dec. 14 2014
Gutui (Cydonia oblonga) – origine, descriere, utilizare
Denumire populara: Gutui, Gutuiul
Denumire populara in alte limbi: engleza – Quince; germana – Quitte, Quittenbaum; franceza – Cognassier, Coing; italiana – Mela cotone; etc.
Denumire stiintifica: Cydonia oblonga
Grupa pomicola: pomacee, samantoase
Origine, raspandire:
Gutuiul (Cydonia oblonga) se presupune ca isi are originea in Persia (Iran, Irak), Caucaz, Turkistan. Gutuiul a fost cunoscut si luat in cultura inca din antichitate de catre greci (se regaseste mentionat in inscrisurile lui Homer) si romani, care il denumeau ‚marul de aur’ si il apreciau pentru fructele parfumate si florile mari si colorate in roz.
Utilizare: Pomicola
Conditii de crestere si fructificare/Factorii de mediu:
Gutuiul este moderat pretentios fata de sol, prefera solurile fertile, bine drenate, profunde si reavene. Gutuiul vegeteaza pe solurile: lutoase, argiloase, luto-nisipoase, aluviale. Gutuiul vegeteaza inclusiv pe soluri cu umiditate mai ridicata. Gutuiul prefera un pH de 6-6.5, dar suporta o reactie a solului – pH in intervalul 5.5-7. Gutuiul suporta greu solurile calcaroase (calcar activ >8%), conditii in care pe frunze se va observa aparitia rapida si severa a clorozelor;
In momentele critice (cresterea fructelor, perioadele secetoase, diferentierea mugurilor de rod, etc.) se impune obligatoriu irigarea prin picurare. Conditiile de seceta afecteaza atat cantitatea cat si calitatea fructelor.
Gutuiul prefera temperaturi in intervalul 10-30ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 7ºC iar cea maxima absoluta de 35ºC. Cresterile tinere pot fi afectate de inghet la temperaturi < -1 ºC. Temperatura minima de la care plantele (mugurii de rod) pot fi afectate de ger in perioada de repaus este de < -25 ºC.
Lumina: gutuiul este un pom fructifer cu temperament de lumina (prefera locurile insorite). Lipsa luminii conduce la: diferentierea slaba a mugurilor de rod, degarnisirea coroanei, etc.
Taierile la gutui – pentru formarea coroanei si fructificare se fac primavara devreme. Este recomandat ca la taiere sa folosim mastic de taiat/altoit, pentru a prevenii aparitia unor boli grave. La gutui se vor face si operatii in verde – ciupiri, etc.;
Plantarea gutuiului se recomanda toamna, dar putem planta in toata perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara), daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi de peste 5°C.
Proprietati pomicole:
Gutuiul va intra pe rod la 2-3 ani de la plantare.
Gutuile sunt fructe de tip drupe false sau poame; de forma piriforma, sferica, invers-ovoida, (Vezi fig.); cu greutatea de 0,2 … > 0,9 Kg; relieful (suprafata fructului) este neregulata sau costata; pielita pubescenta „viloasa” (acoperita cu peri asemanatori cu lana), la maturitate pubescenta cade sau se sterge cu usurinta; culoarea pielitei galbena, verde sau verde-galbuie; pedunculul (codita) aproape lipseste (fructe sesile). Pulpa este slab suculenta, inecacioasa, tare cu numeroase sclereide (celule lignificate) mari, astringenta. Aroma mai mult sau mai putin intensa in functie de soi.
Recoltarea gutuilor se face la maturitatea de recoltare (cand pubescenta a cazut sau se sterge cu usurinta), cand au dimensiunea specifica soiului si culoarea specifica soiului (galben, etc.).
Gutuile se consuma in stare proaspata sau in preparate ca: prajituri, gemuri, dulceturi, sosuri, muraturi, compotrui, etc.
Gutuile contin la 100 g de pulpa: Antioxidanti: 2700 μ mol – ORAC – Oxygen Radical Absorption Capacity Value; valoare energetica: 238 kJ (57 kcal); carbohidrati 15. 3 g; fibre 1.9 g; proteine 0,4 g; vitamina C 15 mg; Sursa USDA.
Descriere:
Gutuiul este un pom fructifer si portaltoi pentru par.
Florile sunt solitare, mari de 4-5 cm diametru, de culoare alba sau roz (Vezi fig.), sesile. Infloreste in mai. Polenizarea la gutui este entomofila (albine, bondari, etc.) iar mare parte din soiurile de gutui sunt autofertile (polenizeaza cu propriul polen) dar exista si soiuri partial-autofertile. Floarea provine din muguri de rod micști: sunt muguri din care se formeaza/evolueaza un lastar cu o singura floare in varf.
Frunzele sunt caduce (cazatoare), alterne, ovate pana la oblongi, cu baza rotunjita sau slab-cordata; cu varful acut sau obtuz; cu marginea intreaga; lungi de 5-10 cm; partea superioara verde-inchis, pe partea inferioara pubescente ‚viloase’, cu petiolul tomentos de 1-2 cm.
Dimensiuni:
Gutuiul este un pom fructifer a carui inaltime poate ajunge la 4-6 metri iar diametrul plantei de 3-4.5 m.
Soiuri de gutui:
Aurii, De Constantinopol, Bereczki, Champion, De Portugalia, De Husi, Aromate, Moldovenesti, etc.
Inmultirea gutuiului se face prin:
- Altoire primavara sau vara pe portaltoi: Generativi (din samanta): gutui (EMA, BA29, Adams); paducel (se utilizeaza pe solurile cu exces de carbonati) sau Vegetativi (marcote, butasi) din gutui;
- Marcotaj musuroit efectuat toamna sau primavara devreme;
- Butasirea vara cu butasi semi-lemnificati.
Fertilizarea se face utilizand programele tehnologice specifice culturii Gutuiului.
Boli la gutui:
- Focul bacterian la gutui (Erwinia amylovora);
- Patarea bruna a frunzelor si fructelor (Diplocarpon maculatum);
- Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena);
- Fainarea gutuiului (Podosphaera clandestina);
- Fumagina (Capnodium salicinum);
- Noul cancer al marului, parului si gutuiului (Valsa ceratosperma);
- Cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens);
- Viroze – ACLSV (Apple chlorotic leaf spot virus);
- Declinul parului, gutuiului (Phytoplasma pyri), etc.
Daunatori la gutui:
- Viermele marului, parului, gutuiului (Cydia pomonella);
- Molia orientala a fructelor (Cydia molesta);
- Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella);
- Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana);
- Gargarita florilor de mar, par, gutui (Anthonomus pomorum);
- Cotarul verde (Operophtera brumata);
- Minatorul marmorat (Phyllonorycter blancardella);
- Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus);
- Afide – Paduchele verde (Aphis pomi);
- Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea);
- Fluturele cu varful abdomenului auriu (Euproctis chrysorrhoea);
- Molia vargata (Anarsia lineatella);
- Carabusul de mai – viermii albi (Melolontha melolontha);
- Cariul scoartei (Scolytus rugulosus);
- Iepurele de camp (Lepus europaeus);
- Capriorul (Capreolus capreolus), etc.
Categorie: Pomi fructiferi
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Gutui (Cydonia oblonga) – origine, descriere, utilizare