Cultura Visinului: infiintare si ghid de intretinere

dec. 11 2020

Cultura Visinului: infiintare si ghid de intretinere

Cultura Vișinului este posibila daca se respecta tehnologia de cultura adaptata sistemului de cultura (extensiv „clasic”, intensiv), efectuandu-se la timp toate lucrarile necesare in vederea obținerii la timp a unor recolte bogate si de calitate. Plantatiile de visin clasice pot atinge vârste de pana la 30-35 ani, iar pentru cele intensive perioada de exploatare (varsta) este ceva mai redusa (20-25 ani).

Fructele „visinele” au ca si destinatie consumul in stare proaspăta, vișine confiate, vișine congelate sau in preparate ca: gem, dulceața, compot, băuturi răcoritoare, plăcinte, prăjituri, băuturi alcoolice (rachiu, visinata, etc.), etc.

Visinul (Prunus cerasus) a aparut prin hibridarea naturala intre Cires (Prunus avium) X Visinel (Prunus fructicosa). Se presupune ca hibridarea a avut loc in arealul cuprins intre Iranul de Nord si Turkmenistan.

CUPRINS:

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI

Reactia solului pH-ul

Grindina

CULTIVAREA VISINULUI

Soiurile de Visin

INFIINTAREA LIVEZILOR DE VISIN

Pregatirea terenului pentru plantare

Desfundatul terenului

Scarificarea terenului

Pichetarea terenului

Polenizarea livezilor de visin

Plantarea visinului

Sisteme de cultura la visin

LUCRARI DE INGRIJIRE LA VISIN

Lucrari ale solului

Taierea la Visin

Irigarea la visin

Fertilizarea visinului

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI PENTRU CULTIVAREA VIȘINULUI

Temperatura – visinul (Prunus cerasus) este o planta ce prefera temperaturi in perioada de vegetatie in intervalul 14-26 ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 4ºC iar cea maxima absoluta de 30ºC. Cresterile tinere pot fi afectate de inghet la temperaturi < -4 ºC.

In perioada de repaus vegetativ (toamna tarziu-iarna-primavara devreme) temperatura minima de la care mugurii de rod (mugurii floriferi) pot fi afectați de ger in proportie ridicata variază intre -20 … -30 ºC in funcție de soi.

Ingheturile de revenire (temperaturi scazute care se inregistreaza dupa, 1-2 saptamani cu zile calduroase care au declansat intrarea in vegetatie / inflorirea / fructificarea si care se pot inregistra la sfarsitul iernii „in februarie” sau primavara martie-aprilie) din primavara pot afecteaza frecvent si grav fructificatia la visin, intrucat acasta infloreste (< -2ºC … -5 ºC, florile sunt afectate in procent foarte mare) si leaga fructe (< -1,5 ºC, fructele legate sunt afectate si cad in procent foarte mare) timpuriu.

Lumina – visinul este o specie iubitoare de lumina (prefera locurile însorite), temperament de lumina. Visinul cultivat in locuri cu lumina deficitara (semiumbra, expozitie Nordica, densitate prea mare de plante – si acestea se umbresc intre ele), va avea: o crestere lenta, apare frecvent fenomenul de degarnisire (ramurile care nu beneficiază de lumina se usuca), rodul se muta in partea superioara a coroanei, fructe de calitate redusa, productie mai scazuta, etc.

Pentru a beneficia de lumina suficienta este important ca orientarea randurilor in plantatiile de visin sa se faca preferabil pe directiile: N-S; NE-SV; NV-SE.

La livezile de visin infiintate pe terenuri in panta se vor alege preferabil cele cu expozițiile: Sudica; Sud-Vestica; Sud-Estica.

Umiditatea (apa): plantatia de visin necesita in functie si de portaltoi de un optim situat intre 600-900 mm – precipitatii medii anuale (PMA) si un minim de 500 mm PMA, pentru plantatia de visin este deosebit de importanta distributia cat mai uniforma a precipitatiilor in perioadele/fenofazele critice. Irigarea plantatiei de visin (livezilor de visin) este obligatorie, mai ales la sistemul de cultura intensiv, in zonele sau perioadele critice si secetoase din an (cand valorile scad sub minimul indicat sau verile sunt toride). Irigarea prin picurare se poate face ori de cate ori este nevoie si mai ales in momentele (fenofazele) critice (cresterea fructelor, diferentierea mugurilor de rod), intervalele lungi de seceta prelungita si in perioadele toride din vara (iunie, iulie), întrucât planta prefera solul reavăn, iar irigarea este necesara pentru a avea fructe din abundenta, de calitate superioara, dar si o buna diferențiere a mugurilor de rod pentru anul urmator. Excesul de umiditate in sol in perioada de parga – maturare a fructelor poate conduce rapid la craparea pielitei visinelor, scaderea continutului in substanta uscata si zaharuri.

Este important sa cunoaștem faptul ca o umiditate atmosferica relativa ridicata in perioada de parga si maturare a fructelor va favoriza atacul putregaiurilor pe acestea.

Umiditatea excesiva din sol (baltirea-stagnarea apei) chiar pe perioade scurte afectează grav plantele de visin conducand la uscarea prematura a pomilor.

Este de obligatoriu ca adâncimea pânzei de apa freatica la plantațiile de visin (livezile de visin) sa se situeze sub 1,5 m.

Solul:

Visinul este pretentios fata de sol prefera solurile fertile, bine drenate, profunde si reavene; Visinul vegeteaza bine pe solurile mijlocii (lutoase) si usoare (luto-nisipoase, nisipoase). Visinul suporta greu solurile grele (argiloase) care alături de umiditatea excesiva din sol pot crea premizele uscarii premature la visin.

Visinul nu suporta solurile cu Carbonat de Calciu (CaCO₃) de peste 9 % Carbonat de Calciu activ.

Reactia solului: visinul prefera un pH slab acid (6-6,5), dar totuși suporta valori mai largi – un pH in intervalul: moderat acid – slab alcalin (5,1-7,5);

Grindina – cultura de visin este frecvent afectata de grindina, motiv pentru care se recomanda obligatoriu instalarea de plase antigrindina, care pot si utile si la atacurile de de pasari (grauri, etc) care provoaca pagube mari si foarte mari.

CULTIVAREA VISINULUI

Visinul (Prunus cerasus) este un pom fructifer ce poate atinge inaltimea maxima de 3-7 metri cu un diametru al coroanei de 3-6 metri.

Soiurile de Visin / Visine

Soiurile de visin se impart dupa origine in:

♦ soiuri care provin din visin (Prunus cerasus) – au gustul specific acid-astringent;

♦ soiuri care provin din hibrizi de cires (Prunus avium) cu visin (Prunus cerasus) – au gustul specific dulce – acidulat – sublim astringent.

Soiurile de visin cu maturare timpurie au fructe care vor ajunge la maturitate si vor fi recoltate in luna iunie: Crisana 2, Hibrid de Voluntari, Ilva, Jubileu de Erd, Kantor Janosi, Mocanesti 16, Pecoce de Eard, etc;

Soiurile de visin cu maturare / coacere mijlocie – tarzie au fructe „visine” care vor ajunge la maturitate si vor fi recoltate in intervalul 20 iunie – iulie: Dropia, Josika Gabor, Meteor, Nana, Oblacinska, Pitic, Ujfehertoi furtos, Vrancean, etc.

INFIINTAREA LIVEZILOR – PLANTATIILOR DE VISIN

Livezile-plantatiile de visin se infiinteaza in zonele de campie si deal (pe versantii cu expozitie Sudica; Sud-Vestica; Sud-Estica si pante <14%), pe terenuri cu continut redus de carbonati (CaCO₃) si in zone cu precipitatii medii anuale de > 600 mm (plantatiile clasice neirigate).

Pregatirea terenului pentru plantarea visinului consta in:

Desfundatul terenului (afanarea adanca) se recomanda doar pe solurile profunde si care nu prezinta Carbonati de Calciu – CaCO₃ peste 9 %. Prin desfundarea terenului exista riscul de aducere a carbonatilor din profunzime la suprafata solului (in zona radacinilor), iar asta va vace mai mult rau decat bine. Desfundatul se efectueaza la o adancime de cca. 50 cm in perioada de vara (cu 3-4 luni inainte de plantare). Pe terenurile in panta lucrarea de desfundat se va efectua pe directia curbelor de nivel. Lucrarea de desfundat este urmata de lucrarea de nivelarea de suprafață.

Scarificarea terenului inlocuieste lucrarea de desfundat si nu are dezavantajul de aduce Carbonatii de Calciu din profunzime la suprafata, aceasta se efectueaza in vara. Se practica scarificarea in cruce (in doua directii) la o adancime de 50 cm se poate face vara. Lucrarea de scarificare va fi urmata de mobilizarea adanca a solului (aratura adanca) care se face toamna, printr-o aratura la 30 cm, sau sapat la cazma urmata de nivelarea de suprafata.

Lucrarea de nivelare de suprafata a terenului se face cu ajutorul cultivatorului, combinatoarelor, grapei cu disc, grapei cu colti, etc. In gradini maruntim si nivelam cu ajutorul frezei sau motocultorului (motosapei) echipate cu freza sau unelte manuale (sapa si grebla).

Fertilizarea de baza (inainte de desfundat sau dupa caz aratura adanca) se poate face cu ingrasaminte organice (gunoi de grajd 30 t/ha) si ingrasaminte chimice: 60 kg/ha fosfor (P), 60 kg/ha potasiu (K).

Pichetarea terenului se poate face in functie de necesitati in: patrat, dreptunghi, triunghi echilateral, chincons (pe terenurile in panta > 5,7 grade, randurile se dispun pe directia curbelor de nivel).

Instalarea sistemului de sustinere este necesara si se face pentru sistemele de cultura intensive si superintensive, pentru anumite forme de coroana, portaltoi (cei cu înrădăcinare superficiala). Lucrarea se va efectua in primavara anului I sau II.

Polenizarea livezilor de visin este entomofila (se face cu ajutorul albinelor-cel mai important polenizator in număr de 4-6 stupi/ha, bondarilor, etc.). Deosebit de importanta pentru polenizarea visinului este vremea in perioada/zilele infloritului la visin / cires, intrucat albinele zboara si polenizeaza optim la temperaturi > 17°C in zile fara vant si precipitatii.

Alegerea soiurilor in cadrul plantatiilor de visin – este deosebit de importanta intrucat majoritatea soiurilor de visin sunt autosterile (polenul propriu este steril pentru respectivul soi, dar soiuri diferite autosterile se pot poleniza intre ele) si necesita polenizator (un alt soi autosteril-compatibil „bun polenizator” sau un soi autofertil).

Soiuri autofertile de visin – polenizarea se poate face si cu propriul polen; acestea pot poleniza alte soiuri. Si pentru acestea este totuși recomandata polenizarea încrucișata cu soiuri compatibile.

Soiuri partial autofertile de visin – la acestea polenizarea se poate face cu propriul polen, dar procentul de legare a fructelor este redus. Si pentru aceste soiuri este recomandata polenizarea încrucișata cu soiuri compatibile.

Se intalneste si situatia soiurilor intersterile: soiuri diferite care nu se pot poleniza intre ele, iar acest lucru trebuie evitat documentându-ne in prealabil privitor la soiurile compatibile-bune polenizatoare (intre ele).

Polenizarea la visin se face cu soiurile polenizatoare recomandate (pentru fiecare soi in parte) ca fiind compatibile-bune polenizatoare: soiuri din categoria celor autofertile sau un alt soi autosteril – compatibil care au perioada de înflorire similara.

Soiurile bune polenizatoare (autofertile, autosterile-compatibile) intr-o parcela se vor planta in randuri alternative (sau după diferite alte scheme) minim 3-4 soiuri (bune polenizatoare intre ele). Intercalarea polenizatorului / soiurilor intr-o parcela (soi autofertil, soiuri autosterile bune polenizatoare, soiuri partial autofertile, soiuri cu aceiasi perioada de inflorire) se va face astfel incat distanta dintre acestea (soiurile autosterile – care se polenizeaza intre ele, soiuri autofertile) sa nu depaseasca 20 m.

Soiurile de vișin pot si polenizate si de către soiuri de cires compatibile, acest lucru este important atât pentru cultivarea vișinului in grădinile populației cat si pentru livezile de vișini.

Infiintarea plantatiilor de visin face utilizand plante (material saditor) certificate ca sunt libere de agenti patogeni (virusi, bacterii, ciuperci, fitoplasme), obtinute in pepiniere autorizate care garanteaza autenticitatea (soiului si portaltoiului) si calitatea; adaptate conditiilor pedo-climatice din zona in care dorim sa infiintam plantatia.

Plantarea pomilor de visin se face in toamna (dupa aparitia primelor brume si caderea totala a frunzelor, perioada optima recomandata), dar poate sa aiba loc si primavara (martie).

Plantarea pe teren desfundat si soluri grele (argiloase) se face in gropi de 70 cm latime x 70 cm lungime x 60 cm adancime, iar pe solurile mijlocii (lutoase) si usoare (nisipoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 40 cm latime x 40 cm lungime x 30 cm adancime.

Plantarea pe celelalte terenuri (scarificat, doar arat adanc, nearat, teren nedesfundat) si soluri grele (argiloase) se face la 80 cm latime x 80 cm lungime x 70 cm adancime , iar pe solurile mijlocii (lutoase) si usoare (nisipoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 40 cm latime x 40 cm lungime x 40 cm adancime. Gropile pot avea forma patrata (forma optima pentru radacini) sau circulara si pot si sapate manual (la cazma) sau mecanizat. Dimensiunile la care este sapata droapa vor fi corelate si cu vigoarea portaltoiului, intrucat adancimea sistemului radicular difera.

Sisteme de cultura la Visin

Sistemul extensiv „clasic” (livezi clasice de visin) – pentru acest sistem se utilizeaza distante mari de plantare, acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mare. Plantarea visinului se face la distanta de 5 m intre randuri si 3,5-4 m intre pomi pe rand. In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 572 plante / ha (pentru o distanta de 5 m intre randuri si 3,5 m intre plante pe rand).

Sistemul intensiv (livezi intensive de visin) – pentru acest sistem se utilizeaza distante medii de plantare: acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mijlocie (fara sistem de sustinere) sau mica (poate fi necesar sistem de sustinere). Plantarea visinului se face la distanta de 3,5-4 m intre randuri si 2 – 3 m intre pomi pe rand. In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 1250 plante / ha (pentru o distanta de 4 m intre randuri si 2 m intre plante pe rand).

LUCRARI DE INGRIJIRE IN LIVEZILE DE VISIN

Completarea golurilor este necesara, intrucat din diverse motive unele plante nu s-au prins si au pierit. Lucrarea se face toamna târziu.

Lucrari ale solului:

In plantatiile de visin solul poate fi menținut la alegere in functiie de cultura si conditiile pedo-climatice intr-unul din sistemele:

la nivel de de ogor negru (solul este mentinut in permanenta lucrat ‘afanat’ si fara buruieni, acest sistem se aplica obligatoriu in anul 1 si 2 in livezile de visin). Toamna inainte de intrarea in repaus vegetativ (cu 2 saptamani inainte de ingalbenirea totala a frunzelor), pe intervalul dintre randuri se va afectua o aratura la mica adancime (12 cm). In sezonul de vegetatie (mai-august) pe intervalul dintre randuri se vor efectua numeroase prasile mecanizate (prasile cu freza, cultivator, discuit, etc.). Pentru a putea afana solul si combate buruienile pe rand, se fac numeroase prasile manuale (cu sapa) la 5 cm adancime. Începând din anul 4 in livezile conduse pe forme de coroana cu trunchi (de 50 cm) se pot face pe rand prasile mecanizate (la 5 cm adancime) utilizând echipamente moderne cu palpator.
cu spatiul dintre randuri inierbat in benzi (inierbarea se poate face din anul 3 de la infiintarea plantatiei de visin), iar pe parcursul sezonului de vegetatie vom efectua cositul periodic. Linia randului va fi mentinuta libera de buruieni pe o latine de 1-1,5 m, astfel pentru zona de pe linia randului se poate proceda la: erbicidare cu erbicide specifice (omologate) sau afanarea superficiala la 5 cm adancime (mentinerea solului lucrat “ogor negru”, daca este posibil se vor utiliza echipamente moderne cu palpator); etc.

Taierea la Visin

In functie de sistemul de cultura ales (clasic, intensiv, gradinile populatiei – gospodarie) se va alege după plantare si tipul / forma de coroana (tipul arhitectonic de taiere).

Taierile de formare a coroanei pomilor se efectueaza in verde (taieri in verde la visin) si in uscat (taierea in uscat la visin se efectueaza in perioada de repaus vegetativ, momentul optim fiind in primavara si este reprezentat de fenofaza “dezmugurire” – inceput de umflare a mugurilor”).

Rolul taierilor de formare a coroanei pomilor “visinilor” este acela de a realiza cat mai repede (intr-un timp cat mai scurt) forma arhitectonica de coroana aleasa, de a stimula si grăbi intrarea pomilor pe rod, de a asigura formarea de coroane aerisite si luminate (scade astfel presiunea atacului de boli, daunatori si previne degarnisirea) si echilibrate, etc.

Tipuri – forme de coroane la visin

Tipul / Forma arhitectonica de coroana la visin va fi aleasa cu grija in functie de: vigoarea / tipul portaltoiului, sistemul de cultura, tipul ramurilor de rod predominante (majoritare si specific soliului), reliefului, zonei de cultura, etc.

Forme/tipuri de coroane pentru sistemul extensiv „clasic”: Piramida Etajata (Piramida Franceza), Piramida Mixta, Vas Inatarziat „Piramida Intrerupta”, Vas ameliorat, etc.;

Forme/tipuri de coroane pentru sistemul intensiv: Palmeta Etajata Cu Brate Oblice, Tufa, Tufa Vas, drapel Marchand, Cordon vertical, etc.;

Taiera de fructificare / productie la visin este adaptata: tipurilor-formelor de coroana, tipului de ramuri / formatiuni de rod de baza predominant si specific fiecarui soi (buchet “buchete de mai”; ramuri plete; buchete si ramuri plete ), varstei plantatiei de visin, etc.

Visinul formeaza lastari anticipati, care vor devenii ramuri de rod.

Irigarea la visin este importanta si obligatorie la plantatiile de visin intensive in perioadele toride de vara, sau in cele secetoase in special cand nu se atinge pragul minim de precipitatii distribuit pe perioadele / fenofazele critice (inflorite, cresterea fructelor, diferentierea mugurilor de rod). Irigarea se face utilizând preferabil un sistem de irigare prin picurare (1-2 linii de picurare amplasate aerian la 40-50 cm inaltime, pentru a putea efectua si lucrarile solului). Norma de udat se stabileste in functie de: deficitul de precipitatii/apa in sol, fenofaza si faptul ca solul trebuie sa fie suficient aprovizionat cu apa/umectat pana la adancimea la care sunt repartizate majoritatea radacinilor, astfel pentru: portaltoi vigurosi (50 cm); portaltoi de vigoare medie –mica (20-30 cm). In general cantitatea de apa variază intre 15-30 l apa / pom / udare (in functie de vigoarea pomilor).

Odata cu irigarea prin picurare, se poate face la nevoie si fertilizarea faziala prin administrarea de ingrășăminte hidrosolubile.

Atentie !!! Excesul de umiditate in sol in perioada de parga – maturare a fructelor poate conduce rapid la craparea pielitei visinelor si scaderea continutului in substanta uscata si zaharuri (fructele nu au gust). Umiditatea excesiva din sol (baltirea-stagnarea apei) chiar pe perioade scurte afectează grav plantele de visin conducand la uscarea prematura a pomilor.

Fertilizarea anuala la plantația de visin

Fertilizarea de baza anuala efectuata in fenofaza de dezmugurit cu: azotat de calciu (aplicat granulat sau prin fertirigare – ‘fertigare’).

Fertilizarea faziala se poate face prin fertirigare – ‘fertigare’ utilizand ingrasaminte de inalta calitate pe baza de: azotat de calciu in fenofazele (buton alb, caderea petalelor); NPK + microelemente, etc;

Se pot face si numeroase fertilizari foliare, pentru a completa necesarul de macro si microelemente nutritive necesar pomilor de visin si combaterea/prevenirea carentelor/clorozelor.

Fertilizarea se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii visinului.

Atentie !!! Fertilizarea trebuie sa se faca dupa un program / tehnologie de fertilizare adaptat si in concordanta cu rezerva de elemente nutritive din sol, determinate in urma analizelor agrochimice de laborator. Programele tehnologice de fertilizare se intocmesc pe fenofaze si cuprind: fertilizarea de baza anuala, fertilizarea faziala si fertilizarea foliara.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fertilizantul (ingrasamantul) conform recomandarilor de pe eticheta”

Recoltarea Visinelor

Livezile de visin intra pe rod in functie de soi, forma de conducere, portaltoi, sistem de cultivare in anul 2-3 de la plantare si produce economic din anul 5 de la plantare. Productia de visine la hectar variaza intre 13.000 – 21.000 kg / ha, in functie de sistemul de cultura aplicat.

Visinele sunt fructe care nu isi continua maturarea/coacerea după recoltare (fructe neclimacterice). Recoltarea visinelor se face la maturitate deplina, din 1-2 treceri (visinele se coc esalonat pe pom) atunci cand au atins caracteristicile specifice soiului (culoare pielita, marime, greutate fruct, gust, etc.).

Visinele sunt utilizate pentru: consum in stare proaspăta, vișine confiate, vișine congelate sau in preparate ca: gem, dulceața, compot, băuturi răcoritoare, plăcinte, prăjituri, băuturi alcoolice (rachiu, visinata, etc.), etc.

Combaterea bolilor si dăunătorilor la vișin

Tratamentele in sezonul de vegetatie (in verde) pentru combaterea bolilor si daunatorilor in plantatiile de Visin sunt numeroase si sunt adaptate fenofazelor (stadii de crestere, dezvoltare & fructificare) in care se gaseste pomul. Pentru detalii suplimentare cititi articolul … Tratamente la Visin.

Bolile visinului & visinelor: Monilioza (Monilinia laxa); Monilioza fructelor (Monilinia fructicola); Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena); Ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila sin. Corineum beijeinkii); Ciuruirea bacteriana a frunzelor (Xanthomonas campestris pv. pruni; Pseudomonas syringae pv. morsprunorum; Xanthomonas arboricola pv. Pruni); Cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens); Antracnoza – Patarea purpurie (Blumeriella jaapii sin. Coccomyces hiemalis); Fumagina (Capnodium salicinum); Patarea cafenie (Venturia cerasi); Rasucirea frunzelor (Apiognomonia erythrostoma); Boala frunzelor de argint „Silver leaf” (Chondrostereum purpureum), etc. Pentru detalii suplimentare cititi articolul … Bolile Visinului.