei), etc.

Pentru  a  beneficia de lumina suficienta este important ca orientarea randurilor in plantatiile de piersic sa se faca preferabil pe directiile: N-S; NE-SV; NV-SE.

La livezile de piersic infiintate pe terenuri in panta, se vor alege preferabil cele cu expozițiile: Sudica; Sud-Vestica; Sud-Estica.

 

Umiditatea (apa): plantatia de piersic necesita un optim situat intre 900-1100 mm – precipitatii medii anuale (PMA) si un minim de 750 mm PMA, pentru plantatia de piersic este deosebit de importanta distributia cat mai uniforma a precipitatiilor si prezenta lor in perioadele/fenofazele critice.  Irigarea plantatiei de piersic (livezilor de piersic, nectarin, etc.) este obligatorie, in zonele sau perioadele / fenofazele critice si secetoase din an (cand valorile scad sub minimul indicat sau verile sunt toride). Irigarea prin picurare se va face moderat si ori de cate ori este nevoie,  mai ales in momentele (fenofazele) critice (BBCH 79 cca. 90 la suta din dimensiune finala fruct – inainte de maturare fructe, etc.), intervalele lungi de seceta prelungita si in perioadele toride din vara (iunie, iulie), întrucât planta prefera solul reavăn, iar irigarea este necesara pentru dezvoltarea ramurilor de rod valoroase, etc.  Excesul de umiditate in sol in perioada de parga – maturare a fructelor, poate conduce rapid la craparea pielitei si scaderea continutului in substanta uscata si zaharuri (fructele nu au gust).

Umiditatea excesiva din sol (băltirea-stagnarea apei) chiar pe perioade scurte afectează grav plantele de piersic, conducând la  uscare prematura prin asfixierea radiculara.

Este obligatoriu ca adâncimea pânzei de apa freatica la plantațiile de piersic (livezile de piersic) sa se situeze sub 3 m.

 

Solul:

Piersicul este pretentios  fata de sol, prefera solurile fertile, bine drenate (permeabile pentru aer si apa), profunde si reavene; Piersicul vegeteaza bine pe solurile  mijlocii  (lutoase, luto-argiloase) si usoare (luto-nisipoase, nisipoase). Piersicul suporta greu solurile grele (argiloase) care alături de umiditatea excesiva din sol, pot crea premizele uscarii premature la piersic.

Piersicul nu suporta solurile cu Carbonat de Calciu (CaCO₃)  de peste  3 % (la portaltoi de piersic din samanta),  peste 4-5 % (la portaltoi mirobolan) si peste 7-10 % (la portaltoi migdal). Piersicul nu suporta valori de peste 7-12 % Carbonat de Calciu activ (valoarea diferă in funcție de portaltoi) si apare frecvent cloroza ferica.

Reactia solului: piersicul  prefera un pH moderat-acid – slab acid (5,5-6,3), dar totuși suporta valori mai largi – un pH in intervalul:  moderat acid- neutru (5-7,2);

 

 

CULTIVAREA  PIERSICULUI

Piersicul (Prunus persica)  este un pom fructifer ce poate atinge inaltimea maxima de 3 – 8 metri cu un diametru al coroanei de 2-5 metri.

Piersicul intra rapid pe rod si produce economic inca din anul 2-3 de la plantare in sistemul de cultura intensiv.

 

Soiurile de PIERSIC

Soiurile de piersic sunt numeroase si variate, astfel incat sa satisfaca numeroase cerinte pentru consum in stare proaspata sau industrializare.

Soiuri de Piersic Propriu zise (Prunus persica):

♦  cu Maturare Extratimpurie si Timpurie (15 iunie-31 iulie):  Alexia, Amalia, Antonia, Cardinal, etc;

♦  cu Maturare Mijlocie – in luna august: Cecilia, Champion, Congres, Triumf, Veteran, etc;

♦  cu Maturare Tarzie – Foarte Tarzie (25 august –  octombrie): Flacara, Gladis, Redskin, Victoria, etc.

Soiuri de piersic – Nectarin (Prunus persica nucipersica):

♦  cu Maturare Extratimpuriie – Timpurie (15 iunie-31 iulie):  Alice, Cora, Costin, Tina, etc;

♦  cu Maturare Mijlocie – in luna august:  Flavortop, Independence, Liviu, Venis, etc;

♦  cu Maturare Tarzie – Foarte Tarzie (25 august –  octombrie):  Fantasia, Late Fair, Sweet lady, etc.

Soiuri de piersic cu Piersici  Plate  (Prunus persica var. platycarpa): Alex, Filip, Florin, Herastrau, Platicarp, etc;

Soiuri de Piersic pentru Industrie “Pavii”: Catherine sel I, BabyGold 5, BabyGold 6, Fortuna, etc;

Soiuri de Piersic pentru Industrie ” Pavii Turtite”: Filip, Herastrau, etc;

Soiuri de piersic – Nectarin  Plate: Creola, Liana, Marina, etc;

Soiuri de Piersic Nectarin – Brugnone: Anemona, Valerica, etc.

INFIINTAREA LIVEZILOR – PLANTATIILOR DE PIERSIC

Livezile-plantatiile de piersic se infiinteaza in zonele de campie (unde clima o permite,  pe versantii cu expozitie Sudica, Sud-Vestica, Sud-Estica;  pante <10% si ferite de curenti de aer rece), pe terenuri cu continut redus (< 3-7%) de carbonati (CaCO₃) si in zone cu precipitatii medii anuale de > 750-900 mm.

Nu se pot infiinta plantatii / livezi de piersic după piersic, care a avut ca si portaltoi, piersic sau piersic dupa cires, intrucat radacinile portaltoiului ramase in sol, pe o perioada lunga de timp, elibereaza prin descompunere  substanțe inhibitoare; sau apare fenomenul de oboseala a solului. Pe aceste terenuri se poate reveni cu piersic dupa cca. 20 ani.

 

 

Pregatirea terenului pentru plantarea piersicului consta in:

Desfundatul terenului (afanarea adanca) se poate face doar pe solurile profunde si care nu prezinta Carbonati de Calciu – CaCO₃ peste 3-7 %, in functie de portaltoi. Pe solurile cu  Carbonati de Calciu – CaCO₃ in exces, lucrarea de desfundare,  va face mai mult rau decat bine, prin aducerea carbonatilor din profunzile la nivelul radacinilor. Lucrarea de desfundat se va efectua  la o adancime de cca. 50-60 cm in perioada de vara (cu 3-4 luni inainte de plantare). Pe terenurile in panta, lucrarea de desfundat se va efectua pe directia curbelor de nivel. Lucrarea de desfundat este urmata  de lucrarea de nivelarea de suprafață.

Scarificarea terenului inlocuieste lucrarea de  desfundat si nu are dezavantajul de a aduce Carbonatii de Calciu din profunzime la suprafata, aceasta se efectueaza  vara. Se practica scarificarea in cruce (in doua directii) la o adancime de 50-70 cm, lucrarea se poate face vara. Lucrarea de scarificare va fi urmata de mobilizarea adanca a solului  (aratura adanca) care se face  toamna, printr-o aratura la 30 cm sau sapat la cazma, urmata de nivelarea de suprafata.

Lucrarea de nivelare de suprafata a terenului se face cu ajutorul cultivatorului, combinatoarelor, grapei cu disc, grapei cu colti, etc. In gradini, maruntim si nivelam cu ajutorul frezei sau motocultorului (motosapei) echipate cu freza sau unelte manuale (sapa si grebla).

Fertilizarea de baza (inainte de desfundat sau dupa caz aratura adanca) se poate face cu ingrasaminte organice (gunoi de grajd 40-50 t/ha) si  ingrasaminte chimice: 120 kg/ha fosfor (P), 100 kg/ha potasiu (K).

 

 

Pichetarea terenului se poate face in functie de necesitati in: patrat, dreptunghi, triunghi echilateral, chincons (pe terenurile in panta > 5,7 grade, randurile se dispun pe directia curbelor de nivel).

Instalarea sistemului de sustinere este obligatorie si se face pentru anumite tipuri de culturi, forme de coroana, portaltoi. Lucrarea se va efectua in primavara anului I sau II.

 

Polenizarea livezilor de piersic este facuta de catre insecte „entomofila” (se face cu ajutorul albinelor, bondarilor, etc.),  in mica masura si de vant. Deosebit de importanta pentru polenizarea piersicului este vremea in perioada/zilele  infloritului la piersic, intrucat albinele zboara si polenizeaza optim la temperaturi peste 15°C, in zile fara vant si precipitatii.

 

 

Soiurile de piersic sunt autofertile (polenizarea se poate face si cu propriul polen;  pot poleniza alte soiuri). Chiar daca soiurile sunt autofertile, este recomandat pentru a creste procentul de legare a fructelor cultivarea mai multor soiuri (cu aceeași perioada de inflorire, ce au aceiași perioada de recoltare a fructelor, aceiași destinație a fructelor, aceleasi sensibilitati la boli si daunatori – pentru a putea face aceleași lucrări fitosanitare) in aceeași parcela.

Infiintarea plantatiilor de piersic  se face utilizand plante (material saditor) certificate, care sunt libere de agenti patogeni (virusi, bacterii, ciuperci, fitoplasme), obtinute in pepiniere autorizate care garanteaza autenticitatea (soiului si portaltoiului) si calitatea; adaptate conditiilor pedo-climatice din zona in care dorim sa infiintam plantatia.

 

Plantarea pomilor de piersic se face atat toamna (dupa aparitia primelor brume si  caderea totala a frunzelor, perioada optima recomandata), cat  si primavara (martie).

Plantarea  pe teren desfundat  pe solurile mijlocii (lutoase, luto-argiloase) si usoare (nisipoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 35 cm latime x 35 cm lungime  x 35 cm adancime. Plantarea pe celelalte terenuri (scarificat, doar arat adanc, nearat, teren nedesfundat) pe solurile mijlocii (lutoase) si usoare (nisipoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 40 cm latime x 40 cm lungime  x 40 cm adancime. Gropile pot avea forma patrata (forma optima pentru radacini) sau circulara  si pot si sapate manual (la cazma)  sau mecanizat. Dimensiunile la care este sapata groapa vor fi corelate si cu vigoarea portaltoiului, intrucat adancimea sistemului radicular difera.

 

Sisteme de cultura la Piersic

Sistemul extensiv „clasic” (livezi clasice de piersic) – pentru acest sistem se utilizeaza distante mari de plantare, acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mare.  Plantarea piersicului se face la distanta de 6  m sau 5 m intre randuri si 5 sau 4 m intre pomi pe rand.  In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 500 plante / ha (pentru o distanta de 5 m intre randuri si 4 m  intre plante pe rand).

 

Sistemul intensiv  (livezi intensive de piersic) – pentru acest sistem se utilizeaza distante mici de plantare, acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mijlocie  sau  mica.  Plantarea piersicului  se face la distanta de 4  m intre randuri si  2-3 m intre pomi pe rand.  In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 1250 plante / ha (pentru o distanta de 4 m intre randuri si 2 m  intre plante pe rand).

 

LUCRARI DE INGRIJIRE IN LIVEZILE DE PIERSIC

Completarea golurilor este necesara, intrucat din diverse motive unele plante nu s-au prins si au pierit. Lucrarea se face toamna târziu (an I) sau primavara devreme (an II).

Lucrari ale solului:

In plantatiile de piersic solul poate fi menținut la alegere in functiie de cultura si conditiile  pedo-climatice, intr-unul din sistemele:

• cu spatiul dintre randuri inierbat in benzi (inierbarea se poate face din anul 3 de la infiintarea plantatiei de piersic), iar pe parcursul sezonului de vegetatie vom efectua cositul periodic. Linia randului va fi mentinuta libera de buruieni pe o latine de 1-1,5 m, astfel pentru zona de pe linia randului se poate proceda la:   erbicidare  cu erbicide specifice (omologate) sau afanarea superficiala manuala  la 5 cm adancime (mentinerea solului lucrat “ogor negru”, lucrare efectuata manual cu sapa).

 

 

Taierea la Piersic

In functie de sistemul de cultura ales (clasic, intensiv, gradinile populatiei – gospodarie) se va alege după plantare si tipul/forma de coroana (forma arhitectonica de taiere).

Taierile de formare a coroanei pomilor se efectueaza in uscat (taierea in  uscat la cires se efectueaza in perioada de repaus vegetativ, momentul optim fiind in primavara devreme).

Rolul taierilor de formare a coroanei pomilor (piersicilor) este acela de a realiza cat mai repede (intr-un timp cat mai scurt, intra pe rd din anul II)  forma arhitectonica de coroana aleasa, de a stimula si grăbi intrarea pomilor pe rod, de a asigura  formarea de coroane aerisite si luminate (scade astfel presiunea  atacului de boli, daunatori si previne degarnisirea bazei sarpantelor „ramurilor de schelet”) si echilibrate, etc.

 

Tipuri – forme de coroane la piersic

Tipul / Forma arhitectonica de coroana la piersic va fi aleasa cu grija in functie de: vigoarea / tipul portaltoiului, vigoarea soiului, sistemul de cultura, etc.

Forme/tipuri  de coroane pentru sistemul extensiv „clasic”: Vas ameliorat, Vas întârziat, etc.;

Forme/tipuri  de coroane pentru sistemul intensiv: Cordon vertical (Pillar), Palmeta neetajata, Palmeta simpla, U simplu, Fus subțire, etc.;

Taiera de fructificare / productie la piersic este adaptata: tipurilor – formelor de coroana; tipului de ramuri/formatiuni de rod principale „tipice”: ramuri mixte (principala ramura de rod la piersic) si  ramuri lungi; etc.

Rarirea fructelor la piersic este o lucrare in verde, absolut necesara, daca dorim sa avem: cat mai multe fructe de  calitate (care ating marimea si proprietatile soiului),  suficiente ramuri de rod mixte in anul urmator, etc. Pentru detalii suplimentare cititi articolul … Rarirea fructelor la Piersic.

 

 

Irigarea la piersic  este obligatorie in momentele (fenofazele) critice (BBCH59 – Buton roz; BBCH 74 – Fructe au 2,5- 3 cm iar sâmburele „endocarpul” se întărește „lignifica”; BBCH 79 cca. 90 la suta din dimensiune finala fruct – înainte de maturare fructe, etc.), intervalele lungi de seceta prelungita si in perioadele toride din vara (iunie, iulie), irigarea este necesara si pentru dezvoltarea ramurilor de rod valoroase (ramuri mixte), etc.

Irigarea se face utilizând preferabil un sistem de irigare prin picurare (doua linii de picurare amplasate aerian la 40 cm inaltime). Norma de udat se stabilește in funcție de:  tipul de sol; deficitul de precipitatii/apa in sol; fenofaza si faptul ca solul trebuie sa fie suficient aprovizionat cu apa/umectat pana la adancimea la care sunt repartizate majoritatea radacinilor (aceasta variaza in functie de portaltoi, 20-50 cm).

Odata cu irigarea prin picurare, se poate face la nevoie si fertilizarea faziala  prin  administrarea de ingrășăminte hidrosolubile.

Atentie !!! Excesul de umiditate in sol in perioada de parga – maturare a fructelor, poate conduce rapid la craparea pielitei si scaderea continutului in substanta uscata si zaharuri (fructele nu au gust).

 

Fertilizarea anuala  la plantația de piersic

Fertilizarea de baza  anuala efectuata in fenofaza de dezmugurit cu: ingrasaminte complexe NPK  12-5-15 (aplicat granulat).

Fertilizarea faziala se poate face prin fertirigare – ‘fertigare’ utilizand ingrasaminte de inalta calitate;

Se pot face si numeroase  fertilizari foliare, pentru a completa necesarul de macro si microelemente nutritive necesar pomilor de piersic si combaterea/prevenirea carentelor/clorozelor.

Fertilizarea se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii piersicului.

Atentie !!!   Fertilizarea trebuie sa se faca dupa un program/tehnologie de fertilizare adaptat si in concordanta cu  rezerva de elemente nutritive din sol, determinate in urma analizelor agrochimice de laborator. Programele tehnologice de fertilizare se intocmesc pe fenofaze si cuprind: fertilizarea de baza anuala, fertilizarea faziala si fertilizarea foliara.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fertilizantul (ingrasamantul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

 

 

Recoltarea Piersicilor

Livezile de piersic intra pe rod in anul 2-3 de la plantare. Productia de piersici la hectar variaza intre 30-40 t / ha, in funcție de sistemul de cultura si agrotehnica aplicata.

Piersicile sunt fructe care își continua ușor maturarea si după recoltare (fructe climacterice), si sunt utilizate atat  pentru consum in stare proaspata (piersici de masa), cat si pentru industrializare (dulceturi, gemuri, sucuri, compoturi).

Pe pom, piersicile se coc treptat si se recolteaza esalonat, la interval de circa 1 saptamana cand ating maturitatea de recoltare. Pentru recoltarea tuturor piersicilor dintr-un pom sunt necesare circa  3 treceri in 3 saptamani.

 

Combaterea bolilor si daunatorilor la piersic

Tratamentele in sezonul  de vegetatie (in verde) pentru combaterea bolilor si daunatorilor  in plantatiile de Piersic sunt numeroase si sunt adaptate fenofazelor (stadii de crestere, dezvoltare & fructificare) in care se gaseste pomul. Pentru detalii suplimentare cititi articolul … Tratamente la Piersic.

 

Bolile piersicului:  Monilioza (Monilinia laxa); Basicarea frunzelor  (Taphrina deformans); Ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila); Ciuruirea bacteriana a frunzelor (Xanthomonas campestris pv. pruni; Pseudomonas syringae pv. morsprunorum; Xanthomonas arboricola pv. Pruni); Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena); Cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens); Fainarea piersicului (Sphaerotheca pannosa var. persicae); Rapanul piersicului (Venturia carpophila); Fumagina (Capnodium salicinum); Boala frunzelor de argint „Silver leaf” (Chondrostereum purpureum); Viroze – Plum pox-ul (Plum-pox virus); Viroze – Mozaicul in benzi (Plume line pattern virus). Pentru detalii suplimentare cititi articolul … Bolile Piersicului.

 

Daunatorii piersicului: Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella); Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae); Paduchele tigarar al piersicului (Myzus varians); Paduchele brun al piersicului (Brachycaudus schwartzi); Molia orientala a fructelor (Cydia molesta sin. Grapholita molesta); Viermele prunului (Cydia funebrana); Viermele marului (Cydia pomonella); Tripsul californian (Frankliniella occidentalis); Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus); Omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar); Fluturele cu varful abdomenului auriu (Euproctis chrysorrhoea); Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea); Musculita frunzelor (Dasineura prunicola); Gargarita fructelor (Rhynchites bacchus); Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae), Carabusul de mai – viermii albi (Melolontha melolontha); Gandacul negru al puietilor (Capnodis tenebrionis); Cariul scoartei (Scolytus rugulosus); Gandacul aramiu al puietilor (Perotis lugubris); Cotarul verde (Operophtera brumata sin. Cheimatobia brumata);  Pentru detalii suplimentare cititi articolul … Daunatorii Piersicului.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul, fertilizantul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Etichete: nectarine, Pavii, piersic, piersici, piersici plate

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul