Horticultorul.ro

oct. 04 2020

Cultura Prunului: infiintare si ghid de intretinere

Cultivarea Prunului este printre cele mai raspandite si intinse, ca si suprafata, culturi pomicole din tara noastra. Infiintarea si intretinerea unei plantatii de prun de succes  este posibila daca se respecta tehnologia de cultura adaptata soiurilor cultivate, destinatiei productiei, zonei in care  cultivam prunul (microclimatului locului), efectuandu-se la timp toate lucrarile necesare, in vederea obtinerii unor recolte bogate si de calitate. Plantatiile de prun pot atinge vârste de pana la 30 ani, sau mai mult, in functie se sistemul de cultura adoptat, etc.

Prunul (Prunus domestica) este o specie pomicola care cu o adaptabilitate ridicata la conditii de mediu diverse, valorificând o plaja mare de terenuri din zonele de campie si deal. Fructele „prunele” se consuma in stare proaspata (prune de masa) sau prelucrate ca: prune deshidratate (prune uscate), compot, gem, magiun, dulceata sau pentru obtinerea de distilate (tuica, palinca).

Prunul (Prunus domestica) este o specie care a rezultat ca urmare a unei hibridari naturale intre Prunus spinosa X Prunus cerasifera (Crane and Lawrence, 1931). Prunul a fost luat in cultura pentru prima data de catre romani si greci. Romanii au contribuit la raspandirea speciei in intreaga Europa.

 

CUPRINS:

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI

Temperatura

Lumina

Umiditatea (apa)

Solul

Reactia solului (pH-ul)

 

CULTIVAREA PRUNULUI

Soiurile de Prun / Prune

Soiurile clasificare dpdv al polenizarii

Soiurile de prun dpdv al coaceri a prunelor

 

INFIINTAREA LIVEZILOR – PLANTATIILOR DE PRUN

Pregatirea terenului pentru plantare

Pichetarea terenului

Polenizarea livezilor de prun

Plantarea pomilor

Sisteme de cultura (clasic, intensiv, superintensiv)

 

LUCRARI DE INGRIJIRE LA PRUN

Completarea golurilor

Lucrarile solului in plantatia de prun

Taierea la Prun

Irigarea la prun

Fertilizarea prunului

Recoltarea prunelor

Combaterea bolilor si daunatorilor la prun

Bolile prunului & prunelor

Daunatorii prunului & prunelor:

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI PENTRU CULTIVAREA PRUNULUI

Temperatura  –  prunul (Prunus domestica) este o planta ce prefera temperaturi in perioada de vegetatie in intervalul 18-33 ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 6ºC, iar cea maxima absoluta de 36ºC. Cresterile tinere pot fi afectate de inghet la temperaturi < -2 ºC.

In perioada de repaus vegetativ plantele de prun suporta temperaturi de pana la -30 … -32 ºC, in functie de soi, iar sub aceste valori exista riscul ca mugurii florali sa fie afectați de ger.

Lumina – prunul este o specie iubitoare de lumina (prefera locurile însorite), temperament de lumina. Prunul cultivat in locuri cu lumina deficitara (semiumbra, expozitie Nordica, densitate prea mare de plante – ar acestea se umbresc intre ele), va produce recolte de fructe cu continut scazut in zaharuri; va avea valori reduse de substanta uscata; fructele raman mai mici si se coloreaza slab; in plantatiile dese, pomii se degarnisesc (pierd ramurile de la baza care se usuca).

Pentru  a beneficia de lumina suficienta este important ca orientarea randurilor in plantatiile de prun sa se faca preferabil pe directiile: N-S; NE-SV; NV-SE.

La livezile de prun infiintate pe terenuri in panta se vor alege preferabil cele cu expozițiile: Sudica; Sud-Vestica; Sud-Estica.

Umiditatea (apa): plantatia de prun necesita un optim de 900-1500 mm  precipitatii medii anuale si un minim de 600 mm precipitatii medii anuale (dintre care, un minim de 230 mm sa fie distribuiti relativ uniform in lunile V, VI, VII) .  Irigarea plantatiei de prun (livezilor de prun) este obligatorie in zonele sau perioadele critice si secetoase din an (cand valorile scad sub minimul indicat ,sau verile sunt toride). Irigarea prin picurare se poate face in perioadele toride si secetoase din primavara/vara (lunile mai-iunie, iulie), întrucât planta prefera solul reavăn, iar irigarea este necesara pentru a avea fructe din abundenta, de calitate superioara, dar si o buna diferentiere a mugurilor de rod pentru anul urmator.

Este de preferat ca adâncimea pânzei de apa freatica la plantațiile de prun (livezile de prun) sa se situeze < 1,5-2 m.

Solul:

Prunul prefera solurile cu un continut ridicat de materie organica, reavene, afanate si bine drenate; Prunul vegeteaza bine pe soluri mijlocii si usoare: lutoase, luto-nisipoase, aluviale, nispoase dar suporta si solurile argiloase, argilo-lutoase;

Prunul nu suporta solurile cu Carbonat de Calciu (CaCO3) in exces (> 10-15 % Carbonat de Calciu activ, in functie si de adancime).

Reactia solului: prunul prefera un pH moderat slab acid – neutru (5,9-7,2) dar totuși specia suporta bine un pH in intervalul:  moderat acid- slab alcalin (5,4-8);

 

CULTIVAREA  PRUNULUI

Prunul (Prunus domestica) este un pom fructifer ce poate atinge inaltimea de 7-10 metri cu un diametru al coroanei de 3-4 metri.

Soiurile de Prun / Prune

Inca din 1900, specialistii amelioratori din Europa si SUA au obtinut numeoase soiuri de prun. Romania fiind una din tarile cu cea mai mare productie de prune din Europa, a beneficiat de asemenea de rezultatele muncii cercetatorilor – amelioratori romani. In Romania,  au fost create numeroase soiuri, adaptate conditiilor pedo-climatice din tara noastra si care satisfac o plaja larga de nevoi, atat pentru consumul in stare proaspata, cat si pentru prune uscate, dulceata, sau distilate (tuica, palinca).

 

Soiurile de prun  din punct de vedere al polenizarii se impart in:

♦  androsterile („mascul steril” polenul lipseste, intrucat staminele sunt atrofiate; necesita polen de la soiuri bune polenizatoare, in general cuprinde toate soiurile care au ca si genitor Tuleul Gras:  Tuleu gras, Tuleu timpuriu, Centenar, Minerva, Carpatin, Pitestean, Superb, Albatros, etc;

 

♦  autosterile (polenizarea nu se poate realiza cu polenul propriu, necesita polen de la soiuri bune polenizatoare): Nectarina rosie, Valcean, Rivers timpuriu, Ialomita,  Renclod Althan, Baragan 17, Flora,  Tita, Alina, Sarmatic, Record, Dambovita, Vinete de Italia, etc.;

 

♦  autofertile (polenizarea se poate face si cu propriul polen;  poate poleniza alte soiuri): Stanley, Anna Spath, Gras Ameliorat, Renclod de Caransebes,  Vanat Romanesc, Rivers timpuriu, etc.;

 

♦  partial autofertile: Agen, Vanat de Italia, Gras Romanesc, Silvia,  Diana, Pescarus, etc.

Soiurile de prun din punct de vedere al perioadei de coacere a prunelor  se impart in:

 

 

INFIINTAREA LIVEZILOR – PLANTATIILOR DE PRUN

Livezile-plantatiile de prun se infiinteaza in zonele de campie si deal (pe versantii cu expozitie Sudica; Sud-Vestica; Sud-Estica), pe terenuri cu continut redus de carbonati (CaCO3) si in zone cu precipitatii medii anuale de > 630 mm (plantatiile neirigate).

Pregatirea terenului pentru plantarea prunului  consta in:

Desfundatul terenului se poate face la o adancime de cca. 50-70 cm in perioada de vara. Lucrarea de desfundat se recomanda doar pe solurile profunde si care nu prezinta Carbonati de Calciu – CaCO3 in exces, intrucat prin desfundare „aducerea carbonatilor la suprafata solului” se va face mai mult rau decat bine. Pe terenurile in panta, lucrarea de desfundat se va efectua pe directia curbelor de nivel. Lucrearea de desfundat este urmata  de lucrarea de nivelarea de suprafata.

Scarificarea terenului inlocuieste lucrarea de  desfundat, aceasta se face vara. Se practica scarificarea in cruce (in doua directii) la o adancime de 50-70 cm, aceasta  se poate face vara. Lucrarea de scarificare va fi urmata de mobilizarea adanca a solului  (aratura adanca) care se face  toamna, printr-o aratura la 30 cm sau sapat la cazma, urmata de nivelarea de suprafata.

Lucrarea de nivelare de suprafata a terenului se face cu ajutorul cultivatorului, combinatoarelor, grapei cu disc, grapei cu colti, etc. In gradini maruntim si nivelam cu ajutorul frezei sau motocultorului (motosapei) echipate cu freza sau unelte manuale (sapa si grebla).

Fertilizarea de baza (inainte de desfundat sau dupa caz aratura adanca) se poate face cu ingrasaminte organice (gunoi de grajd 40 t/ha) si  ingrasaminte chimice 120 kg/ha fosfor (P), 150 kg/ha potasiu (K).

Pichetarea terenului se poate face in functie de necesitati in: patrat, dreptunghi, triunghi echilateral, chincons (pe terenurile in panta > 5,7 grade, randurile se dispun pe directia curbelor de nivel).

Polenizarea livezilor de prun:  alegerea soiurilor in cadrul plantatiilor de prun – este deosebit de importanta, intrucat numeroase soiuri de prun necesita polenizare (cele androsterile, autosterile si unele soiuri partial autofertile) pentru a putea fructifica/fructifica abundent. Polenizarea la prun se face cu soiurile polenizatoare  recomandate (pentru fiecare soi in parte) ca fiind bune polenizatoare (soiuri din categoria celor autofertile, care au perioada de inflorire similara).

Soiurile polenizatoare (autofertile) se vor pozitiona atat pe marginea parcelelor cat si intercalat (daca randul depaseste 40 m lungime), urmand sa fie intercalate si in parcele in raport de 1 la 6 sa 1 la 8. Intercalarea polenizatorului (soi autofertil) se va face astfel incat distanta dintre acesta si soiul care trebuie polenizat „soiul de baza” (androsteril, autosteril, partial autofertil) sa nu depaseasca 40 m.

Infiintarea plantatiilor de prun face utilizand plante (material saditor) certificate, ca sunt libere de agenti patogeni (virusi, bacterii, ciuperci, fitoplasme), obtinute in pepiniere autorizate, care garanteaza autenticitatea (soiului si portaltoiului) si calitatea; adaptate conditiilor pedo-climatice din zona in care dorim sa infiintam plantatia.

Plantarea pomilor de prun se face in toamna (dupa aparitia primelor brume si caderea totala a frunzelor, perioada optima recomandata), dar poate sa aiba loc si primavara (1 martie – 10 aprilie).

Plantarea  pe teren desfundat  si soluri grele (argiloase) se face  in gropi de 80 cm latime x 80 cm  lungime x 60 cm adancime, iar pe solurile mijlocii (lutoase) si usoare (nisipoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 30 cm latime x 30 cm lungime  x 30 cm adancime.

Plantarea pe celelalte terenuri (scarificat, doar arat adanc, nearat, teren nedesfundat) si soluri grele (argiloase) se face  la 100 cm latime x 100 cm  lungime x 80 cm adancime , iar pe solurile mijlocii (lutoase) si usoare (nisipoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 40 cm latime x 40 cm lungime  x 40 cm adancime. Gropile pot avea forma patrata (forma ideala pentru radacini) sau circulara si pot si sapate manual (la cazma)  sau mecanizat.

Sisteme de cultura la Prun

♦  Sistemul extensivclasic” (livezi clasice de prun) – pentru acest sistem se utilizeaza distante mari de plantare (acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mare).  Plantarea prunului  se face la distanta de 6  m sau 7 m intre randuri si 56 m intre pomi pe rand.  In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 238 plante / ha (pentru o distanta de 7 m intre randuri si 6 m  intre plante pe rand).

 

♦  Sistemul intensiv  (livezi intensive de prun) – pentru acest sistem se utilizeaza distante medii de plantare (acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mijlocie).  Plantarea prunului  se face la distanta de 4  m sau 5 m intre randuri si 3,54 m intre pomi pe rand.  In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 714 plante / ha (pentru o distanta de 4 m intre randuri si 3,5 m  intre plante pe rand).

 

♦  Sistemul superintensiv  (livezi superintensive de prun) – pentru acest sistem se utilizeaza distante mici de plantare (acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mica).  Plantarea prunului  se face la distanta de 4  m sau 4,5 m intre randuri si 23 m intre pomi pe rand.  In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 1250 plante / ha (pentru o distanta de 4 m intre randuri si 2 m  intre plante pe rand).

 

 

 

LUCRARI DE INGRIJIRE IN LIVEZILE DE PRUN

Completarea golurilor este necesara, intrucat din diverse motive, unele plante nu s-au prins si au pierit. Lucrarea se face toamna târziu.

Lucrari ale solului:

In plantatiile de prun solul poate fi menținut la alegere in functiie de cultura si conditiipe pedo-climatice intr-unul din sistemele:

  • la nivel de ogor negru (solul este mentinut in permanenta lucrat ‘afanat’ si fara buruieni). Toamna, pe intervalul dintre randuri, se va afectua o aratura la mica adancime (12-15 cm). In sezonul de vegetatie (mai-august),  pe intervalul dintre randuri se vor efectua numeroase prasile mecanizate (prasile cu freza, cultivator, discuit, etc.).  Pentru a putea afana solul si combate buruienile  pe rand, se fac numeroase prasile manuale (cu sapa) la 5 cm adancime. Începând din anul 4, in livezile conduse pe forme de coroana cu trunchi (de 50 cm),  se pot face pe rand  prasile mecanizate  (la 5 cm adancime), utilizând echipamente moderne cu palpator.
  • cu spatiul dintre randuri inierbat in benzi (inierbarea se poate face din anul 4 de la infiintarea plantatiei de prun). Pe parcursul sezonului de vegetatie, vom efectua cositul periodic,  iar totodata  va proceda si la  mentinerea – libera de buruieni  prin erbicidare a zonei le-a lungul randurilor (1-1,5 m). O alta varianta de-a lungul randului de pomi ar fi mentinerea solului lucrata, astfel  incepând din anul 4 in livezile conduse pe forme de coroana cu trunchi (de 50 cm) se pot face pe rand  prasile mecanizate  (la 5 cm adancime) utilizând echipamente moderne cu palpator.

 

Taierea la Prun

In functie de sistemul de cultura ales (clasic, intensiv, superintensiv, gradinile populatiei – gospodarie) se va alege după plantare si tipul/forma de coroana (forma arhitectonica de taiere).

Taierile de formare a coroanei pomilor se efectueaza: in uscat (efectuate in perioada de repaus vegetativ, preferabil primavara – pana la pornirea in vegetatie) si  in verde (efectuate pe parcursul sezonului de vegetatie, pana la finele lunii iulie).

Rolul taierilor de formare a coroanei pomilor este acela de a realiza cat mai repede (intr-un timp cat mai scurt)  forma de coroana aleasa, de a stimula si grabi intrarea pomilor pe rod, de a asigura  formarea de coroane aerisite si luminate (scade astfel presiunea  atacului de boli, daunatori si previne degarnisirea) si echilibrate, etc.

 

Tipuri – forme de coroane la prun

♦  Forme/tipuri  de coroane pentru sistemul extensivclasic”: piramida etajata rarita, piramida neetajata „leader modificat”, piramida mixta, vas intarziat „piramida intrerupta”, etc.;

♦  Forme/tipuri  de coroane pentru sistemul intensiv: fus subtire „slender spindle”, fus liber aplatizat,  palmeta liber aplatizata, palmeta etajata cu brate oblice, tufa, tufa vas, vas ameliorat, etc.;

♦  Forme/tipuri  de coroane de coroane pentru sistemul superintensiv: fus tufa, fus subtire „slender spindle”, etc.

Taiera de fructificare / productie la prun este adaptata: tipurilor-formelor de coroana, tipului de ramuri/formatiuni de rod de baza  predominant si specific fiecarui soi (buchet sau buchet ramificat „buchete de mai”, ramuri mijlocii ramificate, ramura lunga), varstei plantatiei de prun, etc.

Irigarea la prun  este importanta si obligatorie (la plantatiile de prun superintensive) in perioadele toride de vara, sau in cele  secetoase, in special cand nu se atinge pragul minim de precipitatii distribuit pe perioadele critice (lunile V-VII). Irigarea se face utilizând preferabil un sistem de irigare prin picurare (doua linii de picurare amplasate aerian la 50 cm inaltime, pentru a putea efectua si lucrarile solului). Norma de udat se stabileste in functie de:  deficitul de precipitatii/apa in sol, fenofaza si faptul ca solul trebuie sa fie suficient aprovizionat cu apa/umectat pana la adancimea de 30-60 cm (adancime la care se regaseste marea majoritate a radacinilor, adancimea difera in funcție de portaltoi si sistemul de cultura).

Odata cu irigarea prin picurare, se poate face la nevoie si fertilizarea faziala  prin  administrarea de ingrășăminte hidrosolubile.

 

Fertilizarea anuala  la plantația de prun

Fertilizarea de baza  anuala efectuata in fenofaza de dezmugurit cu: ingrasaminte complexe (NPK 12-11-18 + microelemente, cca. 400 kg/ha) granulate.

Fertilizarea faziala se poate face utilizand ingrasaminte cu azot aplicate la sol in fenofaza (caderea petalelor).

Se pot face si numeroase  fertilizari foliare, pentru a completa necesarul de macro si microelemente nutritive necesar pomilor de prun si combaterea/prevenirea carentelor/clorozelor.

Fertilizarea se poate face utilizand tehnologii si produse de la: YARA.

Atentie !!!   Fertilizarea trebuie sa se faca dupa un program/tehnologie de fertilizare adaptat si in concordanta cu  rezerva de elemente nutritive din sol, determinate in urma analizelor agrochimice de laborator. Programele tehnologice de fertilizare se intocmesc pe fenofaze si cuprind: fertilizarea de baza anuala, fertilizarea faziala si fertilizarea foliara.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fertilizantul (ingrasamantul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

 

Recoltarea Prunelor

Livezile de prun intra pe rod in functie de soi, forma de conducere, portaltoi, sistem de cultivare in anul 3-6 de la plantare. Productia de prune la hectar variaza intre 8-30 t/ha, in functie de sistemul de cultura aplicat.

Momentul optim pentru recoltarea prunelor (fructe climacterice) difera in functie de destinatia productiei, astfel:

Pentru consumul in stare proaspata prunele vor fi recoltate manual cu 2-5 zile inainte de maturitatea deplina.

Prunele ce au ca destinatie obtinerea de distilate: tuica, palinca, rachiu, se recolteaza mecanizat sau manual prin scuturare de cateva ori la un interval de 4-5 zile pe prelate. Momentul recoltarii prunelor pentru tuica sau palinca este la maturitate deplina, cand continutul fructelor in zaharuri este maxim.

 

Combaterea bolilor si daunatorilor la prun

Tratamentele in sezonul  de vegetatie (in verde) pentru combaterea bolilor si daunatorilor  in plantatiile de Prun sunt numeroase si sunt adaptate fenofazelor (stadii de crestere, dezvoltare & fructificare) in care se gaseste pomul. Pentru detalii suplimentare cititi articolulTratamente la Prun.

 

Bolile prunului & prunelor: Monilioza (Monilinia laxa)Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena)Ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila); Ciuruirea bacteriana a frunzelor (Xanthomonas campestris pv. pruni; Pseudomonas syringae pv. morsprunorum); Patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum); Rugina  (Tranzschelia discolor);  etc.  Pentru detalii suplimentare cititi articolulBolile Prunului.

 

Daunatorii prunului & prunelor: Viespile prunelor (viespea neagra si viespea samburilor); Viermele prunului (Cydia funebrana); Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana); Afide – Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni); Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae); Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae), etc. Pentru detalii suplimentare cititi articolulDaunatorii Prunului.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul, fertilizantul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Cultura Prunului: infiintare si ghid de intretinere

Comments are closed at this time.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.