dec. 01 2014

Marul (Malus domestica) – origine, descriere, utilizare

Marul-Malus domesticaFamilia: ROSACEAE

Denumire populara: Mar, Marul

Denumire populara in alte limbi: engleza – Apple; italiana – Mela, Melo, Pomo; germana –Apfel, Apfelbaum; etc.

Denumire stiintifica: Malus domestica sin. Malus comunis, Malus pumila, Pyrus malus

Grupa pomicola: pomacee, samantoase

Origine, raspandire:

Primele soiuri de mar (Malus domestica) se presupune ca isi au originea in zone ca Asia Mica, Caucaz, Asia Centrala, India Himalayana, Pakistan si Vestul Chinei, zone in care cresc spontan un numar mare de specii (peste 25) din genul Malus spp.. Prin hibridare naturala a speciilor de Malus spp. ce se gasesc intr-un areal comun, au aparut primele soiuri de mar (Malus domestica). Vechiul drum al Matasii a avut un rol important in rapandirea si cultivarea marului din China pana la Marea Negara. In documentele scriitorilor Imperiului Roman marul a fost mentionat ca specie luata in cultura inca din anii 4.000 î.Hr. (Juniper, B.E., Watkins, R. and Harris, S.A. 1998).

Utilizare: Pomicola, Planta medicinala

 

Conditii de crestere si fructificare / Factorii de mediu:

Marul este putin pretentios  fata de sol dar prefera solurile fertile, bine drenate si reavene. Marul vegeteaza pe solurile: lutoase, nisipoase, luto-nisipoase, argiloase, argilo-lutoase. Suporta greu atat seceta prelungita cat si umiditatea excesiva in sol (stagnarea apei). Marul prefera un pH de 6-7, dar suporta o reactie a solului – pH in intervalul 5-7.6. Cerintele fata de sol difera si de la un portaltoi la altul;

In momentele critice (cresterea fructelor, perioadele secetoase, diferentierea mugurilor de rod, etc.) se impune obligatoriu irigarea prin picurare. Conditiile de seceta afecteaza atat cantitatea cat si calitatea fructelor.

Marul prefera temperaturi in intervalul 13-28ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 8ºC iar cea maxima absoluta de 34ºC. Cresterile tinere pot fi afectate de inghet la temperaturi < -2 ºC. Temperatura minima de la care plantele (mugurii de rod) pot fi afectate de ger in perioada de repaus este de < -30 ºC.

Lumina: marul este un pom fructifer cu temperament de lumina (prefera locurile insorite) dar suporta si semiumbra (fructele aflate la umbra se coloreaza slab, intensitatea aromei este mai slaba, etc.).

Taierile – pentru formarea coroanei si fructificare se fac primavara devreme. Este recomandat ca la taiere sa folosim mastic de taiat/altoit, pentru a prevenii aparitia unor boli grave. La mar se vor face si operatii in verde – ciupiri, taieri, etc.;

Plantarea marului se recomanda toamna, dar putem planta in toata perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara), daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi de peste 5°C.

 

Proprietati pomicole:

Marul (Malus domestica) va intra pe rod la 2-5 ani de la plantare, in functie se soi, portaltoi, etc.

Merele sunt fructe de tip drupe false sau poame; de forma sferic-turtita, sferica, ovoida, ovosferica, tronconica, elipsoidala, cilindrica (Vezi fig.); cu diametrul de peste 6-10 cm; pielita lucioasa sau rapanoasa de culoare portocalie, roza, rosie, violacee, cu striuri sau dungi, acoperita de pruina (bruma) care la unele soiuri este sau devine unsuroasa. Pulpa poate fi de culoare alba, galbuie, rosietica, verzuie de consistenta crocanta, afanata, fainoasa. Gustul poate fi: dulce, dulce-acrisor, acidulat, etc. si aroma specifica soiului.

Recoltarea merelor se face cand fructele s-au colorat specific varietatii, au dimensiunea specifica, sau cand au atins parametrii recoltarii pentru a putea fi depozitate o lunga perioada de timp. Merele isi continua maturarea si dupa recoltare (climacterice).

Merele se consuma in stare proaspata, deshidratate sau in preparate ca: prajituri, bauturi racoritoare, cidru, distilate, etc.

Merele contin la 100 g de pulpa: Antioxidanti: 2,589 μ mol – ORAC – Oxygen Radical Absorption Capacity Value; valoare energetica: 218 kJ (52 kcal); carbohidrati 13.81 g (zaharuri 10.39 g, etc.); proteine 0,26 g; vitamina C 4.6 mg; Sursa USDA.

 

Descriere:

Marul este un pom fructifer;

Florile sunt grupate cate 7-9 in raceme umbeliforme, erecte, receptacul tomentos, de culoare alba, rosie, roza. Infloreste in aprilie-mai. Polenizarea este entomofila (albine, bondari, etc.) iar mare parte din soiurile de mar sunt autosterile (necesita polenizator – nu se pot poleniza cu propriul polen) dar exista si soiuri de mar autofertile sau partial-autofertile.

Frunzele sunt caduce (cazatoare), eliptice pana la ovate, uneori subrotunde, lungi de 5-8 cm si late de 3-5,5 m; optuze, acute, cu baza lat-cuneata, cu marginea crenata, dublu-crenata, crenat-serata sau dublu-serata; la inceput tomentoase (pe ambele fete) la maturitate au partea superioara glabra; cu suprafata neteda sau gofrata; de culoare verde; cu petiolul lung de 1,5-3 cm (Vezi fig.).

Dimensiuni:

Marul este un pom fructifer a carui inaltime poate ajunge la 2.5-8  metri iar diametrul plantei de 3-8 m.

Soiuri de Mar:

I. In functie de perioada de maturare a fructelor:

1. Soiuri de Mar de Vara (Iulie-August): Romus, Romus 1, Aromat de Vara, Romus 3, Stark Earliest, Red Melba, Jamers Grieve, Summerred, Summerfree, Devil gala, Annaglo, Ruby gala, Royal beaut, Schniga, Galaxy, etc;

2. Soiuri de Mar de Toamna (septembrie): Voinea, Ardelean, Frumos de Voinesti, Auriu de Bistrita, Prima, Pionier, etc.

3. Soiuri de Mar de Iarna (sfarsit de septembrie-octombrie): Starkrimson, Golden delicious, Golden Delicious Reiders, Jonathan, Delicios Rosu, Delicios de Voinesti, Delia, Generos, Jonagold, Florina, Wagener premiat, Idared, Braeburn, Mutsu, Fuji, Gloster, Granny Smith, Royal Gala, Pinova, Cripps Pink, etc.

II. Soiuri de Soiuri de Mar de Club: Evelina, Pink Lady, Kanzi, Eva, Envy, Ariane, Lady Alice, Red Prince, etc.

III. Soiuri de mar utilizate ca polenizatori:  Crab apple ‘Evereste’ (Malus ‘Evereste’).

Inmultirea marului se face prin altoire primavara sau vara pe portaltoi:

  • generativi (din samanta – franc): marul paduret (Malus silvestris); Malus domestica ‘Patul’, Malus domestica ‘Cretesc’; Malus domestica ‘Masanski’, Malus domestica ‘Alnarp’, Malus domestica ‘Voinesti 1’, Malus domestica ‘Voinesti 2’, etc;
  • vegetativi (marcote): M9 (pomi de vigoare redusa), MM106, M111, M26, etc.

Fertilizarea marului – se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii.

Bolile marului in cultura:

Bolile (putregaiuri) de depozit la mere pot fi cauzate de: Botryotinia fuckeliana, Aspergillus niger, Monilinia fructigena, Phytophthora cactorum, Venturia inaequalis, Alternaria alternate, Stemphylium botryosum, Phialophora malorum, Botryosphaeria obtuse, Sphaeropsis, Rhizopus stolonifer, Nectria galligena, Fusarium avenaceum, Phlyctema vagabunda, Pezicula malicorticis, Glomerella cingulata, Penicillium expansum, etc.

Daunatori la mar:

Plante parazite la mar:

Marul inflorit-Malus domestica

Fig. 1 Marul (Malus domestica), flori de mar

Marul inflorit-Malus domestica

Fig. 2 Marul (Malus domestica), polenizare entomofila- albina

Marul-Malus domestica Granny Smith

Fig. 3  Marul (Malus domestica ‘Granny Smith’)

Marul-Malus domestica Fuji

Fig. 4 Marul (Malus domestica ‘Fuji’)

Marul-Malus domestica Pinova

Fig. 5 Marul (Malus domestica ‘Pinova’)

Marul-Malus domestica Golden Delicious Reiders

Fig. 6 Marul (Malus domestica ‘Golden Delicious Reiders’)

Marul-Malus domestica Pink Lady

Fig. 7 Marul (Malus domestica ‘Pink Lady’), mar de CLUB

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Marul (Malus domestica) – origine, descriere, utilizare

Comments are closed at this time.

Cookies - Termeni si conditii